Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Ultima regiune colectivizata
Last Updated: Aug 06 2020 08:16, Started by
foreverbanned
, May 10 2020 12:31
·
0
#19
Posted 04 June 2020 - 20:19
Sidorin, on 04 iunie 2020 - 15:02, said: Nu investea statul absolut nimic în CAP-uri sau GAC-uri. Aici a fost autogospodărire, în funcție de hărnicia și interesul președintelui de CAP. CAP-urile nici nu aveau tractoare să lucreze pământul (ori dacă aveau maxim unul) și alte utilaje: se apela la SMA-uri. Aveau căruțe cu care duceau oamenii la câmp și câteva unelte pentru subzistență. A scris cineva de 6 tone: abia acum, cu tehnologia actuală se obține această recoltă. În județul Constanța se raportau 8-10 tone de grâu la hectar, dar de fapt erau 3-4. Atunci când francezii auzeau de producțiile record ale tovarășului tătuc al întregii republici socialiste România, spuneau la mișto că ei produc 25-30. Morosanul, on 04 iunie 2020 - 16:27, said:
Lucrul pe suprafețe mari e avantajos la unele culturi, cum sĂ®nt cerealele, la altele nu - de ex. pomi sau vie. După 89, intercoopul a continuat să aibă activitate până în 2003-2004, când a dat faliment. Via a fost preluată de Vincon Vrancea, iar pământul arabil de o nouă firmă. În 2010, Vincon au plecat din cauza pierderilor pe care le-au înregistrat an de an. Societatea care a preluat terenul arabil s-a extins an de an și o face în continuare. În 2011, s-a înființat o cooperativă agricolă între cei care au terenul arabil și încă câțiva patroni de societăți agricole. În 2013 a început să o scoată de tot, iar în 2014 nu a mai existat nici un metru pătrat de vie: totul a ajuns teren arabil. Edited by Dany_Darke, 04 June 2020 - 21:37. |
#20
Posted 05 June 2020 - 13:42
Nu exista nici o specificație în contract care să precizeze împărțirea recoltei sau altceva asemănător.
Vizionați aici ce scria (cu aproximație) într-un așa-zis contract de intrare în colectiv: Începe la 01:38:35 [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kfcH7-sesh8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Ăsta e unul din cazurile fericite, însă de cele mai multe ori, țăranii nu puteau semna din cauza loviturilor primite peste mâini sau unii sfârșeau "sinuciși" pe calea ferată. |
#21
Posted 05 June 2020 - 16:42
Am gasit doar "Statutul cooperativei agricole de producție din 28.09.1977"
Cum o fi aratat in anii 50-60, nu stiu https://lege5.ro/Gra...ie-din-28091977 Quote
Art. 28. Producția globală obținută în timpul anului se repartizează după cum urmează: A. Cheltuieli materiale - semințele și materialul de plantat; - furajele consumate de animale și așternutul; - plata lucrărilor efectuate de S.M.A. pentru producția anului curent; - îngrășămintele și insecto-fungicidele aplicate; - cota de amortizare a fondurilor fixe aferentă anului respectiv; - alte cheltuieli materiale și gospodărești. B. Fondul de dezvoltare și fondul de consum După acoperirea cheltuielilor materiale se obține producția netă. Producția netă, la care se adaugă dobînzile și alte venituri încasate, se scad impozitele, primele de asigurare și taxele, se repartizează astfel: a ) Fondul de dezvoltare, care se constituie din producția netă, în proporție de cel puțin 18%, din cotele de amortizare a fondurilor fixe, precum și din alte surse stabilite prin dispoziții legale. Fondul de dezvoltare se folosește pentru: - realizarea investițiilor, inclusiv plata în natură și în bani a forței de muncă folosită pentru acestea; - rambursarea creditelor pe termen lung pentru investiții; - rezerva pentru lărgirea producției; - contribuția la fondul social al asociațiilor economice intercooperatiste, al asociațiilor cu unități de stat sau ale cooperației de consum. Dezvoltarea continuă a proprietății cooperativei - baza creșterii veniturilor cooperatorilor - constituie una din sarcinile primordiale ale adunării generale, consiliului de conducere și tuturor membrilor cooperativei; constituirea fondului de dezvoltare în limitele prevăzute este obligatorie; b ) Fondul de retribuire a muncii, precum și contribuția la fondul de pensii și indemnizații de asigurări sociale, calculată la valoarea producției globale, în condițiile legii; c ) Fondul de ajutor; d ) Fondul social-cultural și sportiv; e ) Fondul de rezervă pentru producție (semințe, furaje etc.) și retribuirea muncii. În cadrul fondului de rezervă, în anii cu recoltă bună, cooperativa agricolă de producție poate constitui un fond alimentar, pînă la 2% din producția totală de cereale, în scopul ajutorării membrilor săi, în caz de calamități sau recolte slabe, potrivit hotărîrii adunării generale; f ) Fondul intercooperatist de întrajutorare și consolidare. La repartizarea producției nete se vor respecta corelațiile necesare, astfel încît odată cu creșterea producției, a veniturilor cooperatorilor, să se asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continuă a cooperativei agricole de producție. |
#22
Posted 05 June 2020 - 20:32
Muncitorii din CAP nu au primit absolut nimic, niciodată.
Munceau și își luau salariile, câteva sute de lei. |
#23
Posted 06 June 2020 - 12:06
#24
Posted 06 June 2020 - 12:14
#25
Posted 06 June 2020 - 12:15
foreverbanned, on 05 iunie 2020 - 20:32, said:
Muncitorii din CAP nu au primit absolut nimic, niciodată. Munceau și își luau salariile, câteva sute de lei. Cei care lucrau la CAP nu erau muncitori. Se numeau: cooperatori(inainte, colectivisti) si erau un fel coproprietari. Aici se intra, 99%, cu forta dar pe baza de ADEZIUNE(!?), de cerere...Oricum, trebuiau aduse pamantul, animalele si utilajele(plug, etc.). Muncitorii erau cei care lucrau la IAS. Dupa cate stiu, cooperatorii nu primeau bani ci doar produse: grau, porumb, s.a. |
#26
Posted 06 June 2020 - 12:47
#27
Posted 06 June 2020 - 14:34
zz_dop, on 06 iunie 2020 - 12:14, said:
Citind aceste cuvinte pline de idei, foarte puternice aș putea zice, ca Ă®n celebrul aformism cu testul de cunoștințe de aikiu. Era autogospodărire. Poate doar la început, însă după 65, CAP-urile s-au susținut singure. Turnatoriu_de_orza, on 06 iunie 2020 - 12:15, said:
Cei care lucrau la CAP nu erau muncitori. Se numeau: cooperatori(inainte, colectivisti) si erau un fel coproprietari. Aici se intra, 99%, cu forta dar pe baza de ADEZIUNE(!?), de cerere...Oricum, trebuiau aduse pamantul, animalele si utilajele(plug, etc.). Muncitorii erau cei care lucrau la IAS. Dupa cate stiu, cooperatorii nu primeau bani ci doar produse: grau, porumb, s.a. Apoi CAP-ul a angajat oameni, cu statut de salariați. Într-un sat, mai mult de jumătate munceau la CAP. zz_dop, on 06 iunie 2020 - 12:47, said:
O fi fost pesemne niscai soi de trifide, in loc de soi de stafide. Au fost Sauvignon blanc, Merlot, Pinot Noir, Rkațiteli și ceva Fetească. Pe arii restrânse, câțiva butuci de Moldova, Muscat de Hamburg și Coarnă. Edited by Dany_Darke, 06 June 2020 - 14:51. |
#28
Posted 06 June 2020 - 15:51
foreverbanned, on 06 iunie 2020 - 14:34, said:
Confunzi cu IAS-uri. Era autogospodărire. Poate doar la început, însă după 65, CAP-urile s-au susținut singure Dar divaghez. Asadar, ce e aceea, ”ivestitie” si ce ar fi acela, ”stat”. E vreun exemplu de CAP care a falimentat intre 65 si 48, sau poate 89, si de ce, in ce mod se explica. Edited by zz_dop, 06 June 2020 - 16:00. |
|
#29
Posted 06 June 2020 - 18:41
CAP-urile făceau orice trebuia, în funcție de gradul de hărnicie al președintelui, atâta timp cât respecta legea.
Statul comunist ("multilateral dezvoltat") intervenea în CAP-uri prin intermediul SMA-urilor. Nu a dat nici unul faliment pentru că dacă nu aveau bani rezultați din producție muncii, erau scutiți de la plata anumitor servicii precum mecanizarea asigurată de SMA, curent electric, irigații, asigurări sociale etc. Ca o paranteză, a dat ceva faliment atunci, cu toate că multe lucrau pe pierderi ? |
#30
Posted 06 June 2020 - 22:46
De vreo doua ori am citit in scanteia stergerea datoriilor ceapeurilor catre stat in ani diferiti. Mi-a ramas in minte ca ma miram, cum adica stergerea datoriilor catre stat, pai ceapeurile nu sunt ale statului? Eram copil, ce stiam eu? Stergerea datoriilor era subventie mascata. Nu erau scutiti de plata serviciilor sau a ingrasamantului, datoriile se acumulau si la un moment dat erau sterse. Nu sunt contabil, dar presupun ca altfel nu era posibil, ce scria semeaul in contabilitate? Ceapeul cutare nu are bani il scutim de plata?
|
#31
Posted 06 June 2020 - 22:54
Pai nu se practica subventionarea agriculturii, de aia era nevoie de acele stergeri, ce i asa de mirare ?
|
#32
Posted 07 June 2020 - 00:02
foreverbanned, on 06 iunie 2020 - 14:34, said:
Apoi CAP-ul a angajat oameni, cu statut de salariați. Într-un sat, mai mult de jumătate munceau la CAP. In functie de normele de lucru prestate/culturile produse/zona, se mai puteau primi cca. 300 kg grau, 20 kg zahar si eventual ceva ulei. Un mare avantaj era ca pentru anumite norme de munca, aveai "dreptul" la ceva teren, aprox. 2000 mp, pe care puteai cultiva ce doresti. Probabil ca chestiile astea erau diferite de la zona, la zona, de la CAP, la CAP, dar nu foarte mult. Edited by pasilla, 07 June 2020 - 00:04. |
#33
Posted 07 June 2020 - 00:28
Despre ce zonă ai scris, Pasilla ?
La mine în Constanța nu știu să fi avut salariu mai mare de 800 (poate 1000 lei) lunar. Iar de primit produse agricole, erau cantități foarte mici: o lădiță roșii, una ceapă etc. Cereale nu știu să fi primit cineva, am scris într-un post anterior cum se descurcau cu rucsacul. |
|
#34
Posted 07 June 2020 - 00:34
omuspan, on 06 iunie 2020 - 22:46, said:
De vreo doua ori am citit in scanteia stergerea datoriilor ceapeurilor catre stat in ani diferiti. Mi-a ramas in minte ca ma miram, cum adica stergerea datoriilor catre stat, pai ceapeurile nu sunt ale statului? Eram copil, ce stiam eu? Stergerea datoriilor era subventie mascata. Nu erau scutiti de plata serviciilor sau a ingrasamantului, datoriile se acumulau si la un moment dat erau sterse. La mine în sat, sunt sau au fost oameni cu mulți ani vechime la CAP care au sau au avut pensii de 2-3 ori mai mici decât foști angajați în SMA cu vechime mai mică sau alți bugetari. Exemplu pe care îl știu sigur: în 2008-2009, un fost tractorist la SMA avea pensie 1000 lei; un fost CAP-ist 350-400 lei. |
#35
Posted 07 June 2020 - 17:56
Morosanul, on 04 iunie 2020 - 16:27, said:
Logica e mai complexă, erau câteva avantaje și câteva dezavantaje. În final dezavantajele au fost mai mari. Lucrul pe suprafețe mari e avantajos la unele culturi, cum sînt cerealele, la altele nu - de ex. pomi sau vie. Cooperarea fermierilor e iarăși avatajoasă, dar numai dacă e voluntară, altel apar nemulțumiri și fiecare încearcă să profite - să lucreze puțin și să aibă avantaje mari - și de aici a venit sfârșitul. industria avea nevoie de forta de munca, asa ca taranimii i se pregatea migrarea la oras. CAP-urile au fost imboldul ca taranii sa paraseasca satele. Iar IAS-urile, create pe modelul fermelor americane, reprezentau viitorul agriculturii. |
#36
Posted 07 June 2020 - 20:23
Da, și țăranii au devenit "orășeni", zeci de orășele din exteriorul arcului carpatic și-au dublat, triplat , cvadridublat sau cum se numește, rapid populația.
"Orașe" ca: Alexandria, Slobozia (!), Slatina, Turnu Măgurele, Tecuci, Vaslui(!), Onești, Barlad, etc. au devenit un fel de "centre industriale", înainte aveau cel mult o moară de cereale, o gară , ceva meștesugaresc, etc. și comuniștii au avut pretenția să facă "industrie" acolo, să fim serioși... Normal că a urmat falimentul... |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users