Viata la 45+ ani si cum e mai bine sa fie traita in continuare

 Tsunnnami, on 10 septembrie 2020 - 17:43, said:

Nu poate, ci sigur.

Frumos subiect de dezbatere.

Si eu m-am tot gandit la el. Eu cred ca nu o sa fie monotonie mai tarziu in viata mea. De ce? Pai acum, la 28 de ani, imi plac multe lucruri. Nu depind de vremea de afara.
Ma consider chiar un it-ist atipic. Imi plac jocurile pe pc (ma pot juca si mai tarziu), imi plac masinile (chiar sa mai mesteresc la a mea), imi plac motocicletele(am avut una de 600cmc; in cativa ani o sa iau alta iar;la batranete ma pot plimba prin toata tara cu ea), imi place bicicleta, orice joc cu minge, imi place muntele (marea mi se pare daunatoare din pricina soarelui dar inca imi place).


In plus, facand sport de cand ma stiu, la 45 de ani ma vad energic, nu vreun ramolit. E totusi o varsta ok.

Cred ca asta e cheia. Sa ai cat mai multe hobby uri si sa i le insufli si persoanei de langa tine.

de la 45 o sã fie nașpa, apar toati bolili.. 😔

DrLexic: daca ramai singur mai mult timp si nu te legi la cap unde nu te doare.....chiar o sa te poti bucura de tot ai insirat mai sus.
odata ce iti "apare" un copil si famile tot ce ai spus mai sus poate avea sau nu sanse de implinire.

viata in 2 este diferita...
Dar, ai timp sa vezi asta.

Te gandesti ca o sa fie nashapa cand ai 32 de ani si o burta imensa de la bere sau curul mare de la frecat canapeaua aia (ca femeie zic).
Stai linistit, asa gandeam si eu.

Iaca ca am depasit si 48, sunt tot eu si ma bucur ca mi-a venit mintea la cap acum 3 ani si m-am apucat serios de sport. Acasa. Fac sport ca si cum as spala rufele. Programat, din doua in doua zile.

Amandoi. Avem tot ce ne trebuie ca sa transpiram o ora buna de sport.
vrem.
Al meu a furat un pic startul, el s-a apucat acum vreo 6 ani si cand am vazut ca frumos s-a tonifiat si s-a subtiat m-a lovit dablaua si am inceput sa devin geloasa. Efectiv eram geloasa ca arata prea bine. Mi-am dat seama ca sunt o proasta si o putoare si trebuie sa-mi pun fundul la treaba si nitica dieta si am ajuns sa ma pot imbraca si de la adolescenti. Nu glumesc.
Asta cu sportul, pe care il facem de placere acum.


In rest, muncim mult, uneori si in weekend (mai mult el).
Cand nu era pandemia, aveam cam 3-4 mini-vacante pe an. Vacante active, de mers si de vizitat cu ruxacul in spinare cat te tin picioarele.

Am descoperit muntii, facem hiking obligatoriu in fiecare vacanta ca sa nu venim din vacanta cu 2-3 kg in plus. Nu mai stam tolaniti 10 zile intr-un resort cum faceam cand era copilul mic. Acu e mare si e in afara la scoala.

Cu sexul, e mai rar dar de calitate. Eu sincer il prefer asa, la 30 era mult si "ca sa fie"  de parca intrau zilele-n sac:)

Vara ne ocupa mult timp gradina, gazonul, tunsul ierbii etc. Nu dau nicio terasa din Bucuresti pe un vin baut seara pe racoare pe terasa mea.

Iarna mai mult in casa, mai cu seriale, mai cu Netlix. Eu gatesc destul de des, in cantitati mici, musai dupa pofta inimii si sa ne mentinem.

Cu prietenii, mai rar, nu avem asa multi, putini dar buni. Dar rar ca nu ne permite timpul si pandemia...

As zice ca ne-am gasit ritmul si ca viata nu e asa de speriat.

 thalia, on 19 noiembrie 2020 - 12:49, said:

Wow!
Ce gladiatoare, wow!!!

Well done baby!

Tsunammi, sa stii ca nu glumesc. Recitindu-ma , poate pare cliseu, ha ce viata de filme are si asta?! . Desigur, nu ne ocolesc nici pe noi problemele , uneori discutiile pe diverse subiecte.
Dar in principiu, cam asta ne e ritmul si cam asta facem.

Trebuie multa determinare. La inceput,si sunt sincera cu voi, am facut-o din ambitie si din gelozie vandu-mi consoarta cum intinereste si cum eram ca ma-sa langa el. Nu aveam curul mare, dar eram pre-grasa.
Toata viata am urat miscarea. Din scoala primara cred, pentru ca eu am rezistenta scazuta la cardio, Acolo m-ai terminat. Dar un nene destept a inventat Pilatesul pentru noi, astea mai puturoase.
Si uite asa am inceput. Timid. Apoi au inceput sa se vada rezultatele si acum nu as vrea sa renunt pentru ca nu vreau sa pierd ce am castigat.

N-o fac pentru nimeni, o fac pentru mine! Eu sunt cea mai importanta. Sunt constienta ca varsta nu imi permite sa mai arat ca la 30, dar nu par nici obosita (lol, parca-mi fac reclama:)) ).
Sper ca postarea mea sa incurajeze macar o persoana.

Cand am urcat prima data pe munte am crezut ca mor! Pe loc! Nu mai aveam suflu si ma intrebam ce dracu caut eu pe coclaurile alea frumoase.
Apoi au trecut pe langa mine cupluri trecute de 50, urcau aia cum te-ai plimba pe Kisselef. Am zis , bai da-o dreaq de treaba ca nu sunt baba, i-a uite la femeile alea cum se misca. M-am ambitionat si mai mult.

Desigur, ca sunt femeie si ma flateaza cete-un compliment, dar nu asta ma face sa continui, ci ca am un singur trup si o singura viata si daca eu nu am grija de corpul asta, nu are nimeni.
Merg inainte!

Sunt foarte bucuros ca competitia te-a ambitionat.
Tine-l pe langa tine, ca e folositor.
Mai ales acum se vad diferentele.

Well done

Haha, noi romanii intr-adevar suntem cam plafonati uneori.
E bine sa descoperi urcatul pe munte si mai tarziu in viata.
Ca vorbeam recent cu o prietena din UK, la 30 si ceva tipa deja are urcat un munte de 8000 de m in Himalaya plus bungee jumping, sarit cu parasuta din avion si tot felul de alte chestii, inca o chestie de "vaslit pe ape repezi" si tot asa...
Aia prin vest stiu sa traiasca la maxim )

 axisborn, on 20 noiembrie 2020 - 20:38, said:

Am avut si noi..., cand luptau cu comunistii prin munti

La origine, oamenii sunt creatori, o manifestare a Universului. Fericirea autentica vine din expresivitate, nu din consumul de lucruri, activitati de intrecere, ganduri, vise. Asa trebuie sa traiasca orice om, indiferent de varsta, dar mai intai trebuie sa-si castige independenta financiara, altfel la 45 o sa fie fericit, dar fara toti dinti din gura.

Edited by gammadark81, 21 November 2020 - 23:33.

 gammadark81, on 21 noiembrie 2020 - 23:33, said:

Am citit de mai multe ori postul tau, dar n-am inteles ce vrei sa spui.

Eu zic ca trecerea timpului este inevitabila, cu totii am avut 25 si 35 de ani, unii chiar 45. Acum depinde cum vrei sa te pozitionezi si ce vrei sa faci de la varsta respectiva incolo. N-o sa devin creativ la 50 daca n-am fost la 30.
Conteaza atitudinea fata de anii pe care ii ai. Daca gandesti ca un batran atunci batran te vei simti.

Desigur, n-o sa ma cred vreo tinerica la 50, nu vreau sa trec nici in extrema cealalta.

Dintii daca ii pierd, si probabil se va intampla, cu un dentist bun va rezolva si acest aspect.

thalia, ai toată stima şi admiraţia mea. Veţi înainta frumos în vârstă împreună, bravo.

On topic: nu cred că există lucruri pe care să le faci înainte de 45 şi să nu le mai faci după (cu excepţia sporturilor extreme probabil).
Important e să fim noi înşine, mental şi fizic să ne preocupe păstrarea unei forme optime, indiferent de vârstă.

 thalia, on 24 noiembrie 2020 - 16:46, said:

...viata

 thalia, on 24 noiembrie 2020 - 16:46, said:

batranii sunt morti vii.
Traiesc doar sa treaca timpul si sa "vina pensia"

" E scris adanc."..
PS  Da' mai nasoala e categoria aia de bipezi ce se nasc batrani ..

 Tsunnnami, on 26 noiembrie 2020 - 01:52, said:

Am corectat mesajul tău. Cu plăcere.
Mihai Şora e mort viu? Şi a trecut suta.
Mai ştiu eu pe unul, trecut de 80 de ani, control strict al dietei, exerciţii fizice zilnic, joacă şah în nu-ştiu-ce ligă...

Cel mai tare în autoizolare l-a afectat lipsa de sex. Avea "traseele" lui la anumite domnişoare tomnatice.
Morţi vii, zici? Îţi arăt zeci, la 30-40 ani...

 mercar, on 10 septembrie 2020 - 07:30, said:

nu exista asa ceva, cheful vine mancand vorba proverbului!

 _Freya_, on 26 noiembrie 2020 - 10:40, said:

...doar daca vrei. Daca nu simti nevoia de mancare, de ce sa bagi cu forta in tine ?