A face sau a realiza

Pai si eu ma plictisesc tytysor.
Si am zis sa ma distrez si eu un pic cu logica (re)ducerii la absurd, sa vedem ce iese. Ai simtit si tu absurdul, nu?

terratec, on 10 aprilie 2022 - 11:39, said:

Merci pentru pontul frantuzism!

Si uite-asa am sapat un pic: posibil sa vina de exemplu din frantuzescul "cliché realisé par...";
acuma. daca il traduci in "poza facuta de", merge mai in familie, cand insa sa te pui pe sticla sau in tipar, suna mai cu foflenchi, ca doar e la indemana chiar acolo: "fotografie/imagine realizata de"...

Dupa care s-a extins ca pecinginea si la alte facaturi, cum ar fi autostrazi, rochii, coafuri sau tocanita.

Si, asa cum si altii au remarcat, o fost propulsat nu doar in scris, ci si de catre stiriste si reporterite.

Cate despre cand a aparut virusul asta, am cautat cu google pe intervale de timp. Mi se pare ca de pe la 2017 incoace apar din ce in ce mai multe rezultate cu "imagini realizate".

Spor, si pace!

adnana2121, on 10 aprilie 2022 - 12:03, said:

Mult mai plauzibil e realizatorul de facaturi

Am vorbit cu cineva azi:
eu: "Am ascultat o emisiune si zicea totusi ca nautul nu se compara cu fasolea la capitolul index glicemic. E sanatoasa, dar nu fa exces."
el: "Nu exista verbul fa. Nu face exces, nu, nu fa"
eu: "(v.intranz.) a proceda; a acționa; a se comporta. ex: Fă cum știi."
el: "Ai folosit forma imperativa pentru un enunt normal.Majoritatea faceti greseala cu fa, de vreo10 ani, inainte ziceati corect"

Pana la urma cum e corect/gresit?

Edited by bursucelu_viesel, 20 June 2022 - 23:10.

„Nu fă exces”? Mă zgârie pe creier doar când scriu așa ceva.
El are dreptate, evident. Imperativul negativ se formează cu infinitivul: a face - fă! – nu face!

Să luăm exemplele tale:
a proceda - procedează! - nu proceda!
a acționa - acționează! - nu acționa!
a se comporta - comportă-te! - nu te comporta!

Citește aici (a citi - citește! - nu citi!):
https://diacritica.w...19/imperativul/
https://diacritica.w...a-raspundem-62/

E o greșeală perpetuată mai ales prin intermediul subtitrărilor, probabil din cauza asta e atât de răspândită. Culmea ironiei: să înveți limbi străine și să nu ai cunoștințe elementare de limbă română.

Ok.Astea-s regulile. Insa apropo de "zgariat pe creier", de ce instinctiv n-am scris "nu face" e pentru ca pare ca se adreseaza unui alt context ("baiatul ala nu face ce trebuie"). Avea mai mult sens sa pui o negatie si apoi verbul ("el face", "el nu face", la fel si "fă ceva!", "nu fă nimic!"). Ar avea sens imperativ si cu o forma de prezent "Nu faci nimic!" dar la fel de bine poti folosi si "Faci asta (sau te 'tau')!"
In fine, poate ma invet (sa-mi intre in reflex) forma corecta.

Edited by bursucelu_viesel, 22 June 2022 - 08:38.

Revin cu explicații suplimentare. Din nefericire, unele din cele mai importante verbe din română sunt neregulate: a fi, a avea, a face. Ceea ce duce la multe confuzii. Și ne lovim de aceste verbe aproape în fiecare propoziție rostită sau scrisă.

bursucelu_viesel, on 22 iunie 2022 - 08:33, said:

Nu are cum să se adreseze altui context. Sunt două moduri verbale diferite: primul este un imperativ (exprimă un sfat, o rugăminte - „nu face exces!”), în vreme ce al doilea este un indicativ (indică o acțiune reală). Nu au legătură, fiecare exprimă altceva. Faptul că un verb se scrie identic la două moduri n-ar trebui să te încurce, se întâmplă tot timpul.
În plus, în română, imperativul are forme doar pentru persoana a II-a singular (tu) și plural (voi). De ce te-ai gândi la persoana a treia singular (el/ea)?
Ca să-ți fie mai ușor, conjugă un alt verb: a duce - du! - nu duce!
Ai înlocui expresia „Nu duce copiii în parc!” din cauza altui context („băiatul ăla duce copiii în parc”)? Ai spune: „Nu du copiii...”?

bursucelu_viesel, on 22 iunie 2022 - 08:33, said:

Exact asta se și întâmplă: nu (negația) + face (verbul); pe lângă asta, așa cum spunea și interlocutorul: „Nu există verbul fă”. E foarte simplu să-ți dai seama care este verbul - pui un „a” în față.

Da, e adevărat, româna e o limbă complicată. Și trebuie să ne străduim să nu o folosim greșit (adică să nu inventăm alte reguli și excepții); pentru că o vom complica și mai mult.

Am încercat să explic cât mai clar. Sper să-i ajute și pe alții.
Știu, am fost în afara discuției - deja mi-am dat două palme!

Sunt bune explicatiile.
Testandu-ti limitele conservatoriste, totusi te-as intreba: limbile astea nu se mai schimba si ele in mod natural? Adica pare ca o limba se naste din greseli de tot felul, ba de pronuntie, ba de gramatica, ba imprumuta cuvinte din alte limbi si le integreaza - le conjuga in modul autohton, etc. "Toate bune si frumoase" pana apare lingvistul sa consemneze, si-atunci se pune punct cursului natural al limbii.
Uite de exemplu cuvantul trebuie citisem ca e fix. Insa noi mereu avem tendinta sa spunem "Imi trebuieste un pix, si imi mai trebuiesc 2 foi". Asta e in ton cu "Imi lipseste un, imi lipsesc doua".

Pana la urma limba e creatia poporului sau a intelectualilor? Vazusem recent un interviu cu o batrana de la tara care n-avea nicio treaba cu acordurile subiect-predicat ( https://youtu.be/HTQL732Rzsc?t=62 ), si daca vorbesti cu lumea mai in varsta sau de la tara, rar gasesti sa le pese prea mult de acord. Intrebarea e deci: cum poate sa existe un popor care nu poate vorbi corect limba lui? Adica daca cei din ziua de azi abia fac acordul, cati oameni de acum sute de ani reauseau sa faca acordul? Si care ar fi limita ca sa se declare ca "limba Romana este asta. Abaterile de la regulile stabilite sunt greseli". Adica oricand cred ca puteai gasi un intelectual care folosea forma corecta a unui cuvant. Pana la latina eventual (ex: Incultilor, nu se spune putere, se spune potere!). Orice abatere de la latina ar fi greseala. Mai mult de drag politic iei un anume punct in timp la care zici, "Bun, pana aici v-a fost! V-am lasat pe voi oamenii de rand sa faceti talmes-balmes limba originara, iar acum avem ceva original - autohton (aveam nevoie pt a crea o tara cu o identitate mai fixa). De-acum incolo ..trebuie sa.. si nu trebuieste / trebuiesc / sau alte greseli". Pare ca tine mult de politica / statalitate.

Imi scapa acum, dar azi imi venise in minte un cuvant (autohton, nu neologism, si nici arhaism, un cuvant banal des folosit), pe care absolut toti Romanii il rostesc intr-un fel, insa de scris se scrie mult diferit. Sunt si straini care incearca sa invete limba Romana, si-i punem in incurcatura daca-i invatam forma corecta (cum se scrie), caci niciodata n-o va folosi.

Edited by bursucelu_viesel, 24 June 2022 - 00:12.

Suntem pe lângă subiect și ne iau adminii la goană.

Îmi voi spune doar părerea despre reguli.
Toată lumea cunoaște expresia „limba este vie”. Doar că leneșii o interpretează complet aiurea. Susțin că au dreptul să folosească limba după bunul lor plac și să nu respecte regulile, pentru că o limbă se schimbă tot timpul, nu e bătută-n cuie.
Regulile se schimbă odată cu trecerea timpului, iar noi ar trebui să ne schimbăm odată cu ele. Nu vorbim și nu scriem ca pe vremea lui Eminescu, iar stră-strănepoții noștri probabil se vor amuza când ne vor auzi, iar scrierea noastră li se va părea ciudată.
Trebuie să ne adaptăm, la fel cum ne adaptăm oricăror alte schimbări. Trebuie să respectăm regulile prezentului, pentru că trăim în prezent. Simplu! Altfel n-am mai vorbi de o limbă vie, ci de una beată sau zăludă. Și am trăi în haos.
Desigur, asta nu trebuie să împiedice pe nimeni să-și spună propria părere sau să critice regulile.

Beda_Venerabilis, on 24 iunie 2022 - 20:03, said:

Oare trebuie “despre o limba vie”?…

Beda_Venerabilis, on 24 iunie 2022 - 20:03, said:

Oare trebuie “despre o limba vie”?…

Poate m-am exprimat neclar. Vorbeam despre greșeli și reguli.
În contextul discutat, am folosit cuvântul „vie” cu sensul de „normală”, cu un curs natural, în care oamenii greșesc neintenționat. Când se fac greșeli intenționate, o limbă se abate de la acest traseu normal.
Rostul regulilor academice este (sau ar trebui să fie) păstrarea unui curs cât mai corect și natural.

Dar să mă întorc la subiectul discuției.
Pentru verbul „a face” am găsit 43 de definiții, cu nenumărate sensuri - e firesc, este unul din cele mai utilizate verbe din limba română. Prima definiție este următoarea:
face, fac verb
1. tranzitiv A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect.
sursa DEX '09, DEX '98, DLRLC

Verbul „a realiza” are doar 4 definiții. Prima este:
realiza, realizez verb
1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop). DEX '09, DEX '98, DLRLC
sinonime: face îndeplini înfăptui

În anumite condiții și contexte, a face și a realiza devin sinonime.
Realiza sună mai modern pentru unii, mai „dichisit”. Și cum limba română e deja câh pentru oamenii imaturi, ajungem la tot felul de expresii ciudate. Cine știe, poate peste 100 de ani urmașii noștri chiar vor spune: „Am realizat o iahnie”.