Importanta matematiciilor din facultate,in meseria de inginer in energie solara

 sergiu_weg, on 13 august 2019 - 13:34, said:

Principiu general: daca vrei sa imbunatatesti o tehnologie, un produs, ... ai nevoie de modelare matematica a fenomenului fizic. Asta implica un colectiv interdiscilinar, de profesionisti cu experienta.
Fizicianul vine cu un model fizic mai performant, matematicianul+informaticianul iti ofera ecuatiile (modelul matematic rezolvabil care aproximeaza problema, cu eficienta superioara) si solutiile.
Inginerul le transforma in tehnologii.

Cine are solutia mai exacta, cu mai multe zecimale precise, are tehnologia mai buna - nu neaparat cea mai eficienta economic, unde este alta discutie.

Tu ca inginer, trebuie sa stii domeniul matematic-fizic in care lucrezi, pt a putea dialoga cu cei ce imbunatatesc tehnologiile. Se intelege, nu trebuie sa stii tot pe de rost ca la examen, dar daca deschizi o carte, sa-toi poti reaminti, sa poti intelege, sau sa poti dezvolta in tema. Practic, multi ingineri pot face munca maistrilor, fara sa apelezi la cunostintele ce tin de proiectare.

PS: Pe vremea comunistilor, existau maistri care reparau televizoare. Unii din ei puteau detecta-remedia un defect mult mai repede decat un inginer electronist, pe baza eperientei vaste la locul de munca. Dar nu puteau reproiecta un televizor, la parametri superiori.

Edited by RomeoM, 14 August 2019 - 09:56.

 ioana1973, on 13 august 2019 - 16:38, said:

heeey!
facultatea reprezintă o specializare-ntr-un anumit domeniu!
nu trebuie să ai engleză, sport, istorie, economie la o facultate de electrotehnică!!!

dacă vrea inginerul să învețe o limbă străină, o va face pe cont propriu, în timpul liber!!!

după facultate, dacă lucrezi în producție, nici măcar sistemul de ecuații cu 2 necunoscute nu-ți trebe!!!
dar ÎN facultate trebe să le dibuiești pe toate superioarele dacă vrei să și termini!

 gushpi, on 14 august 2019 - 12:19, said:

Inca de acum 40-50 de ani, existau pachete de programe ( scrise in FORTRAN ), care care iti rezolvau eficient tot felul de sisteme de ecuatii liniare (de exemplu) mai mult sau mai putin de forme particulare; puteau fi zeci de mii de exuatii liniare cu zeci de mii de necunoscute. deci nici atunci nu se mai rezolvau 'de mana' problemele de modelare, acolo unde exista tehnica de calcul performanta. Tot ce trebuia sa faci ca programator, era sa incarci datele si sa preiei solutia.
Astazi exista MATLAB de exemplu, care te scapa de grija rezolvarii efective a tot felul de ecuatii / sisteme de ecuatii, diferentiale, cu derivate partiale, integrale.

Problema ta ca om cu pregatire matematica, este sa stii daca exista solutia, daca e unica, cam cum variaza in raport cu parametii, cum o folosesti mai departe.

Cele 6-7 tipuri de ecuatii diferentiale particulare pe care le inveti la cursul de ecuatii diferentiale, se fac pt a te familiariza mai mult cu noul domeniu; te ajuta sa-ti deprinzi gandirea cu noile probleme. Daca vrei solutiile, apelezi la softuri specializate (MATLAB, sau free pe linux). Pt a rezolva o ecuatie diferentiala cu MATLAB e necesar sa cunosti teoria, pt a sti sa te orientezi in labirintul de solutii, sau sa nu cauti solutii unde nu exista.

Este mult mai importanta cunoasterea teoriei in general si modul in care ea se aplica ( existenta, unicitate, dependenta de patrametri a solutiei), decat diverse tehnici de rezolvare concreta a unor tipuri particulare de ecuatii, care foarte rar se intalnec in problemele practice.

Edited by RomeoM, 14 August 2019 - 13:01.

In cartea Sunt matematician, americanul Norbert Wiener povesteste cum in timpul WW2, fortele armate ale SUA au angajat un numar foarte mare de matematicieni (am ramas cu impresia de sute sau mii), pe care i-au pus sa dea solutii numerice de mare precizie, ale unor ecuatii, fara sa li se spuna la ce lucreaza.
Sefii matematicienilor au fost foarte curiosi si intrigati. Au inteles ca lucreaza la o arma deosebita si au inceput sa-si dea cu parerea, dupa forma eduatiilor pe care trebuiau sa le rezolve: cam ce ar face aceasta arma.
Au ajuns la concluzia ca este vorba de o otrava extrem de toxica.
In general problemele fizice fundamentale, se modeleaza prin ecuatii specifice. Acum 80 de ani, ii puneai in fata unui fizician experimentat ecuatiile, iar el iti spunea cam ce tip de problema fizica rezolva.

In final au inteles ca era vorba de bomba atomica ! Deci nu au fost prea departe de adevar !

https://www.printrec...tematician.html
--https://www.printrecarti.ro/64652-norbert-wiener-sunt-matematician.html--

PS In timpul razbouilui rece, SUA nu permiteau exportul de calculatoare puternice in statele comuniste, deoarce puterea de calcul a acestora folosita in cercetare, ar fi permis reducerea decalajului intre tehnologiile militare de varf ale SUA si cele ale tarilor comuniste. Rusii au incercat reducerea acestui decalaj, prin algoritmi matematici foarte rapid convergenti satre solutie. Evident acesti algoritmi erau secret de stat. Americanii aveau monopolul vitezei de calcul a procesoarelor. Rusii pe cel al algorimilor rapid convergenti. In final americanii erau in avantaj.

Edited by RomeoM, 14 August 2019 - 13:31.

 RomeoM, on 14 august 2019 - 12:54, said:

mai scriu odat': DACĂ lucrezi în producție, ai nevoie de cele 4 operații!!! ȘI ATÂT!!!

bine, este enervant să înveți 17 ani, să-ți modelezi creierul pt acceptarea/căutarea soluțiilor inovative, ca mai apoi să fii pus să stai cu ochii pe muncitor să nu doarmă!!!
asta trebuia să fie treaba MAISTRULUI, dar s-a dovedit că aceștia nu se ridicau la nivelul dorit și „pactizau” cu masa critică!!!
astfel că l-au ostracizat pe „injiner” - că ĂSTA era „al drakku'”!!!

EXTREM de PUȚINI ingineri au avut norocul să găsească-n producție un post în care să trebuiască să găsească soluții inginerești la probleme de producție!!!

în altă ordine de idei: ajung io - visător inginer - în secție, și după fo 3...7 zile întreb timid: ăăă... unde găsesc și io diagrama coloanei de distilare?
TOȚI cei 5 ingineri din jurul meu, întâi au făcut ochii mari, apoi au înghițit în sec, apoi au început HOHOTELE de râs!!!
instalația era adusă de la ruși, care la rândul lor o furaseră de la polonezi, care o ridicaseră după un proiect german!!!
iar românii o exploatau după experiența căpătată în ultimii 30 de ani!!!
acolo am învățat cum se exprimă DEBITUL în GRADE CELSIUS (deoarece debitmetrele pt smoală erau extrem de scumpe, puseseră mai multe termometre pe trasee, iar în funcție de cât era de mare debitul - temperatura era mai mare sau mai mică)
ASTA, DA, INGINERIE!!!

 gushpi, on 19 august 2019 - 10:42, said:

Nu cunosc concret problema pe care o pui dar se poate incerca o ssugestie.
Este vorba de interpolari: faci diverse tipuri de masuratori si treci rezultatele in tabele (fisiere).
Daca in plus cunosti ecuatiile matematice care genereaza diagrama, se poate genera cu aproximatie o solutie aproximativa. Cu cat mai multe masiuratori, cu atat mai buna aproximarea.

PS: In mecanica mediilor continue, s-a rezolvat de 100 de ani urmatoarea problema. Faci o galerie de mina. Stii ca in timp, sub presiunea solului/muntelui aceasta se ingusteaza. Te intereseaza cat de mare trebuie sa fie diametrul, pt a garanta ca oamenii si utilajele vor putea lucra 50 de ani sa zicem - pana se epuizeaza minereul. In sensul ca sa nu fie prea ingusta, blocandu-se accesul.
In modelul matematic exista o singura necunoscuta: cum se comporta roca/pamantul prin care sapi galeria, in timp: "ecuatiile constitutive".
Daca sapi prin granit nici o problema, dar daca sapi prin argila, problema este critica.
Pt a transforma in ecuatii modelul elasto-vasco-plastic (un fel de lege Hook pt materiale neelastice) faci tot felul de masuratori experimentale - un fel de diagrame. Le interpolezi printre altele si le bagi in modelul matematic.
In timpul construirii canalului Dunare-Marea Neagra, a existat "un munte" de creta, de fapt deal - roca foarte moale, care risca in timp sa obtureze canalul in timp, deparece "curgea la vale" in timp, dupa ce se excava partea ce era langa canal ( cum este cu 'Dealul liliecilor' pe autostrada Lugoj-Deva). Din motive economice, trebuia excavat cat mai putin, avand garantia ca un numar de zeci de ani nu vor fi probleme. Pana azi, pe baza modelarii matematice, circulatia pe canal decurge fara probleme - de 40 de ani.

Edited by RomeoM, 21 August 2019 - 08:00.

fericitule!
(fără ironii)