Tensiune variabilă , cu curent variabil (0-50 V; 0-10 A)

Mai sunt si tranzistorii de tip Darlington, care incorporeaza doua tranzistoare dar functioneaza ca unul singur. Asta pentru a avea un curent de baza cat mai mic la un curent de colector cat mai mare, adica un factor mare de amplificare...

La fel, sunt tranzistor mos-fet care functioneaza bine si la tensiuni mai mici de 10V, chiar si cu tensiuni negative fata de masa....etc.
Si multe altele.

Ideea este sa le intelegi prima data si apoi sa le practici. Ca daca le practici fara sa intelegi, atunci e al naibi de costisitor..

 The Stressmaker, on 08 octombrie 2020 - 18:52, said:

Mulțumesc mult !
Acesta a fost cel mai complex și-o detaliat răspuns.
Cu greu pot întelege toate explicațiile.
Dar mă străduiesc.
Deci ...
Așa cum am scris și în postările anterioare, 317 iese din discuție, datorită limitări tensiunii maxime pe ieșire. De aceea l-am înlocuit pe 317 cu Mosfet IRFZ44.
 20201007_182941.jpg   756.18K   17 downloads  20201007_183038.jpg   673.15K   14 downloads
Dar pînă ieri nu am știut de pragul minim de tensiune la care lucrează un Mosfet.
Am văzut mai multe clipuri pe youtube unde se demonstra că un Mosfet este capabil să scoată tensiuni între 0-50  V sau 0-60 V, dar cu sarcină 0 A !!! Aici e șmecheria !
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9h734n-HSCo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Tensiunea minimă, în practică, nu mă interesează. Poate fi și 3 V.  E perfect.
Tensiunea finală ...
Cînd am cuplat acumulatorii, am reglat sursa la 0,5 A, dar ... pe măsură ce se încălzea, creștea și amperajul. Creșterea amperajului favoriza creșterea temperaturii. Creștea, temperatura , creștea și amperajul.
Am fost nevoit să reduc tensiunea, ptr a menține o temperatură ... acceptabilă.

Ops ! Din greșeală am încărcat răspunsul, așa că voi continua în mesajul următor.

Edited by mcjohn, 09 October 2020 - 13:11.

Nu am dorit sa mai adaug alti tranzistori ca doar complicam lucrurile.
JFET
IGBT
....

Quote

Asta pentru ca nu ai un regulator de curent in prima instanta, adica inainte de stabilizatorul de tensiune. Iar LM317 il poti folosi ca regulator de curent. Uita-te in datasheet.
Doi la mana, avantajul lui LM317 este ca il poti pune in paralel cu cati LM317 vrei tu. Asta-i avantajul fata de o sursa in comutatie.
Trei la mana, exista si LM317 care duce 60V. Se numesc LM317HV

Uita-te la clipul asta ca sa intelegi. Tipul asta explica foarte bine conceptul de sursa de alimentare chiar cu LM317
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/CIGjActDeoM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by tehnics, 09 October 2020 - 13:12.

 tehnics, on 09 octombrie 2020 - 13:08, said:

Mulțumesc !
Nu am știut !
 20201005_151508.jpg   496.14K   20 downloads  20201005_151518.jpg   614.3K   25 downloads  20201005_151615.jpg   768.71K   37 downloads
Asta a fost sursa construită de mine prin anii 90 .
în 89 m-am eliberat din armată, iar în 93 m-am însurat.
Sursa o aveam făcută înainte de căsătorie.
Pe atunci construiam un casetofon ('94).
În prima poză, integratul pozat de aproape.
apoi puțin mai de la distanță, apoi toată cutia.
Transformatorul de asemeni este construit de mine .
Lucram într-un combinat. Se ardeau motoare prin secție și le aruncau afară.
Am luat un motor, pe care l-am putut ridica deasupra capului (probabil 10-15 kg), l-am trîntit vreo 10-15 min pînă l-am spart și am luat sîrma.
I-am făcut ieșiri de 3, 6, 9, 18 V.
În ultima poză se văd și comutatoarele.

 tehnics, on 09 octombrie 2020 - 13:03, said:

Or fi . Dar aici cunoștințele mele sînt 0.
Deci dacă ai ceva idei, compatibile cu vreau eu să construiesc ... sînt deschis la sugestii .

Quote

Exemplu ?

Quote

Aici te înțeleg perfect.
Am văzut pe pielea mea !
Și nu mă dau banii afară din casă !

Am găsit ! Mulțumesc mult !
 Screenshot_MEGA_20201009-143853.png   274.79K   33 downloads

Edited by mcjohn, 09 October 2020 - 13:43.

Cu placere

 radurus, on 09 octombrie 2020 - 12:57, said:

Rezistența internă a tranzistorului.
Exact acesta este motivul ptr care am deschis acest topic.
Știu că tranzistorul are o rezistență internă (am scris și mai sus).
Iar eu speram ca cineva, din practică să fi folosit așa ceva și să-mi dea și mie seria sa.
P=UxI
Asta cum am afirmat și eu anterior, teorie cunosc puțin ! Dar nu am pus-o în practică niciodată.
Nu sînt eu foarte deștept, dar, nici nu dau în gropi de prost ce sunt.
Uite, aici făceam școală cu un alt coleg, care după ce îl învăț cum se calculează puterea, începe a face el școală cu mine, dar nu se pricepe absolut de loc. Dar .. mi-am văzut de treba mea ptr că nu o scot la capăt cu el ! Doar mă contrează. Orice zic eu, el trebuie să găsească un contra-argument.

Cauti "datasheet" pentru tranzistorul cu codul tau.
In fisa aia tehnica este termenul R_DS_ON
adica rezistenta dintre drena si sursa in timp ce este in conductie.

Pentru IRF540 este 0.055ohm
https://www.digchip..../456/IRF540.php
( am luat primul link din rezultate)

Pe fisa aia mai sunt cateva date importante:
Tensiunea maxima la care poate fi supus.
Tensiunea minima/maxima de comanda pe GATE.
Curentul maxim in conductie.
+ altele.

Pe metoda asta am reparat un DC converter 180W ca al tau,
dar i-am pus un MOS mai bun (rds on mai mic, V max mai mare, curent mai mare) si o dioda de curent mai mare pentru ca chinezii s-au zgarcit.
(Cum s-a ars? Am incarcat un bloc Li-Ion si s-a deconectat sursa. Modulul nu avea protectie la curent invers din acumulatori spre charger si poc. M-am invatat minte si am pus o dioda Shottky in serie pe + intre modulul CC/CV si acumulatori)

Edited by radurus, 09 October 2020 - 14:50.

 mcjohn, on 09 octombrie 2020 - 14:16, said:

Tranzistorul nu are, ci ESTE o rezistenta variabila, care depinde de curentul baza-emitor pentru bipolar sau de campul electric aplicat pe poarta la FET.

 The Stressmaker, on 08 octombrie 2020 - 18:52, said:

Adica ... cam celor la nivelul meu.
Am stat de vorbă cu el (am postat întrebări la comentarii, dar văd că nu răspunde la al doilea comentariu. )

Quote

 Screenshot_YouTube_Vanced_20201005-113020.png   201.15K   20 downloads
Ai putea modifica schema și să adaugi o poză aici.
Am zis că exclud 317 din montajul meu, dar @Tehnics m-a informat că sînt 317 care lucrează și pînă la 60 V.
Aș fi folosit în locul lui un BD 135/136 sau tot un 2N 3055, care regla doar tensiunea (deci exact ce face 317) iar în cascadă, alți tranzistori Mosfet sau tot 2N 3055 care să suporte curentul de sarcină .
Uite un exemplu
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/HwZ8XoHWCI4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Quote

Să presupunem să sînt ceva mai lacom.
Celule sînt aproape 50 buc , cu aproape 5 A/buc.
Deci mi-ar lua cam 24 ore să le încarc cu 1 A sau 5-6 ore cu 5 A.
Acum, ptr că încă nu le aveam înseriate bateriile le-am încărcat perechi de cîte 5 buc.
Transformatorul meu are mai multe ieșiri, între 3 și 18 V (total 36 V).
pot folosi ieșirea de 6 V ptr a încărca un singur acumulator.
De 18 V, ptr a încărcat 5S = adică 21 V.
Și toate ieșirile ptr puterea/tensiunea maximă .
 Screenshot_Chrome_20200416-180102.png   165.84K   21 downloads  20200511_110740.jpg   465.43K   12 downloads  20201007_005536.jpg   752.38K   12 downloads  20201002_115718.jpg   752.93K   12 downloads

Quote

Ptr controlul curentului, mă gîndeam să folosesc schema tipului din clip.
Iar cu tensiunea, cred că s-a lămurit. Va fi în trepte, din comutatoarele care ies din transformator.
Cu legarea diodelor, iar nu sînt lămurit pînă nu văd.
Nu pot procesa informația, în creierul meu.
Nici acești termeni nu-mi sînt cunoscuți.
"tracking preregulator",  "bang-bang",
Recunosc că nu am dat o căutare pe google să aflu mai multe.
Am încercat să folosesc Mosfet IRFZ44 sau IRF 540 , dar ... pică ca muștele !
Se ard una-două ! Nu știu de ce ?
Mai am 2-3 buc din 10.
 20201007_183038.jpg   673.15K   12 downloads  20201007_005941.jpg   674.51K   19 downloads

Quote

Același tip (Radal) arată într-un clip cum lipește o rezistență între cei 2 terminali de 10 k și tranzistorul suportă un amperaj mai mare.
Am încercat și eu, dar la mine, după ce am lipit acea rezistență, curentul pe sarcină a devenit 0. Am dezlipit rezistența, a revenit la 600 mA.
Eu lucram cu 3,8 V (cred), el cu 12 V.
El avea 2,7 A, fără radiator, în timp ce eu aveam 0,8 A, cu radiator.
Bine, în cele din urmă, am prins șmecheria.
El folosește tensiunea de intrare (ce intră, iese), nu reduce 3-5 V , ca apoi să consume becurile tensiunea rezultată.
Of ! Mama ei de fizică !!!!
 Screenshot_YouTube_Vanced_20201005-132811.png   194.89K   20 downloads  Screenshot_YouTube_Vanced_20201005-133205.png   404.72K   19 downloads  Screenshot_YouTube_Vanced_20201005-133256.png   604.67K   12 downloads  Screenshot_YouTube_Vanced_20201004-145751.png   771.07K   13 downloads

 radurus, on 09 octombrie 2020 - 14:35, said:

Mulțumesc !
Abia aseară am aflat și eu unde trebuie să mă uit !
De ... degeaba aveam eu "datele tehnice", dacă mă uitam ca mîța în calendar.
Nici nu știam unde să caut/privesc.
Acum am aflat.
Și totuși ...
Am intuit eu că aceea este valoare , pentru că era reprezentată cu ohmi, (celelalte fiind cu V, A ... etc.)
Dar m-am gîndit că poate este un tranzistor cu rezistența internă de 0,017 , sau 0,0025 ohmi.
Deci, mai bun decît Z44. sau 540.
 Screenshot_Total_Commander_20201009-172302.png   184.3K   18 downloads

Edited by mcjohn, 09 October 2020 - 16:34.

Un link despre preregulatoare (Eng): https://sound-au.com...eregulators.htm
Aveti explicat acolo tot ce va trebuie intr-o engeza mai curata. Cu un astfel de preregulator puteti folosi o tensiune mai mare decat cea pentru care a fost proiectat regulatorul (de exemplu LM317). Preregulatorul de tip "bang-bang" poate fi asemanat cu un releu, cupleaza alimentarea la tensiunea minima si decupleaza alimentarea la tensiunea maxima, asemanator cu un termostat/presostat mecanic (ca idee de functionare). Asta inseamna ca nu exista nici un control al curentului in faza de incarcare a condensatorului de filtraj dinaintea regulatorului. Acest tip de preregulator este derivat din sistemul "dioda ideala" folosit la incarcarea cu panouri fotovoltaice si este foarte simplu de inteles deoarece nu se comporta ca o sursa in comutatie "clasica". Singurul neajuns este ca se forteaza in curent foarte mult tranzistorul preregulatorului si condensatorul de filtraj.

Tranzistorul mosfet nu poate fi facut sa suporte un curent mai mare decat cel pentru care a fost proiectat, acest curent este limitat de dimensiunea pastilei de siliciu (densitatea de curent in aceasta). De aceea la fake-uri incalzirea este mai mare pentru acelasi curent pentru ca dimensiunea fizica a pastilei de siliciu este mai mica. Puteti afla care este pragul de deschidere al unui mosfet printr-un experiment simplu. Legati poarta cu drena impreuna si treceti un curent prin acest tranzistor (limitat printr-o rezistenta de 1kohm, de exemplu). Masurati tensiunea intre sursa si drena si astfel veti afla tensiunea de deschidere Uth pentru acel curent. Asa cum la un tranzistor cu siliciu bipolar NPN sau PNP pragul de deschidere in tensiune este limitat de dioda Ube la 0,6-0,7V la fel la tranzistorii mosfet uzuali, de genul IRFZ44N, este limitat la aproximativ 3,7V cu o diferenta, tranzistorii bipolari sunt rezistente comandate in curent iar tranzistorii mosfet sunt comandati in tensiune. Aceasta tensiune de deschidere limiteaza tensiunea maxima care poate fi obtinuta la o sursa din cauza ca, pentru a deschide complet un tranzistor mosfet cu canal N montat pe bara de plus sunt necesari aproximativ 10V (tensiunea minima intre sursa si poarta la care rezistenta este minima) care se scad din tensiunea redresata de la transformator. Artificiul este sa se foloseasca o sursa auxiliara care sa genereze aceasta tensiune (un bobinaj separat de cel principal sau o alimentare flotanta din acelasi bobinaj al transformatorului) pentru a elimina aceasta problema.
Nu uitati ca tranzistorii de genul IRFZ44N sunt tranzistori de comutatie, optimizati pentru curenti mari in deschidere completa (comutatie) si nu se comporta prea bine in zona liniara. Inca ceva, asa cum la un tranzistor bipolar alimentarea inversa a jonctiunii BE cu peste 6-7V duce la strapungerea zener a acesteia si distrugerea tranzistorului asa si la tranzistorii mosfet mentionati, depasirea tensiunii limita intre poarta si sursa, uzual 20V, duce la strapungerea stratului de dioxid de siliciu de sub poarta tranzistorul distrugandu-se. Am facut aceasta mentiune vazand foarte multi acumulatori Li-Ion 18650 inseriati. Atentie cu acestia ca nu au circuit de echilibrare la incarcare pe fiecare in parte, mai bine ii incarcati in paralel si ii folositi in serie sau incarcati fiecare acumulator individual. Limita minima de curent la care se considera incarcarea completa la un astfel de acumulator este undeva la 80-100mA, valoare la care trebuie deconectata alimentarea.

Un sfat. Incercati sa impartiti problema in bucati mai mici apoi cautati raspuns pentru fiecare in parte. La sfarsit asamblati raspunsul intr-un tot unitar. Un exemplu de prima impartire la o sursa de incarcare a unui acumulator Li-Ion ar fi definirea parametrilor de functionare: care este curentul de incarcare maxim pentru acesta cat sa fie limitata sursa in curent? curentul se vrea reglabil sau fix? cati elementi vor fi incarcati simultan pentru a alege tensiunea finala? Cand veti avea rapunsuri la aceste intrebari veti sti si cum sa abordati problema.

Asa ca, pentru inceput, care este tensiunea minima si maxima de lucru a sursei? care este curentul maxim de lucru al sursei? tensiunea si curentul se vor cu valoare fixa, modificabila in trepte sau reglaj variabil? ce veti folosi ca sursa primara de energie pentru alimentarea montajului, transformator sau sursa in comutatie? ce parametri (tensiune si curent maxim) are transformatorul sau sursa in comutatie disponibila?

PS: faceti rost de un simulator si nu veti arde atat de multe componente. De exemplu utilizati versiuni gratuite, LTSpice sau, pentru lucruri simple, eu folosesc o versiune veche (1.15) de circuit wizard (este mai intuitiv si m-am obisnuit cu el). Sunt multe lucruri pe care nici eu nu le cunosc dar "omul nu s-a nascut invatat si cat traieste invata".

 The Stressmaker, on 10 octombrie 2020 - 07:23, said:

Eu recomand Proteus ISIS. In varianta free il poti folosi complet doar ca nu poti salva fisierele

putin offtopic
Am folosit Proteus ca sa simulez un Arduino.
Eram intrebat de ce vreau sa simulez?
Pentru ca nu aveam unul fizic.

Simularea era complexa zic eu (afisare temperaturi pe un LCD):
3 senzori DS18B20 comunicatie OneWire
afisaj 2x16 comunicatie pe i2c.
Arduino Uno/Nano cu codul meu
Mi-a mers.

Edited by radurus, 10 October 2020 - 08:36.

Am găsit integratul.
 Screenshot_Chrome_20201012-123022.png   148.15K   8 downloads  Screenshot_Chrome_20201012-131736.png   95.89K   10 downloads  Screenshot_MEGA_20201012-105243.png   343.78K   8 downloads  Screenshot_MEGA_20201012-105243.png   343.78K   7 downloads  Screenshot_MEGA_20201012-105313.png   273.36K   4 downloads  Screenshot_MEGA_20201012-105331.png   183.06K   5 downloads
Am rugat un prieten să verifice schemele de mai sus (cu 317).
Să-mi explice cum e cu rezistența din emitor, despre care eu nu am înțeles.
Deseară dau comandă de piese.
Pînă vineri le am. Ca să comand din China, nu am răbdare 2 (sau poate 5) luni.
Am mai văzut zeci de clipuri pe youtube.
Unul face un transformator "țeapăn", modificînd un transformator de cuptor cu microunde. Dar afirma tipul că după 2-3 ore de funcționare, începe să se încălzească.
Un altul a transformat o sursă ptr PC, care scoate pînă la 30 A (dar la tensiuni mici).
Altul modifica cîteva rezistențe, dintr-un alimentator ptr laptop.
Acele rezistențe (afirma tipul), formează un divizor de tensiune.
Deci una mai mică, una mai mare , tensiunea viteză la ieșire în + sau în - .
Un altul (cea mai genială idee), folosește 2 cablaje.
Unul ptr ieșire tensiune mică ( pînă în 10 V) și altul ptr tensiuni mari 20-40 V.
Un altul (Robojax) testează montaje chinezești cu diferite tensiuni de intrare și ieșire la diferiți curenți și calculează raportul de pierdere ...
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/d-LVmZFrXhs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Un montaj ptr 1200 W.
Am să dau și eu comandă ptr unul asemeni.
Sînt sigur că acesta va merge fără problemă la o sarcină de 350 W.
La revedere prieteni !
Și mulțumesc mult ptr ajutor vostru !

Mai am 2 prieteni cu care mă consult, dar care nu postează aici.
Unul dintre ei mi-a recomandat această sursă :
sursa_in_comutatie_smps_220V_48V_5A
Preț 66,64 lei.
Nu scoate 10 A, dar în 5-6 ore încarcă bateria.
Dacă o las peste noapte la încărcat, dimineața este plină.
 Screenshot_Opera_20201013-111907.png   307.74K   11 downloads

Edited by mcjohn, 13 October 2020 - 10:20.

Pînă m-am hotărît eu să o comand ... stocul s-a sfîrșit.
Așa că am am optat ptr ceva similar de la eMag.
 Screenshot_Chrome_20201102-020919.png   214.83K   13 downloads  Screenshot_Chrome_20201102-021020.png   125.66K   18 downloads
Am mai vorbit eu cu unul din prietenii mei și cînd a aflat grosimea sîrmei din secundarul transformatorului meu (1...1,2 mm), mi-a zis că mai mult de 3 A nu pot scoate din transformatorul meu.
Așa că, am hotîrît să le cumpăr pe acestea.
Acum, voi construi regulatorul de curent și tensiune,  ptr a obține o valoare ajustabilă.
Pînă la urmă optez ptr un 317 + 4 buc 2 N 3055 ptr reglarea tensiunii , și ptr curent, nu m-am hotărît. Cred că voi folosi un BD.
Voi înseria cele 2 transformatoare ptr a obține 42 V și mă folosesc de ieșirea mediană, ptr a încărca acumulatorii la 20 V. (Nu trebuie să reduc tensiunea de la 48 , la 20 V.)
Am găsit și surse la 8-10 A, dar erau dublu la preț.
Ptr ce am eu nevoie, e bine și așa.

Am găsit pe youtube, un tip care oferă lecții ptr începători (așa ca mine), despre cum se poate construi o sursă în comutație
Am adăugat clipul [5], dar ele sînt mai multe.
"Proiectare sursă în comutație step-down cu MC34063A” .
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/GbmCVuyOoGY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Aici în clipul 5 se arată schema de principiu a sursei.
Iar aici, în clipul 7, este prezentat montajul "pe viu", funcțional, realizat pe o placă breadboard.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/vpa7xNh_8KQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Atita doar că montajele din clipuri, oferă curenți mici la ieșire.
L-am întrebat (pe youtube), ce modificări trebuie aduse montajului ptr a se putea ajusta tensiunea și curentul de ieșire și cum se poate obține un curent mai mare pe ieșire .

Dar ... în principiu, eu mă gîndesc că, dacă se aplică semnalul de ieșire din CI pe poarta unui Mosfet, se poate obține și un curent mare pe ieșire.
Aștept validarea unui expert dacă e valabil ce am afirmat eu anterior.
Sau, poate îmi răspunde Bogdan ... și adaug răspunsul aici.
La revedere !