Cultura si civilizatia românilor

 alexandrumardin, on 16 mai 2016 - 17:39, said:

Aiurea.
Exagerezi o chestie care a fost doar un episod, probabil important dar doar un episod, nu ceva fondator.

Tare repede a prins denumirea asta noua de romani intre taranii analfabeti de pe coclaurii astia.
In doar cativa ani a intrat in limba uzuala.
Ba in unele cazuri chiar inainte de 1534. O spune un italian la 1532. Curat telepati rom^nii, coane fanica, stiau de dinainte ce-o sa le zica prelatul grec!
https://ro.wikipedia...
Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că românii („Valachi”) „se numesc romani”. Francesco della Valle scrie în 1532 că românii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe el citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”. După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” („romanesci”). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba „românește”, adică romana”.
Marturii suplimentare despre endonimul „român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii…se numesc pe ei înșiși Romuini”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni” în timp ce Primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: „Sie noi sentem Rumeni” și „Noi sentem di sange Rumena”.

Deci grecul a implementat el niste chestii dar nu de la el le-au auzit locuitorii prima data.
Asta unu la mana.
Doi, acuza de anarhie e cea mai comuna scuza a oricarei cuceriri, de oriunde si oricand.
Trei, secolul 16 a fost unul al adancirii institutionalismului in TOATE tarile. Peste tot religia a devenit mai formala si mai indeaproape urmarita de factorii politico-administrativi, din Japonia pana-n Scotia.
Patru, elitele mereu au contestat spiritualitatea pulimii. In acelasi secol 16, acei nobili si burghezi francezi deveniti protestanti in timpul razboaielor religioase doreau calvinizarea fortata a taranimii pe care o acuzau de primitivism, idolatrie etc. Adica de catolicism popular.
Catolicismul rasufla usurat dupa ce opreste ofensiva protestanta si dup-aia baga si el o formalizare masiva prin conciliul de la Trento.

Deci mai usor cu boii pe placa de surf.

Edited by grrrrr, 09 January 2018 - 18:00.

 grrrrr, on 09 ianuarie 2018 - 17:37, said:

Pfua, și asta o treci la bune sau la rele ?

În rest... și-ai găsit și tu cu cine să povestești.

Quote

Rromii au ocupat nișa lăutarilor și în Ardeal, (ei aveu vreme să tăt tragă pă ceteră când țâranii erau la lucru ) și au preluat și instrumentele, doar nu le-au inventat ei.

 Morosanul, on 09 ianuarie 2018 - 18:07, said:

1Mai, cand ma uit la ce dezastru e-n societatile atomizate de acuma, mi-e tot mai greu s-o pun la bune.
Dar ramane valabil ca fara individualism, ciuciu capitalism si revolutie stiintifica si industriala.
2Dap. Si arabii folosesc cel mai mult dinamita, nu inseamna ca ei au inventat-o.

 grrrrr, on 09 ianuarie 2018 - 17:37, said:

Ai plesnit-o iarasi.
Fleosc.
Cum facea vaca bunicii, Joiana, in grajd.

Descentralizarea urmeaza intotdeauna Centralizarii.
Descentralizare fara Centralizare nu exista.

Unde vezi tu CENTRALIZARE in occident inainte de FEUDALISM?

Ia-ti portia

 grrrrr, on 09 ianuarie 2018 - 17:54, said:

Adica  calatorii ce redactau rapoarte de călătorie, umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun discutau  cu taranii aia ce se ascundeau in bordeie?

Sau ei, oameni educati, multi dintre ei catolici, emisari ai unor state sau ai Vaticanului,
preferau sa discute cu oamenii educati ai Valahiei?

Si ce aflau ei de la oamenii educati, de la boierii Valahiei?
Ca sunt greci ori ortodocsi, adica romei,bineinteles ca se adresau in
vlaheste, limba pamantului care i-a adapostit.

Edited by enough1453, 09 January 2018 - 22:42.

 enough1453, on 09 ianuarie 2018 - 22:39, said:

evident ca-ti place sa vorbesti cu oameni educati....dar n-ai avut niciodata fantezia sa vorbesti cu "taranii"? mie mi se pare interesant sa vorbesc cu ei si sa le vad modul de gindire. uneori unii mai isteti dintre ei au vorbe de duh care chiar te pun pe ginduri.

 grrrrr, on 09 ianuarie 2018 - 17:54, said:

De fapt a fost altceva: a fost generalizarea Monarhiei Absolute,
adica al fenomenului denumit CENTRALIZAREA STATULUI.

 cirus6, on 09 ianuarie 2018 - 23:09, said:

adica ti se pare mai interesant cand vizitezi sa zicem Valea Siliciului
sa te intri un ghetou (cum ar fi Hunters Point), decat sa mergi
in campusul unui univesitati (cum ar fi Stanford).
Adica preferi sa vizitezi cartiere cu criminalitate ridicata, unde risti sa ti se traga un glonte in cap,
decat sa mergi intr-un loc civilizat.

Adica preferi sa fii ca turistii ai germani inebuniti dupa cultura negrilor,
care au intrat intr-un astfel de cartier unde au fost jefuiti si omorati.

Bravo.
Nu-ti doresc de succese si victorie in lupta impotriva imperialismului si capitalismului.

 enough1453, on 09 ianuarie 2018 - 23:16, said:

vorbeam de tarani, aia care cresteau animale si faceau agricultura de subzistenta nu de netoti.

 cirus6, on 09 ianuarie 2018 - 23:27, said:

adica vorbeai despre niste figuri ideale desprinse din bazme.
Cum crezi ca s-a impus comunismul?
Daca nu stii, exact cu figurile astea idealizate de tine,
carora le pui in gura cuvinte de oameni educati.

yiddenii au stiut sa le puna in gura exact ce aveau ei nevoie
si asa am capatat conducatori iubiti precum Ceausescu samd.

Te-ai intrebat de ce aceiasi calatori straini, in Transilvania, unde dadeau de vlahi,
n-au descoperit ca acestia ar fi vorbit rumuneste si se identificau rumuni.
Poti explica de ce?

Edited by enough1453, 10 January 2018 - 03:17.

 enough1453, on 09 ianuarie 2018 - 22:39, said:

1Balega macar e buna ca ingrasamant, pseudo-filozofelile pro-imperiale chiar la nimic.
2Pai din cand in cand mai trebuie sa fie si bine, nu?
3Era marasmul invaziilor barbare tarzii - adica arabi, vikingi, maghiari, si inceputul/incercarea de centralizare a lui Carol cel Mare.
4Vezi mai jos.

 enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 03:01, said:

Indiferent cat de ne-ideali erau taranii nu erau similari decazutilor din ghettouri. Astfel de societati ar fi fost total ne-functionale.
Da, comunismul a prins mai ales la plebe. Dar una-s cioarsele din fiecare sat, alta e populatia in general. Satele aveau tarani fruntasi, mijlocasi, codasi... stii si tu mai bine ca mine ca esti de pe atunci. C-a prins repede comunismul la codasi e drept, inseamna asta ca nu erau si altii pe acolo?
In plus, subestimezi mult calatorii. Aia care se interesau de tara prin care treceau se interesau de toate. Mai ales daca scriau Papei care era doritor sa stie despre societate in general.
Ia zi-mi tu mie in alde Moldova medievala care era catolic, alde boierii sau alde taranii saraci precum ciangaii? Un calator catolic cu cine se intalnea la rarele biserici catolice, cu boieri sau cu tarani ciangai? Despre cine vorbea mai mult?

Edited by grrrrr, 10 January 2018 - 09:53.

Fane confundă țărănimea cu sărăcimea, și asta cred că intenționat.
Pe vremea aceea boierii erau destul de puțini, dar erau mulți țărani înstăriți a căror cuvânt conta, și pentru administrația locală și pentru călători.

Oricum pănă la moda plecatului la Paris nici boierii nu erau așa de culți încât să fabrice denumiri și obârșii.

 Morosanul, on 10 ianuarie 2018 - 10:57, said:

1Da.
2Eh, mai fabricau, dar eu am bagat link cu marturii din anii 1530-70.
Pai unele erau de dinainte de 1534 ala de referinta.
Iar restul, sa fim seriosi.
A luat generatii si occidentalizarea din anii 1806-1848.
Multi boieri mai in varsta purtau inca hainele fanariote la 1840.
Iar Fane vine si-mi zice ca la cativa ani dupa 1534 toata lumea era unanima cu noua idee?

 grrrrr, on 10 ianuarie 2018 - 11:11, said:

Au fabricat intelectualii la un anume timp, nu oamenii de rând, asta zic, chiar și bioerii la vremea aia erau, ca nivel de cultură, oameni de rând.
Și călătorii aceia chiar asta descriu, ce zic oamenii în general.

 grrrrr, on 10 ianuarie 2018 - 09:44, said:

Bunicul meu fusese analfabet.
N-a fost inrolat niciodata la scoala.
S-a educat de unul singur.
IN perioada interbelica a strans avere si a ajuns primarul satului (sub taranisti).
Era fruntea satului.
La el acasa se oprea Mihalache si Maniu.
Intre timp invatase sa citeasca, sa-si tina contabilitatea, etc.
Citea carti, ziare, era in legatura cu protipendada politica a vremii.
Am gasit carti semnate cu autografe dedicate lui de personalitati
ale vietcii culturale romanesti.

Un astfel de taran reprezenta cultura si civilizatia elitelor Romaniei.
El credea si se adapa din valorile elitelor Romaniei.

Cu un astfel de taran un calator strain afla ce gandesc elitele Romaniei
si nu restul taranilor analfabeti, adica majoritatea satului.

 Morosanul, on 10 ianuarie 2018 - 10:57, said:

baiete, invata de la nenea, ca se pricepe.
nu mai visa precum vrabia de pe gard ar fi mai buna.

 enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 17:06, said:

Era fratele matusei ardelence care conducea nu stiu ce urbe? Sau era varul celui ce terminase dreptul la Buda inainte de pasoptisti si care a ajuns in parlamentul Ungariei?

Te intreb pentru ca am impresia ca nici tu nu mai stii ce ne-ai mintit pe aici.

 enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 17:06, said:

Ce să învăț,
asta ?

Quote

Poi fix aia ziceam și io ! țărănime nu înseamnă sărăcime sau prostie, și mai ales nu e echivalent cu ghetouri.

Orice comunitate tinde să se stratifice (precum știm și cele bazate pe egalitarism) și deci și satele aveau categorii de oameni, mai sus sau mai jos.
Cu cât o comunitate e mai mare, stratificarea e mai amplă, în orașe găsești și cei mai bogați dar și cei mai săraci sau mizerabili oameni.

Ghetoruile și cartierele mizere sunt o selecție, nu o comunitate.

Edited by Morosanul, 10 January 2018 - 18:13.

 Morosanul, on 10 ianuarie 2018 - 18:13, said:

taranime intr-o societate rurala insemna plebea.
iar plebea era una, pe cand aristocratia era alta.

intr-o societate urbana, ghetoul reprezinta plebea urbana, adica taranimea.
Middle class-ul si upper class-ul reprezinta aristocratia urbana.

 Morosanul, on 10 ianuarie 2018 - 10:57, said:

tocmai.
majoritatea, adica paulimea, era formata din tarani.
aristocratia, adica boierii, erau cativa.

 grrrrr, on 10 ianuarie 2018 - 09:44, said:

daca esti poporanist sau semanatorist ai o perspectiva idealizanta a taranimii.
ca si Marx despre clasa exploatata a muncitorimii.

 enough1453, on 02 martie 2018 - 21:03, said:

siiigur, și în închisorile comuniste intelectualii care umpleau celulele erau plebea, cei mulți, iar gardienii comuniști - aristocrația

Logica beton cu care ne-am obișniut !

Edited by Morosanul, 03 March 2018 - 10:57.

 Morosanul, on 03 martie 2018 - 10:57, said:

ai o logica gen

uite ce am spus eu:

 enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 17:06, said:

intr-un context de civilizatie rurala.

Apropo, bunicul a fost detinut politic, prins in munti, luptator partizan.