distribuitoare cu sau fara debitmetre

Multumesc, ai confirmat ce am spus eu mai sus.

Vezi si la pompa:

Cu robinet: pompa ridica de la 17.617 kPa.g la 52.927 kPa.g
Fara robinet: pompa ridica de la 17.617 kPa.g la doar 47.678 kPa.g

Diferenta este tocmai caderea de presiune suplimentara care apare pe robinet.

Edited by kolfleading, 13 March 2019 - 13:25.

kolfleading, on 13 martie 2019 - 13:24, said:

Eu ti-am demonstrat ce mi-ai cerut. Asa ca nu e nici confirmare.
Se referea la debitul si caderea de presiune in calorifer....asta ai vrut. Ti-am aratat ca se poate.
Si da, intr-un circuit inchis, caderile de presiune se insumeaza cu fiecare element. Deci nu vei avea aceiasi cadere de presiune in locuri diferite (una o ai la intrare in calorifer, alta o ai la iesire din calorifer, cu sau fara robinet) iar, asa cum ai spus si tu, debitul ramane acelasi.

tehnics, on 13 martie 2019 - 13:40, said:

Asta vine in contradictie cu ce ai spus anterior:

tehnics, on 13 martie 2019 - 13:22, said:

tehnics, on 13 martie 2019 - 13:40, said:

Iar adunarea este comutativa.
De aceea nu conteaza daca robinetul de strangulare este la intrare sau la iesire. Efectul lui este acelasi. Pentru un anumit debit, presiunea diferentiala pe calorifer este aceeasi, indiferent pe care parte are robinetul.

Edited by kolfleading, 13 March 2019 - 13:48.

kolfleading, on 13 martie 2019 - 13:47, said:

1. Am spus ca programul calculeaza ca un tot unitar. Adica programul il considera ca acel robinet facand parte din calorifer. Nu inteleg ce-i asa de neclar. Tu ai zis ca in calorifer (adica el singur, fara robinet) nu e posibil sa ai diferite caderi de presiune si acelasi debit. Eu ti-am adaugat un robinet. Acel robinet face parte din calorifer, parte comuna, adica caloriferul in sine are ceva in plus. Dar tot ca un calorifer il considera programul. Daca vrei, iti fac alt calcul, doar cu caloriferul unde schimb doar coeficientul de frictiune al caloriferului si vei avea acelasi rezultat...adica acelasi debit dar pierderi de presiune diferite...
2. Faptul ca in matematica adunarea-i comutativa nu inseamna ca o aplici cum vrei tu in traseul unui calcul de tubulatura. Vezi ca spui chiftelute...
Considera caloriferul o teava drepta si lunga de 100m cu acelasi diametru. Si masoara caderea de presiune( pui un manometru) din 10 in 10 m. Ai sa vezi ca cu cat masori mai departe de intrare, presiunea masurata de manometru va fi mai mica, dar debitul e acelasi. De ce ???? Te las pe tine sa ghicesti.
Asa e si cu robinetul.

Edited by tehnics, 13 March 2019 - 14:17.

tehnics, on 13 martie 2019 - 14:12, said:

Si astfel ai facut  ... alt calorifer, cu alta caracteristica debit - presiune.

tehnics, on 13 martie 2019 - 14:12, said:

Adica alt calorifer.

tehnics, on 13 martie 2019 - 14:12, said:

Adica alt calorifer.

tehnics, on 13 martie 2019 - 14:12, said:

Faptul ca intr-un circuit inchis caderile de presiune se aduna aritmetic are ca si consecinta faptul ca nu conteaza daca robinetul este la intrarea sau la iesirea caloriferului. Efectul robinetului este acelasi, in ambele cazuri.

1. In nici un caz nu vei obtine presiune diferentiala mai mare la acelasi debit pe acelasi calorifer.
2. Eficienta transferului de caldura este un efect al modului de curgere (turbulent este mai eficient decat laminar)
3. Caderea de presiune este un efect al debitului.

Bine. Case closed.

tehnics, on 13 martie 2019 - 14:12, said:

Caderea de presiune este DIFERENTA de presiune dintre doua puncte.

Manometrul indica presiunea absoluta (sau relativa fata de cea atmosferica) dintr-un singur punct.
Valoarea masurata de manometru va fi in scadere, dar DIFERENTA DINTRE ORICARE DOUA PUNCTE AFLATE LA ACEEASI DISTANTA VA FI ACEEASI.

Diferenta de la metrul 5 la metrul 15 = diferenta de la metrul 25 la metrul 35 = diferenta de la metrul 85 la metrul 95 ...

Ia tu un manometru DIFERENTIAL si masoara intre oricare puncte aflate la 10 m distanta.
Te las pe tine sa ghicesti ce o sa indice.

Edited by kolfleading, 13 March 2019 - 15:50.

kolfleading, on 13 martie 2019 - 15:49, said:

Eu ti-am indicat un reper: Ai sa vezi ca cu cat masori mai departe de intrare.
Ce spui tu acolo e ok. doar ca noi discutam despre turul si returul unui calorifer (intrarea si iesirea). Analogia cu teava era sa iti dai seama ca scaderea de presiune nu e aceiasi in puncte diferite.  Ca sa poti face masuratoarea asta vei avea nevoie de un punct de reper, nu comparatie intre puncte.
Si ca sa observi asta poti sa te uiti la acele poze din postul #16 si uita-te la N2 si N3 (care sunt aflate la aceiasi inaltime de 0,2m) dar au presiune diferita in acele puncte (este afisata presounea in kpa).
Asta iti indica ca pe traseul caloriferului se pierde presiune si nu ai cum sa spui ca presiunea este aceiasi in orice punct intr-un sistem inchis.
DA este aceiasi presiune in orice punct cand pompa nu functioneaza, dar cand pompa functioneaza nu mai e aceiasi presiune in orice punct chiar daca sistemul este cu circuit inchis. Pentru ca daca s-ar aplica ce spui tu, atunci cand functioneaza pompa, si pe admisie si pe refulare ai avea aceiasi presiune daca ai masura-o cu doua manometre.

Daca toate presiunile masurate sunt raportate la cea atmosferica, nu e nici o problema atata timp cat pastrezi referinta.

Edited by tehnics, 13 March 2019 - 16:25.

tehnics, on 13 martie 2019 - 16:06, said:

Ceea ce ne intereseaza pe noi este DIFERENTA dintre intrarea si iesirea din calorifer.
DIFERENTA este o indicatie indirecta a faptului ca avem curgere laminara sau turbulenta.

Presiunea manometrica la intrarea in calorifer nu iti spune absolut nimic despre debit, deci nu iti spune absolut nimic despre curgere laminara sau turbulenta.

Pentru un anumit debit printr-un anumit calorifer, DIFERENTA asta este aceeasi, indiferent daca robinetul este inainte sau dupa calorifer.

Uite, o intrebare "ajutatoare".
Vezi schema din imaginea atasata.

• Cazul 1: presiunea manometrica in punctul X este 100 kPa
  
• Cazul 2: presiunea manometrica in punctul X este 150 kPa

In care caz va fi mai eficient caloriferul?

kolfleading, on 13 martie 2019 - 18:17, said:

In ambele cazuri caloriferul va fi la fel de eficient.
DAR.
Intrebare "ajutatoare"

Cazul 1: presiunea manometrica in punctul X este 100 kPa
Cazul 2: presiunea manometrica in punctul X este 150 kPa

In care din cazuri e mai eficient caloriferul ???

scuze.
Am uitat sa pun si poza

Edited by tehnics, 13 March 2019 - 21:08.

tehnics, on 13 martie 2019 - 20:29, said:

Raspuns gresit.

Raspunsul corect este: nu avem suficiente informatii sa ne dam seama.

tehnics, on 13 martie 2019 - 20:29, said:

Acelasi raspuns: nu avem suficiente informatii sa ne dam seama.


Acum vezi poza din atasament.
In care caz va fi mai eficient caloriferul?

kolfleading, on 13 martie 2019 - 21:23, said:

Ba da, ai destule informatii. Doar ca tu pui o problema si tot tu nu ii stii raspunsul ?
La cum ai pus problema, era vorba de o comparatie dintre doua situatii.
La cum ti-am expus eu desenul, X dupa calorifer, efienta este mai mare la presiunea mai mare, adica la 150kpa (pentru ca compari intre 100 si 150kpa) considerand debitul acelasi in ambele situatii.


Acum ca sa iti dau raspunsul la ultimul desen, efienta este in cazul 1.

Edited by tehnics, 13 March 2019 - 22:26.

tehnics, on 13 martie 2019 - 22:25, said:

Era o intrebare - capcana.

tehnics, on 13 martie 2019 - 22:25, said:

Asta ai scos-o din palarie si ai rezolvat ... alta problema.
Nu aveai suficiente informatii ca sa poti spune ceva despre debit. Tocmai aici a fost capcana.

tehnics, on 13 martie 2019 - 22:25, said:

tehnics, on 13 martie 2019 - 22:25, said:

Acum te-ai contrazis singur, pentru ca in cazul 1 sunt presiunile cele mai mici.

Daca cunosti doar una dintre presiuni, nu stii nimic despre debit si nu poti face nici o afirmatie despre eficienta.

De aceea este absolut indiferent daca robinetul e pe tur sau pe retur. Efectul lui este exact acelasi.

Daca cunosti presiunea DIFERENTIALA (caderea de presiune), atunci poti sa-ti dai seama ca debitul cel mai mare este acolo unde este caderea de presiune cea mai mare (legea conservarii energiei).
Si unde este debitul mai mare, curgerea este mai turbulenta, schimbatorul de caldura mai eficient.

Edited by kolfleading, 13 March 2019 - 22:42.

kolfleading, on 13 martie 2019 - 22:40, said:

Da, aici ai dreptate. Acum mi-am dat seama ca m-am grabit cand am scris. Eficienta e mai mare la 100kpa.

kolfleading, on 13 martie 2019 - 22:40, said:

Pentru mine nu e nici o intrebare capcana. Eu am inteles clar ce ai cerut si ce ai dat ca date ale problemei...asa ca nu are sens sa crezi ca era intrebare capcana.
Cel putin desenul pus de mine nu era capcana...

Parerea mea e ca nu ajungem nicaieri cu discutiile astea. Iti respect parerea, desi nu sunt de acord cu ea, dar eu le stiu pe ale mele...lucrez cu ele, le-am vazut in practica. Ca tu incerci sa imi spui altceva, ok. E parerea ta.

tehnics, on 13 martie 2019 - 22:25, said:

Argumenteaza-ti "parerea".

Multumesc pentru raspunsuri. O sa optez pentru distribuitoar fara debitmetre. Asta e modelul (daca nu am voie sa pun linkul rog sa fie sters). Daca nu reusesc sa fac echilibrarea am vazut ca se gasesc si debitmetre separat. Am vazut ca @orlandobarbulescu recomanda sa folosesc numai ppr de 32 fara sa mai reduc la 25 dupa prima bifurcatie. Este ok asa sau se va pierde presiune pastrand aceeasi sectiune? Si o ultima intrebare: ajuta daca folosesc 2 coturi de 45 in loc de unul de 90 la schimbarea directiei? Ma gandesc curgerea va fi mai lina daca curba e mai mare. Multumesc