Eminescu

Eu nu cred nici în Iehova




Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în BuddhaSakya-Muni,
Nici în viață, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.

Visuri sunt și unul ș-altul,
Și tot una mi-este mie
De-oi trăi în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.

Toate-aceste taine sfinte
Pentru om frânturi de limbă ­
În zădar gândești, căci gândul,
Zău, nimic în lume schimbă.

Și fiindcă în nimica
Eu nu cred o, dați-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Și faceți precum vă place.

Nu mă-ncântați nici cu clasici,
Nici cu stil curat și antic ­
Toate-mi sunt de o potrivă,
Eu rămân ce-am fost: romantic.

Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri,
Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,
La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,
Pe când totul era lipsă de viață și voință,
Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în fășii,
De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...
De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Și în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.
Iar în lumea asta mare, noi, copii ai lumii mici,
Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați
Ne succedem generații și ne credem minunați;
Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,
Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată.
Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza încetează,
Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,
Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,
Căci e vis al neființei universul cel himeric...

sexterminator, on Jun 18 2007, 20:16, said:

Asta e scrisa de tine? Foarte frumoasa, bravo!
Da' parca am mai citit-o undeva...

credeam ca nu mai tr mentionat, dar pt tine o fac - Scrisoarea I, fragment

Merci. Eu de Eminescu nu o stiam decat pe aia cu "Tu esti, Mircea?..."Era a treia, parca.

Edited by Laberta, 18 June 2007 - 19:27.

Se spune ca intr-o cafenea odata, vine un capitan de vas si doreste sa-l plateasca pe eminescu pt a-i scrie o poezie....la care acesta din urma:

Capitane Macovei
Pentru-o rubla si cinci lei
Pup-o-n fund pe dumneaei
Si pe mine daca vrei...


ma rog, asta-i doar din vorba-n vorba, nu scrie nicaieri, da-mi place

partea care-mi place mie foarte mult:

Scrisoarea I

Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,
Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,
Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie
Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,
Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate
De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate.

Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci
Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci;
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,
Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate!
Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți,
Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți!
Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești,
Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!
Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac,
Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...
Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții,
Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții;
La același șir de patimi deopotrivă fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr,
Altul caută în lume și în vreme adevăr,
De pe galbenele file el adună mii de coji,
A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;
Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii,
Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii.
Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,
Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate
Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi,
Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi;
Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic,
Universul fără margini e în degetul lui mic,
Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă,
Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă;
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr

 Zana_diminetii___Retezat.jpg   15.39K   13 downloads





FLOARE ALBASTRA




– Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele....

LACUL
(fragment)
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barca.



Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept [...]
 Blue_lake_by_tzam.jpg   942.84K   12 downloads


mulțumesc scouty_tam pentru imaginea de la Ipotești

Edited by vesperala, 24 June 2007 - 23:05.

Diana

Ce cauți unde bate luna
Pe-un alb izvor tremurător
Și unde păsările-ntruna
Se-ntrec cu glas ciripitor?

N-auzi cum frunzele-n poiană
Șoptesc cu zgomotul de guri
Ce se sărută, se hârjoană
În umbr-adâncă de păduri?

În cea oglindă mișcătoare
Vrei să privești un straniu joc.
O apă vecinic călătoare
Sub ochiul tău rămas pe loc?

S-a desprimăvărat pădurea,
E-o nouă viață-n orice zvon,
Și numai tu gândești aiurea,
Ca tânărul Endymion.

De ce dorești singurătate
Și glasul tainic de izvor?
S-auzi cum codrul frunza-și bate,
S-adormi pe verdele covor?

Iar prin lumina cea rărită,
Din valuri reci, din umbre moi,
S-apar-o zână liniștită
Cu ochii mari, cu umeri goi?

Ah! acum crengile le-ndoaie
Mâinuțe albe de omăt,
O față dulce și bălaie,
Un trup înalt și mlădiet.

Un arc de aur pe-al ei umăr,
Ea trece mândră la vânat
Și peste frunze fără număr
Abia o urmă a lăsat.

Eminescu
(Marcel Gafton)
Măre - venea
bălaia stea
cât miez n-avea
cu miez visa

hăt sus de sus
ales Mihai
luceferea...

Edited by vesperala, 30 June 2007 - 15:35.

... teamă mi-e ca nu cumva
Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda.
Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură,
Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.
(fragment Scrisoarea II)

Edited by vesperala, 30 June 2007 - 23:43.

oh ... uite că are și Eminescu un colț al său pe Softpedia. Am și eu o maaare rugăminte la voi. Are cineva la îndemână sonetul „Vorbește-ncet” ? Cel care e în cartea de limba și literatura română de clasa a IX-a. Chiar am nevoie de el acum. Nu, nu am rămas corigent, doar că aș vrea să-l citez pe poetul nostru național într-un text și aș vrea să am această poezie în față. Deci, are cineva textul ?
ah, și ar fi frumos din partea mea să re aduc la viață un topic în care nu s-a mai dat reply de câteva luni bune, cu o poezie a lui :


Floare albastră

- "Iar te-ai cufundat în stele
Și în nori și-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieții mele.

În zadar râuri în soare
Grămădești-n a ta gândire
Și câmpiile Asire
Și întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite!"

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi părul.
Ah! ea spuse adevărul;
Eu am râs, n-am zis nimica.

- "Hai în codrul cu verdeață,
Und-isvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreață.

Acolo-n ochiu de pădure,
Lângă trestia cea lină
Și sub bolta cea senină
Vom ședea în foi de mure.

Și mi-i spune-atunci povești
Și minciuni cu-a ta guriță,
Eu pe-un fir de romăniță
Voi cerca de mă iubești.

Și de-a soarelui căldură
Voi fi roșie ca mărul,
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ți astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o știe,
Căci va fi sub pălărie -
Ș-apoi cine treabă are!

Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ține de subsuoară,
Te-oi ține de după gât.

Pe cărare-n bolți de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Și sosind l-al porții prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi ești drag?"

Înc-o gură - și dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!

........................

Și te-ai dus, dulce minune,
Ș-a murit iubirea noastră -
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuși este trist în lume!

sursa : http://ro.wikisource.../Mihai_Eminescu

@faith
daca te-ai uita mai des pe aici ai vedea ca mai are "un colt" pe forum eminescu si se numeste "dor de eminescu"

sa citesz din poeziile lui preferate n-as avea loc aici (precum Luceafarul, Scrisoarea I si asa mai departe)
dar o strofa nu poate fi prea greu:

Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece
     (Luceafarul)

în cazul ăsta, n-ar fi frumos ca cele 2 colțuri să se unească în unul singur ? rog un moderator să ia în considerare asta!
Interesante versuri... totuși n-are nimeni la îndemână acel sonet ? Chiar am nevoie de el astă seară !

Cand deodat un punct se misca..Cel dintai si singur..iata-l..cum din haos face muma,iara el devine tatal..Bobu acesta de miscare,mult mai slab ca boaba spumii..e stapanul fara margini peste marginile lumii

Daca sunt off topic, sau s-a mai discutat, scuzati-ma/redirectionati-ma.
Exista vre-un film (de lung metraj) despre viata lui Emin..? Asa cum stiam ca e despre Ciprian Porumbescu. Nu scurt metraje, sau "cel mai faimos roman" cu tampeniile debitate de drogatul ala de Ardei...  
Multumesc pt bunavointa.

MIHAI EMINESCU - PRIMA VALOARE NATIONALA
(Nu a murit nebun. Si este radacina gandirii nationale nationale.)

Eminescu nu a murit nebun
http://luceafarul-ro...ente-elocvente/

Anul Eminescu
http://www.mihaieminescu.ro/

Eminescu -  scrisul politic
http://www.scribd.co...-Mihai-Eminescu
            
Eminescu - scrisul economic
http://www.scribd.co...rile-viitorului

Maresalul Antonescu si Garda de Fier
http://www.scribd.co...ANU-continutul-

Nicolae Iorga
http://www.scribd.co...ITIC-continutul

Miscarea Legionara
http://www.scribd.co...omenul-Legionar

Eroii anticomunisti ai Majadahondei
http://www.scribd.co...entele-Politice

Eminescu si geopolitica
http://www.ziua.net/...&...251&id=9107

Dosar Eminescu
http://www.ovidiu-vuia.de/