Cartile WW II

Buna ziua,
   Acum am gasit topicul si dupa ce am citit cele 10 pagini, am constatat ca nu apare ca citita, nici o carte de razboi sovietica! Am citit demult, in liceu, cartea ,, Vii si mortii " scrisa cred de autorul Semionov sau Simionov. Era descrisa viata unui tanchist. Daca cineva a citit-o il rog sa-mi confirme autorul. Eventual daca o are cineva, as dori sa o imprumut sau sa o cumpar.
   Multumesc

 putin, on 27 septembrie 2016 - 11:15, said:

Sa o luam cu sfarsitul. Si eu as vrea sa o citesc. Asa ca daca o primesti in format digital, pls..
Altfel, cineva, adica eu am descris "Războiul nu are chip de femeie" scrisa de sovietica Svetlana Aleksievici..
http://forum.softped...2#entry19376352
In rest, sincer, cum sa zic. Eu nu uit si nu ii iert ca ne-au luat tezaurul si Basarabia si Bucovina, dar ne-au adus comunismul, si dupa pe Ilici ...
Iar despre  Lenin si mai ales despre Stalin nu vreau sa imi exprim ideiile. De abia mi-au expirat punctele.. Si cand adminul va citi ce gandesc, si unde ii bag, ma va suspenda, poate chiar bana definitiv..
Da, asa mi-ar place sa ma defec..pe mormatul lor.. Stiu ca nu e elegant, dar asta merita..
Da, stiu bine ca rusul de rand, e baiat bun, te ajuta la greu are suflet mare, si da, "Berlin: Caderea 1945"de Antony Beevor.. violurile comise de Armia Rosie si in Berlin..si dupa..
Cand aveam 15 ani imi povestea profa de franceza, fosta doamna din inalta societate antebeleica, cum s-au purtat rusii in romania dupa ce au intrata.. Si mai ales dupa lungarea regelui..Si dta vrei sa ma fac ca ploua? Nu

Edited by Prien, 27 September 2016 - 13:19.

Am inteles ca e vorba despre carti din WW II. Restul nu comentez aici. Poate in alta parte.

Aoleu, parca topicul se numea "Cartile WW II"..
Doar putin...
Si da, eu mai alunec si prin WWI..Asa e in tenis..1 euro cent ..

Am fost la Gaudeamus. Si desi nu e despre WWII, e despre razboi.
Da, evident ca stiam citatatul, "Războiul este o continuare a politicii prin alte mijloace." dar nu ii citisem cartea lui Clausewitz..Am cumparat-o si de abia astept sa o citesc..

Edited by Prien, 21 November 2016 - 15:43.

Cand m-am apucat de electronica, in clasa a VIII-a, normal, am inceput sa citesc cartile meseriei. Si la un moment dat am remarcat ca una, “Circuite integrate analogice. Analiza si proiectare” a lui Grey si Mayer aparea in toate bibliografiile. Normal, am vrut sa o cumpar, dar pe unde mergeam era epuizata..
Intr-o zi am gasit pe cineva care dupa un timp a cedat rugamintilor mele si mi-a imprumutat-o pt (doar) o noapte.
Mi-a cerut o super garantie in bani, 200 lei, ba mi s-a fixat si o ora, daca intarziam eram penalizat la bani cu 100.
De ce nu mi-a lasat-o decat in noaptea aia, atunci nu am inteles. Eram cam copil si am crezut ca face misto, cand zambind mi-a zis “ca sa nu devi prea destept”, urmat de “ce prinzi, prinzi. Sa te vad"  
Ambitios, am luat-o ca pe o intrecere cu mine insumi. Normal nu am dormit noaptea respectiva. Ba chiar am chiulit de la liceu si am citit-o in parcul vis a vis de blocul omului, ca sa a nu intarzii.
Am sunat cu 15 minute inainte de termen. Adevarul e ca simteam ca nu mai intra…
Cand m-a vazut i-a picat fata. A incercat sa balmajeasca ca nu mai are banii, ca i-a folosit, eu am inteles “i-am baut”, ca nu credea ca o sa mai vin, ca o sa intarzii, sa vin maine.
Asa ca am percutat “Ok, dar atunci iau cartea cu mine”.
Eu ma autodescriam ca copil (prea) cuminte, dar brusc am inceput sa ma gandesc ca desi 200 lei e cam prea mult, dar cum cartea nu se gasea, poate merit.
Si am inceput sa negociez, ca oricum sa mai pot citii ceva in noaptea/ziua care urma...
Dar s-a nimerit ca atunci sa intre pe usa sotia lui care, cand a auzind discutia, si-a scos toti bani din poseta ei, mi-a dat, apoi mi-a zis pe un ton clar, “acum dispari”. Senzatia mea a fost ca tipa isi stia marfa si ca nu era prima data cand sotul ei dadea spectacol.
Copil, ma rog adolescent eram, dar tampit, ceva mai putin. Asa ca nu am mai revenit.
Altfel, cand am vazut cartea, m-am ingrozit. Era la fel de mare cam cat “lista abonatilor telefonici din Mun. Bucuresti”, spre 900 de pagini.
Normal, din start am sarit peste formule si m-am uitat mai mult la scheme si idei. Stiam ca nu o sa pot retine totul, dar “trageam“ ca sa ma “ud” cat mai mult.
Adevarul e ca dupa prima 100 de pagini totul devenea din ce in ce mai greu. Matematica superioara, iar eu nici nu incepusem integralele.
Dar pe masura ce citeam simteam cum ma luminez. Autorii aveau un stil superb de a explica.
Culmea dupa un timp, prin clasa a XI-a, am fost dusi la un laborator dintr-un mare Institut de electronica al epocii. Unde inginerul care se ocupa de noi ne-a zis asa in trecere si de cartea respectiva. Cand am zis ca am rasfoit-o s-a uitat foarte lung la mine ”De ce doar ai rasfoit-o?” “De gasit de cumparat nu se gaseste” “Asta asa e”. “Si nu am avut-o decat o noapte si “ce s-a prins s-a prins”. De aia nu ma laud ca am citit-o serios”,“Sincer, nu prea te-as crede. Demonstreaza”, “OK, sa ma gandesc”. Si ii arat o chestie din carte. A intepenit. “Da, asa e. E din carte. Dar la fel, nu ti-o pot imprumuta pt ca nu stiu daca mi-o mai intorci. Am mai pierdut 2 prieteni si 2 carti”.
Cum si eu pierdusem niste carti si prieteni, am zis tare, “asa e, mare pacat de carte, dar e mai bine ca prietenii au fost atat de ieftini si e si mai bine ca nu v-au tepuit cu mai mult”.
Omul a intepenit si a inceput sa ma toace cu intrebari din electronica. Normal, la unele am stiut sa raspund, la altele nu. Dar am miscat cat am putut eu. Asa ca la final omul mi-a zis “Cum te cheama? Dupa liceu sa ma cauti, daca vrei un job in bransa electronicii. Putin dintre inginerii de aici macar au citit-o . Si de citit altele, da, se vede ca tu ai citit”
Din pacate, sau din fericire, dupa liceu nu am mai ajuns acolo…Soarta...
Dupa niste ani am gasit-o si mi-am cumparat-o, la 99 lei. Era o suma foarte mare pt epoca aia. Adica aproximativ 2 zile de munca...

De ce am povestit asta? Si mai ales in topical destinat cartilor care descriu Istoria WWII? Pt ca "deja vu"..
La “Gaudeamus” am gasit cartea a carei poza am atasat-o. Da, nu e despre WWII, dar e despre razboi. Normal ca stiam citatul de pe coperta, ba chiar il folosisem in Fac de Istorie, ca motto la un referat.
Ideea e ca acum am cam aceiasi senzatie de i-luminare. Dar fiind cartea mea, stiu ca ma pot opri sa respir si sa meditez dupa circa doar 10 pagini.
Ce spune omul ala e atat de adevarat si simultan atat de cumplit, incat simt nevoia sa respir. Nu glumesc repetand cuvintele “sa respir”
Nu ca ma laud, dar pana acum am citit foarte multe carti in care sunt descrise razboaiele. Da, am si o anumita preferinta, sa sarim peste…
“Despre razboi” imi explica atat teoria dar si necesitatea si tactica si cum se imbina lucrurile, de parca ar fi o chestie de inginerie. Desi razboiul are si politica si filozofia lui…
Per global, totul e infricosator dar si absorbant, hi, hi, sau mai bine folosesc cuvantul captivant. Logica e inclusa si necesara, si chiar obligatorie.
Chiar, autorul sublinieaz extem de clar ca “hazardul” e inclus in razboi. Asta mi-a amintit de intrebarea lui Napoleon, cand primea propunerile de avansare de la un anumit grad in sus. “Are noroc?”. Si chestia asta total nestiinfiica si nemasurabila determnina semnatura sau nu..
Pe de alta parte, e normal sa fie asa. De la un grad in sus comanzi multi oameni si BAFTA trebuie sa fie inclusa in fisa postului…
Ca la portarii de fotbal sau handball…
Ok, ma intorc sa mai bag macar 20 de pagini..

Altfel, mi se pare un "must" alaturi de "The Influence of Sea Power Upon History: 1660–1783" a lui Alfred Thayer Mahan si evident "Arta razboiului" a lui Sun Tzu...

Edited by Prien, 25 November 2016 - 15:43.

Literatura si cultura rusa si politica rusa de astazi (si de altadata ) sunt doua lucruri total diferite.
Autorii rusi au o scriitura speciala si o sensibilitate speciala, rezultata din ceea ce este catalogat in sintagma sulfetul rusesc. Si transpare in muzia lor, in filmele lor, in cartile lor, in betiile lor....un fel de fatalism amestecat cu nebunie si cu o pofta nebuna de viata si cu ceva eroism desuet...
Eu am citit in copilarie o carte despre blocada Leningradului, "Scorpionul", ai carei eroi erau cativa adolescenti ...Nu mai stiu, din pacate, autorul, dar as nu stiu cat ca sa o mai am din nou

Sa ma ierti ca eu nu pot disocia porcul de om de versificator. Ma refer la Paunescu.
Si la rusi ca ne-au luat tezaurul si ne-au aduc comunismul.
Pana la urma e o discutie despre istorie. Despre Tolstoi am scris in discutia respectiva.

Edited by Prien, 28 January 2017 - 20:39.

Nu am terminat "“Despre razboi”" deoarece.. multe motive..Incluiv pt ca ..
Nu mai stiu cand mi-am cumparat "Razboiul care a pus capat pacii. Drumul spre 1914" de Margaret Macmillan. Parca anul trecut. Dar sa sarim peste amanunte.
E o carte mare, si la propriu, 720 pagini si la figurat. Pt ca e foarte bine scrisa, de o persona care a citit foarte multe, deci are cultura care ii permita sa faca corelatii, asemanari, deosebiri, si alte analize.
Se simte ca e famliarizata cu eroii principali ai dramei si le intelege actiunile..Si le explica de ce..
Pe scurt, e un MUST pt cine vrea sa spuna ca stie ceva Istorie. A, si ce a fost la baza lui 1914 a foat cam la fel si in 1939..Ma rog, alti actori, alte replici, dar in esenta, cam la fel,

Da, fara mine..
De 1Mai muncitoresc, dupa ce am spart lemne si mancat mici, am citit si "Vulturul a a aterizat" a lui Jack Higgins. E scrisa OK si cum o gasiti la cativa lei chiar merita.
Dar asa am o senzatie de idee, nu de realism istoric..

De la Bookfest-ul care fu ma intorsei cu mai multe carti.
Una e despe bataliile din Marea Neagra..Sper ca nu ma mirati ca empatizez cu submarinele, nu-i asa?!?!
Asa ca atunci cand am aflat cate aveau bolsevicii am avut un soc. Eu stiam de doar 26...In realitate cifra era dubla...
Cele aflate mi-au intarit ideea de supercapacitate terestra, adica infanterie, artilerie, tancuri si da, de aviatie, dar de impotenta sub marina..
Suna dur si nerespectuos fata de cei care s-au jertit pt URSS. Cinste si onoare lor, desi au fost inamicii tarii mele.
Dar avand ce aveau ar fi trebuit ca flotele bulgare si romane sa fie trimise la fund in totalitate.. Cum nu au reusit, ramane cum am discutat "nema putirinta"= ne putinta....impo tenta..
Chiar, povesteste de 2 crime de razboi comise de submarinele bolsevice.....De una stiam...
Cartea e scrisa sobru si se simte o superdocumentare, dar si filtrarea, organizarea si folosirea creatoare a materialelor gasite in arhiva . Respectele mele autorului.
Completeaza cartea dnului Bichir, pe care o comentasem deja, vezi "Corsariii adancurilor"..

O alta e "Lista lui Schlinder" dupa care s-a facut filmul...E una din putinele cazuri in care spun cu mana pe inima ca filmul a batut cartea. Si in acest caz de la mare distanta..Asta inseamna geniul unui mare regizor, care preia IDEEA si cateva amanunte, adica esenta, apoi construieste, scuze creeaza pe baza lor.

Pe scurt ambele sunt Foarte Recomandate..

 Prien, on 24 decembrie 2009 - 13:42, said:

Prien nu mai este, dar cartea ma intereseaza si pe mine.
O recunoaste cineva?