Despre cabluri si calitatea lor...

E destul de complicat pentru ca depinde de pozitia ascultatorului

Nu sunt nelinistit. Am in casa destule variante de dac si, chiar daca masuratorile alea o sa zica altceva, eu in nebunia mea tot o sa le aud diferit...La fel si la amplificatoare, tonal tot diferit le aud. Aceleasi cabluri, boxe, asezare a boxelor si camera.....Ce sa-i faci, subiectivismul asta...

Nu...sa presupunem ca fisierul din laptop are aceeasi calitate cu cd-ul.

Pai am facut. De mai multe ori...Dar intervine subiectivismul... Doream o explicatie mai tehinca. Daca ai chef...

Ma scuzati , nu stiu de ce m-a mancat in tastatura sa raspund , daca exista convingerea ca fisierul (care se presupune ca a fost extras in wav , ripp-uit corect cu EAC , si este 1 la 1 cu informatia continuta in CD , e doar 1 si 0 , pit@land nu-i asa ...) este redat la aceeasi calitate de o placa de sunet onboard vs. un CD player , ma declar invins ... voi cauta un laptop mai rasarit , imi vand toate cd-urile , si asta e...

Evident. Cum sa nu se auda mai bine, cind stii ca tocmai asculti un  DAC, pe care ai dat de citeva ori mai mult decit pe "prapadul", care probabil nici pentru locul din camara nu mai e bun.

La difuzoare sunt cateva aspecte distincte care impreuna dau o valoare a calitatii acestora.
Exista (si se pot defini) o multitudine de parametri tehnici care sa spuna ca A e mai bun dect B, dar acei parametri tehnici trebuie sa corespunda si cu asteptarile noastre. Zic asta, pentru ca orice om, tehnic sau atehnic, poate sa-si dea cu parerea asupra calitatii unei auditii A versus B, daca exista diferente semnificative de calitate, deplin acceptate . Spun deplin acceptate pentru ca fiecare om se inscrie unei culturi, are anumite asteptari de la boxe. De ex rapperii se excita cand aud bassul ala spart si inutil, am vazut ca toata lumea se grabeste sa zica  despre bass cand e vorba despre o auditie, despre casti, boxe.. etc..
In concluzie, avem aprecieri subiective care variaza de la om la om, de la cultura la cultura. Avem aprecieri obiective, care ele nu variaza, insa nu stim exact daca sunt relevante sau nu. Sau nu stim cat de relevante pot fi. Ele trebuie sa se circumscrie cumva tot asteptarilor subiective. Degeaba inventez eu un parametru, un quality factor pe care-l pot determina precis prin masuratori, daca in mod sistematic aprecierile subiective ale oamenilor nu corespund cu parametrul respectiv.
E musai necesar sa se intample acest lucru. Am sa incerc sa explic de ce, care-i baza logica.
Si apoi sa explic de ce o anumita solutie e mai buna decat alta. Si ce anume presupune un parametru obiectiv.
Sa uitam ca vorbim despre audio. Chestia e universal valabila pentru orice lucru ce corespunde descrierii de mai jos.
1. Despre comparatie. Prima problema care apare in evaluarea unui sistem/lucru/chestie e necesitatea de a compara cu o alta chestie similara. Nu intotdeauna e clar ce vrem sa comparam. Chiar si inventand niste criterii pe baza unor parametri masurabili, tot vom intampina niste probleme in comparatie. Luam 2 oameni si ne punem intrebarea: Care dintre ei e mai prost? Daca diferentele sunt mari, atunci e clar pentru toata lumea care e mai prost si de ce. E usor de evaluat. Subiectiv, evident. Dar daca cei doi oameni sunt apropiati ca valoare, e cu mult mai greu sa-i evaluezi in mod sistematic si corect pentru a-i putea compara. Motivul zace in faptul ca calitatea de a fi sau nu destept zace intr-un bogat spectru de valori care trebuiesc combinate intr-un mod unic acceptabil pentru a da o singura vcaloare pe care s-o folosim intr-o comparatie.
Ideea de baza a comparatiei e ca trebuie sa reduci multimea multidimensionala de valori la o singura valoare. Doar numerele se pot compara. Poti spune ca a<b, sau a>b daca a si b sunt numere. Perechelie de numere nu merg a fi comparate. De exemplu care-i mai mare? Perechea (1, 3) sau (2, 1) ? Cert e ca nu stim pana nu definim niste criterii. De exemplu putem decide ca suma lor e termenul de comparatie si atunci (1,3)<(2,1). Sau putem spune ca numarul primu e cel decisiv, atunci insemnand ca (1,3)<(2,1).
Pentru multidimensiuni (asa cum poate fi catalogata sa zicem calitatea unei boxe, sau prostia unui om), devine si mai complicat, insa cert e ca trebuie sa reduci numarul de valori independente la doar una singura. In termeni matematici asta se numeste proiectie. Un spatiu multidimensional se poate proiecta pe un spatiu unidimensional, rezultand practic un numar, excelent pentru a putea face cmparatie.
Despre multidimensionalitate. In paragraful de mai sus , cu comparatia, am spus ca lucrurile in general se comporta ca si chestii multidimensionale. Intrebarea e ->cate dimensiuni sa aiba? !, 2, 3?
In matematica dimensionalitatea e data de numarul de parametri distincti si independenti (ortogonali). Ce inseamna asta?
Sa presupunem ca avem mere de diferite marimi si culori. Si vrem sa le comparam din pdv estetic pe baza acestor 2 marimi.
E clar ca avem 2 chestii total independente. Marimea, si Culoarea. Asta la prima mana. Pentru ca pot exista si corelatii intre marime si culoare, de genul ca marul verde e ala crud deci mai mic, marul rosu nu pre are cum sa fie mic, ar putea sa fie mai degraba mare.
OK. Deci am identificat 2 dimensiuni. Dar putem gasi 3, 4, 5, etc, depinde de cat de mult vreu sa parametrizam obiectul respectiv. Un parametru ar putea fi turtirea elipsoidului generat de momentele de inertie ale marului. Altul ar putea fi dat de gradul de dispersie a culorii in jurul culorii medii(centrale).. etc...
Putem inventa si 1000 de parametri masurabili ce tin de mar. Ideea e ca trebuie sa fie independenti, rezultand spatii ortogonale de valori. In final ne intereseaza proiectia acelui spatiu pe axa  frumusetii(sa zicem)
Sa particularizam pe boxe acuma. Avem niste parametri masurabili. Sunt o multime, dar as lua deocamdata unul dintre cel mai greu de descris, caracteristica Amplitudine(frecventa), care este o fuctie, arata intr-un fel anume, este de fapt o functie de raspuns in frecventa. Ea nu este un parametru unidimensioal ci unul multidimensional.
De exemplu, ne uitam la 2 caracteristici de-astea. Una are un spaik la 3KHz, cealalta e identica, dar are spaikul la 3.1KHz. Care-i mai buna?
E drept ca intre curbe total diferite(una plina de spaikuri si benzi lipsa si alta mai smooth su raspuns decent in toata banda, exista un mod clar de a face diferenta. . Insa intre curbe apropiate, e mai greu. E necesar un arbitru care sa ne zica ca spaikul de la 3.1KHz nu-i asa de nasol ca ala de la 3KHz.
Asta in mod stiintific nu se poate face decat prin compararea cu o curba ideala, medierea prin ponderarea comparatiilor, rezultand in final o valoare numerica. Dar, chiar daca e determinabila pe baze empirice, in final tot comparatia cu valoarea subiectiva a ponderarii abaterilor fata de ideal.
Daca vorbim despre alt parametru al boxei, independent de curba de raspuns, gen Nivelul estimat de deformatii, atunci -> iarasi, vorbim despre alta valoare a calitatii. Dar in final ele trebuiesc cuplate, ponderate cumva sa rezulte o singura valoare necesara comparatiei.

Despre geometria unui spatiu multidimensional. Intram intr-o zona care poate parea aberanta, dar pentru mine e frumoasa ca un caleidoscop. Stim ca un obiect multidimensional trebuie sa-l proiectam pe o axa unidimensionala. Pe baze stiintifice putem genera o proiectie care sa satisfaca un grup de indivizi, prin metoda regresiei matematice, sau metoda Lagrange.. orice metoda care cauta sa obtina simiilitudini intre ceva ideal si ceva masurat. Idealul fiind de fapt generat prin medierea opinilor unor indivizi. Ca principiu se poate. Ca si realizare practica e cam inutil daca vrem precizie enorma, dar.. ca si obiect de interes ar fi util. E aberant, dar tocmai despre aberatii e vorba aici. Avem influenta a 3-4-5... 10 parametri independenti asupra valorii finale de comparatie. Cum se compune de fapt influenta totala? Prin sumare?
Raspunsul este nu. Si explicatia rezida in modul in care se poate alcatui geometria unui spatiu multidimensional, Parametrul cel mai important al unei geometrii este masura. Masura se poate defini in mai multe moduri, dar ea trebuie sa respecte regula triunghiului. Si orice proiectie ai adopta, masura joaca rolul primordial in definirea acelei proiectii.
Intr-un spatiu continuu(adeica nu discret), o masura e data de valoarea medie patratica a abaterii fata de ideal.
Deci medie patratica, dupa regula paralelogramului. Adica 2 influente independente intre ele se compun dupa regula lui Pitagora.
Mai precs... Sa zicem ca asupra frumusetii marului, am descoperit noi din preferintele utilizatorilor, ca prefera o valoare  a turtirii elipsoidale date de numarul de aur (1+radical(5))/2. Si abaterea fata de aceasta turtire are impactul maxim. Are si culoarea o influenta, dar sa zicem de 10 ori mai mica.
Pai abaterea totala va fi de R=Radical ( 1^2+10^2) = 10.1, doar un pic mai mult decat abaterea data de turtire. Ceea ce inseamna ca culoarea, desi are o influenta de 1, ea are un impact doar de 0.1. In timp ce turtirea are o abatere de 10 si cu influenta nediminuata de 10.
Deci in geometria acestui spatiu multidimensional se afla explicatia ca nu trebuie sa depui prea mult efort pentru a corecta o influenta mai mica, deoarece aportul final a acelei influente are o valoare patratic mai mica. Asta se aplica la influente independente.
Daca masori stadionul cu pasul si ultimul pas sa zicem ca-l masori cu ruleta, atunci nu are importanta ce precizie are acea ruleta, atata timp cat pasul e de 100 de ori mai imprecis, impactul impreciziei va fi de 10000 ori mai mare. Valabil daca eroarea ruletei e independenta de eroarea pasului, ceea ce e plauzibil, nu ne putem astepta ca cei cu pasul mai mare sa aiba siruleta etalonata cu centimetrul mai lung, ele sunt independente. Daca nu ar fi independente, atunci erorile s-ar aduna(sau scadea), dar nu face obiectul problemei noastre.
Problemele sunt similare, e greu de vazut analogia. Dar daca e cineva interesat de modul meu de judecata, am incercat sa-l expun aici. Am incercat sa fiu succint, dar in spatele acesui tip de judecata se afla o euristica influentata de modele matematice pe deplin stiintifice, eu doar le-am schitat aici, dar exista o teorie foarte bine pusa la punct cu care se lucreaza in inteligenta artificiala, sau in probleme de minim, de optimizare, predictia comportamentului unui sistem, etc.
In final, da, exista un anume subiectivism, dar daca intelegi ce presupune comparatia intr-un spatiu multidimensional valoric,  e musai sa existe acest subiectivism. Si exercitiul mental din spatele conceptelor abstracte trebuie sa fie convergent, sa duca la intelegerea fenomenului real.

Imi pare rau ca ai inteles astfel raspunsul meu. Este vorba de un context din care eu incercam sa elimin o variabila - calitatea sursei. Daca crezi ca te-am lezat cu ceva imi cer scuze. Zi frumoasa!


Nu e cazul. Aici doream sa discut strict de laptop si cd player. Atat. Niste vechituri ambele - nu cred ca depasesc valoarea de 300lei amandoua...

maccip, pe mine m-ai pierdut de la postul 526 de cand cu fasolica, flatulentele si sotia. Sa inteleg ca acum ai terminat de contabilizat flatulentele si ai revenit pe subiect?

Evident. Cum sa nu se auda mai bine, cind stii ca tocmai asculti un  DAC, pe care ai dat de citeva ori mai mult decit pe "prapadul", care probabil nici pentru locul din camara nu mai e bun. Roaga si tu pe cineva sa-ti faca un test double blind. Ar trebui sa poti identifica exact scula

Ma scuzati , nu stiu de ce m-a mancat in tastatura sa raspund , daca exista convingerea ca fisierul (care se presupune ca a fost extras in wav , ripp-uit corect cu EAC , si este 1 la 1 cu informatia continuta in CD , e doar 1 si 0 , pit@land nu-i asa ...) este redat la aceeasi calitate de o placa de sunet onboard vs. un CD player , ma declar invins ... voi cauta un laptop mai rasarit , imi vand toate cd-urile , si asta e...

Cine aude sirme haleste dacuri pe pîine. Nu multi au harul de a vedea cum zburda elctronii prin pereti molecula cu molecula

SI totusi sunt diferente date de chipul folost, schema si op-amp-urile folosite si chiar de producator.
Electric pot masura la fel, dar au o coloratura diferita in functie de ce e inauntru.

Incearca un Blind test ptr astea doua modele:
https://www.avstore..../?q=burson play
E acelasi producator, acelasi pret. Suna diferit.

Sau intre un DAC cu chip Burr-Brown si un ESS - indiferent de producator sau pret.

Da, daca vei face o comparatie intre un Sabaj Da2 si un Fiio M6 sau M7 - in afara de puterea de iesire nu vei sesiza nimic diferit.
Pentru ca in interior folosesc un DAC ESS care include si etajul I/V si buffer - suna asa cum l-a gandit producatorul chipului iar fabricantul DAC-ului nu poate schimba coloratura - nu sunt alte piese in afara de chipul USB si alimentare.

Practic multi producatori tuneaza DAC-urile pe gustul lor. Sa aibe un sunet specific.