Probleme Psihice cand raman singura

Locuiesc singura de mai multi ani si ma simt ok asa per total, daca nu apare ceva neprevazut care sa imi strice zen-ul. Dar am o persoana apropiata care vine sa locuiasca cu mine cateva saptamani de doua ori pe an. Povestea dureaza de mai multi ani, inca nu stiu cum o sa fie pe viitor.
Prefer sa nu dau prea multe detalii de ce si cum. In timpul cat sta la mine ne intelegem bine mare parte din timp desi desi ma irita ca imi perturba rutina compeseaza pe alte parti, dar de asemenea mai are si momente cand ma calca pe nervi cu obiceiurile pe care le are si cu felul in care se comporta si per total sunt iritata ca trebuie sa tin cont si de altcineva si abia astept sa plece. Eu functionez mult mai bine cand sunt singura.
Cu toate astea cand in sfarsit pleaca incep sa experimentez stari ciudate de tip:  singuratate (desi cum am zis in restul timpului nu am nici o problema sa fiu singura), insomnie, moral la pamant, stress nejustificat, chiar anxietate.
Starile astea dureaza minim 5 zile pana cand imi revin la normal si in cazuri extreme chiar doua saptamani.
Daca ies singura in oras, la mall, etc. cu sau fara motiv am observat ca mi se distrage atentia si nu prea ma mai simt asa dar cum revin acasa starile descrise mai sus revin si ele.
Intrebarea e de ce ma simt asa? E normal asa ceva? Ce fel de stare psihologica e asta? Si cum as putea sa nu ma mai simt asa dupa ce raman singura.  Apreciez orice sfat care m-ar putea ajuta.

Ce sfat, cînd ești cu totul razna!
Plus cã nu spui totul.
Persoana este intimã, total, sau fãrã atingeri, rudã?
Vezi?
Sînt douã chestii total diferite.

Edited by crisstonne, 24 July 2021 - 11:40.

Dpmdv e anormal sa nu te simti singura atunci cand esti singura. Adica starea de singuratate este normal sa apara. Tu te-ai invatat sa stai singura, te concentrezi pe tabieturile tale, dar cand iesi in lume sau cineva intervine in filmul tau observi ca omul este o fiinta sociala, nu lup singuratic. Suntem construiti sa convietuim unii cu altii, si cu timpul o sa vezi ca e mult mai greu din multe puncte de vedere sa nu ai cu cine schimba o vorba fata in fata, sa nu mai vorbim de altele.

Nu cred ca exista vreun sfat care sa te faca sa nu te simti asa, oricat ai medita, oricat de zen ai fi, atata timp cat vei da piept cu realitatea, atata timp cat trebuie sa relationezi cu ceilalti.

Este o încercare ,,de zen ", zen-ul nu se mai pierde, o dată dobîndit.

Asta este paradoxul omului modern. De fapt, nu e un paradox, e oarecum de inteles. Oamenii moderni sunt foarte individualisti, au rutinele lor, hobby-urile lor, diferentele dintre oameni si interesele lor se largesc din ce in ce mai mult. In acelasi timp, omul este o fiinta sociala. Daca pui singur un om dintr-o zona primitiva a globului, sa stea cum stam noi uneori, o ia razna complet sau ajunge in depresie, posibil ca nici nu supravietuieste mult. Noi suntem o mixtura, avem nevoie si de intimitate, si de posibilitatea de a decide tot ce se intampla in jur, rutina, program, interese, avem nevoie si de interactiune si apropiere cu altii, iar astea doua lucruri se bat cap in cap. Ideal ar fi sa ai relatii de cuplu sau prietenie cu persoane care stau in locuri diferite, dar cand apar copiii, asta devine o imposibilitate.

Urmatorul pas este nebunia, intr-o forma sau alta.

crisstonne, on 24 iulie 2021 - 11:42, said:

oxig3n, on 24 iulie 2021 - 11:43, said:

Poate da, poate nu, tainice sînt căile psihicului uman.

Eu sunt singur cuc si in weekend e rau de tot. Incerc sa ma ocup cu una - alta dar tot rau e...

sima1, on 24 iulie 2021 - 11:29, said:

Mergi la un psiholog clinician să-ti facă niște teste (chestionare) pt evaluarea gradului de stres, depresie, anxietate etc etc

Sima, eu te inteleg, sa stii.
Sunt persoane care functioneaza f bine singure si e ok si-asa.
Pana la urma, pe tine prezenta ocazionala a acelei persoane te destabilizeaza.
Faptul ca te simti singura nu e totuna cu "nu mai pot trai fara prezenta acelei persoane". Adica nu vad sa-ti aduca ceva bun.
Problema ar fi faptul ca intr-adevar, omul e o fiinta sociala si are nevoie de altii asemenea lui in jurul sau. Acum esti destul de ocupata, probabil, cu o activitate in care esti inconjurata de oameni, ai contacte sociale care suplinesc nevoia ce apare peste ani, cand nu vei mai fi activa social si singuratea devine f greu de suportat.
Poate ar trebui sa te pregatesti pentru acest viitor, sa lucrezi cu tine sa fii mai toleranta, mai conciliabila, mai deschisa la relatii sociale si, chiar daca nu vei putea avea/suporta pe cineva constant langa tine, sa ai un grup de prieteni/cunostinte de care sa te inconjori.
Cunosc o singura persoana in genul tau, e ok acum, dar asa e firea ei: daca "trag" de ea, raspunde incercarilor mele de socializare, dar initiative proprii nu are.
Pe de alta parte, decat socializare fortata, mai bine solitudine asumata.
Succes!

Edited by canarel, 24 July 2021 - 12:01.

sima1, on 24 iulie 2021 - 11:29, said:

Il lasi si-ti vezi de viata ta, asa cum face si el cand nu locuieste cu tine

Mintea umană are multe mecanisme de apărare pentru a se apăra de traumele din trecut, iar al tău este tocmai această singurătate plăcută. Atunci când vine acea persoană și-ți invadeaza spatiul tău de confort, mintea ta își dă seama că ceva este în neregulă iar traumele tind să iasă la suprafață. De aceea, te simți rău, insomnie, anxietate. Însă, după câteva zile mintea ta reușește să ”îngroape” tot ce era să iasă deasupra și să-ti recapeți zenul. De fapt, tu ai mult gunoi pe care vrei să-l ții ascuns sub preș.
Ceva este în neregulă cu tine și singura soluție este să mergi la un terapeut, calea pe care ai luat-o este greșită.

sima1, on 24 iulie 2021 - 11:29, said:

Poate că sunt simptome de retragere, ca la droguri, ar fi mai bine o retragere treptată, nu știu cum ai putea face asta, poate să-ți mai găsești pe cineva care să te viziteze și să petreci timp în mod plăcut, m-aș oferi, dar sunt căsătorit.

Lipsa unui hobby isi spune cuvantul. Daca te simti mai bine singura gaseste-ti un hobby care sa-ti ocupe timpul inafara jobului. Cat timp ai vreme sa te autoanalizezi nu e bine ca te napadesc gandurile , depresia etc .

BaXXon, on 24 iulie 2021 - 12:18, said:

Da, dom'le, cine știe peste ce demoni dai dacă te uiți înăuntru? Cred că ăsta e motto-ul omului modern: trebuie să ai o ocupație, că dacă nu, e posibil să realizezi cât de futil e tot ce faci și e posibil să intri în depresie. Asta e societatea modernă, plină de oameni profund bolnavi, care nici nu vor să știe că sunt bolnavi, de tratament nici vorbă.

Nu vreau sa intrerup legatura cu acea persoana doar pentru ca ma simt asa cateva zile dupa ce pleaca, mai ales ca compenseaza in alte moduri. Deocamdata nu se poate sa locuim impreuna pe termen lung. Eu doar ma intrebam de ce ma simt asa dupa ce pleaca si mai ales cum as putea evita sa ma mai simt asa.
Am observat ca daca ma duc intr-un mediu dinamic si galagios mi se distrage atentia si nu ma mai simt asa dar nu pot sta zile si nopti intregi in mall-uri. Ma gandeam ca poate mai recomanda cineva alte solutii concrete.
De data asta tocmai a plecat ieri pe la 11 ziua si nedormita sunt tot de ieri de la 8 dimineata cand am avut alarma setata. Am luat Bien Dormir Forte incercand sa dorm dar nu am reusit. Apoi am luat Calmogen Complex dar nu-mi dau seama daca are vreun efect. Am cerut Xanax pe la farmacii dar nu mi-a dat nicaieri.

Edited by sima1, 24 July 2021 - 12:29.

sima1, on 24 iulie 2021 - 12:29, said:

Eu recomand un bărbat adevărat, o doză pe zi ar trebui să fie suficientă.

sima1, on 24 iulie 2021 - 12:29, said:

Nici nu iti va da. Se da doar pe reteta verde.  Iar asta este eliberata doar de catre medicul specialist, in cazul asta... psihiatru. Nu psiholog, atentie.

se procedeaza asa din urmatoarele motive: tu vei fi incantata sa iei cat mai mult ca sa te simti cat mai relaxata iar ulterior se poate instala dependenta ...  Deci trebuie sa fie totul sub control. oarecum.

Ideal este sa nu ceri sfaturi pe forum ci sa mergi la un specialist, si ideal este sa fie o persoana neutra, nu din familie sau din cercul de prieteni. Astea ar fi sfaturile mele.