Suntem daci și vorbim limba dacilor, iar grupul neoromanic este prelatin

Hunor_66, on 10 noiembrie 2018 - 22:20, said:

Bun, dar așa cum zici, ai ales denumiri dinr-o zonă preponderent locuită de maghiari.

În Maramureș de ex. e invers, în românește au semnificație:
Desești (mag.Desze)
Hărnicești (Hernecs)
Breb
Glod
Săliște (Szelistye)
Botiza (Batiza)
Ocna Șugatag (Akna)

Prima data trebuie sa explice miracolul formarii natiunii maghiare pe teza generatiei spontanee si abia apoi celelalte chestiuni.

Morosanul, on 12 noiembrie 2018 - 12:25, said:

Crezi ca maghiarii n-or mai vazut paduri pe pantele Uralilor ?

 the-highest-peak-of-the-Ural-Mountains-Mount-Manaraga.jpg   280.21K   6 downloads

Quote

Pai i-or zis in germana, nu in maghiara.

Paz, on 12 noiembrie 2018 - 05:11, said:

Hai, nu zau...
Care presupuneri, ca-s certitudini toata ziua.
Am dat exmple clare de toponime care au inteles in limba maghiara, s-or adoptat in limba romana lautareste, dupa ureche, si drept urmare nu au nici un inteles in romana.
Deci, care presupuneri ?

Morosanul, on 12 noiembrie 2018 - 12:40, said:

Pentru a demonstra ca toponimele maghiare sunt precedente preluarilor romanesti "dupa ureche".

Quote

Pai in Maramures or fost colonizati vlahi de catre Regatul Ungariei, dupa pustiirile din perioada Migratiei Mongole.
Normal ca, colonizand un teritoriu aproape pustiu, si-or denumit asezarile in limba lor, a colonistilor, ca n-or avut de unde se inspira.
Asta se poate afla si din data de infiintare a localitatii respective.

In schimb, in Secuime or avut de unde se inspira.
De la populatia autohtona, care deja daduse numele locurilor.

Edited by Hunor_66, 14 November 2018 - 00:03.

Bre, Hunore, nu ti se pare dubios ca peste tot pe unde sunteti in minoritate istoriografia voastra gaseste locuri pustii, colonizate intai de unguri, dar acolo unde ati ramas majoritari admite existenta unor populatii anterioare?

Slovacia era pustie, ati adus slavi si ati pierdut majoritatea

Ardealul era pustiu, ati adus valahi si tot la fel patirati

Voivodina, Burgenland plm

Doar in puszta erau slavi, v-ati incuscrit cu ei, ati preluat tot vocabularul legat de o civilzatie sedentara, si i-ati asimilat.

Pannonia era plina dar pe margini era pustie, ha?

Esti prost informat ce de obicei tovarase verdetz.
Maramuresul a fost colonizat cu vlahii pe care i-a dat regele balcanilor in ajutor regelui maghiar de ai alunga pe turci, tatari whatever.
Du pa ce i-au alungat pe turci, vlahii nu au mai vrut sa se intoarca in balcani asa ca regele maghiar le dat pamant in Maramures.


Ureche Grigore (circa 1590—1647), cronicar, fiul lui Nestor Ureche. A studiat la şcoala iezuită de la Lvov. A învăţat latina, polona, slavona şi greaca. Mare spătar (1634—1643), apoi mare vornic (1643—1646). Cronica sa, „Letopiseţul Ţării Moldovei” e cea mai veche scriere din Moldova în limba moldovenească, descrie istoria Moldovei din 1359-1594. Cronica a ajuns pînă la noi prin nişte interpolări ale călugărilor pisari: Simion Dascălul, Misail Călugărul şi Axinte Uricariul. Grigore Ureche a fost un adversar fervent al dominaţiei otomane.


Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara

De discălicatul Maramoroşului
Laslău craiul ungurescu după îzbândă cu noroc ce au făcut, de răsipi pre cei tătari şi să aşeză la scaunul său, sfătuitu-s-au cu boierii săi, ce vor face cu acei tălhari ce-i adusă într-ajutoriu de la împăratul Râmului, cu carii mare izbândă făcusă, de răsipise putérea acelor tătari; că să le dea loc şi ocine în ţară, nu suferiia cei de loc şi de moşie, ungurii, văzându-i că sunt nişte oameni răi şi ucigaşi, socotindu că de să vor plodi şi să vor înmulţi, ei să vor întări şi cândai să nu li să prilejască vreo price cu dânşii, să nu paţă mai rău decât cu tătarii, mai apoi să nu le fie a piierde şi crăiia.
Ce le-au ales loc pustii şi sălbatec, îngrădit cu munţi pinprejur, intre Ţara Leşască şi intre Ţara Ungurească, unde să chiamă acum Maramoroşul.
Acolo i-au dus de le-au împărţit hotară şi ocine şi locuri de sate şi târguri şi i-au nemişit pre toţi, adecă slugi crăieşti, unde şi pănă astăzi trăiescu la Maramoroş.
https://www.moldoven...ocument/id/1749


(SIMION DASCĂLUL)
Aşijderea şi târgul Baia scrie că l-au descălecat nişte sasi ce au fost olari; aşijderea şi Suceava scrie că o au descălecat nişte cojocari unguréşti, ce să chiamă pre limba lor suci (Sücs = Cojocar, Blanar), iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie. Aşa într-acesta chip să află să fie fost discălicarea ţării Moldovei.

Edited by WestPoint, 14 November 2018 - 01:03.

Simion Dascălul traduce dintr-un așa-zis letopiseț unguresc.

"Scrie létopisețul cel ungurescu"

Cele de mai sus pot fi recunoscute cu ușurință de oricine ca avortări obișnuite de minți maghiaropate.

Aha, acuma nu e bun létopiseţul cel ungurescu, numai cand se scrie ceva favorabil, ca in cronica notarului Anonymus, al regelui ungur Béla al III-lea :-)
Sunteti de rasul curcilor. Habar nu aveti, va legati de orice favorabil, negati orice realitate.
Cronicarii moldiveni au preluat informatiile acelor timpuri, voi le dregeti sa va fie favorabile. Asta se numeste istoria falsificata

WestPoint, on 14 noiembrie 2018 - 07:09, said:

Exact, informațiile acelor timpuri, acela era nivelul de cunoaștere al istoriei la vremea aceea.
Dar tu, în ziua de azi, n-ai nici o scuză !

Simion Dascălul era un călugăr, probabil bulgar, așa explicându-se nesimțirea și prostia caracteristică, nu era cronicar. Ce a făcut a fost să vandalizeze cronica lui Ureche cu niste mizerii pentru care a fost criticat chiar de cronicarii moldoveni și munteni.

De la Miron Costin:

Laud osârdiia răposatului Uréchie vornicul, carile au făcut de dragostea țărâi létopisețul său, însă acela de la Dragoș-vodă, de discălicatul cel al doilea al țărâi aceștiia din Maramoroșŭ scrie. Iară de discălicatul cel dintăi cu români, adecă cu râmléni, nimica nu pomenéște, numai ameliță la un loc, cum că au mai fostŭ țara o dată discălicată și s-au pustiit de tătari. Ori că n-au avut cărți, ori că i-au fostŭ destul a scrie de mai scurte vacuri, destul de dânsul și atâta, câtŭ poate să zică fiéștecine că numai lui de această țară i-au fostŭ milă, să nu rămâie întrŭ întunerecul neștiinței, că célelalte ce mai suntŭ scrise adăosături de un Simeon Dascalul și al doilea, un Misail Călugărul, nu létopisețe, ce ocări suntŭ. Care și acélea nu puțină a doao îndemnare mi-au fostŭ. Câtŭ mi să pare, bine nu știu, că n-am văzut létopisețul lui Evstratie logofătul, iară cum am înțeles de câțva boieri și mai ales din Niculai Buhuș ce au fostŭ logofăt mare, pre acestŭ Simeon Dascal, Istratie logofătul l-au fătat cu basnile lui și Misail Călugărul de la Simeon au născut, cela fiiu, cestalalt nepot. Și mult mă mir de unde au luat acéste basne, că și Uréchie vornicul scrie și el: 45 de ani la domniile céle dintăi, nici o scrisoare nu să afla de lucrurile lor, ce s-ar fi lucratŭ și nici streinii n-au știut nimica de dânșii, pănă la Alixandru-vodă cel Mare și Bun. Décii au început istoricii leșăști a scrie, mai ales Bielschii și Marțin Pașcovschii, pre carii i-au urmatu răposatul Uréchie vornicul. Dacă n-au fostŭ dară dintăi scrisoare în țară și nici streinii n-au știut și nimica n-au scris, de unde suntŭ acéste basne, cum ca să fie fostŭ moșii țărâi aceștiia din temnițile Râmului, dați întru ajutoriul lui Laslău craiul unguresc? Și românii acum era în Maramoroș în zilele acelui craiŭ, cești dincoace, de unde ieste acum Moldova, iară cei dincolo, unde ieste acum Țara Muntenească, iară în munți, pre Olt, unde și acum să pomenéște Țara Oltului și râmlenii cei discălicați de Traian în Ardeal, acum era în Ardeal.

Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, și viiața mea, Dumnezeu știe, cu ce dragoste pururea la istorii, iată și pănă la această vârstă, acum și slăbită. De acéste basne să dea seama ei și de această ocară. Nici ieste șagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu.

Hunor_66, on 14 noiembrie 2018 - 00:00, said:

Bineînțeles că nu cred asta, așa cum sînt sigur că au văzut și ciupercă, lopată, lanț și mai ales pustă - dar au luat totuși cuvintele de la slavi (gomba, lapát, lánc, puszta)
Împrumuturile nu se fac doar când nu există cuvântul într-o limbă.

Quote

Data înființării n-ai cum s-o găsești decât la foarte puține.
Oricum, acolo e vorba de imitarea "lăutărească" a denumirii românești.

WestPoint, on 14 noiembrie 2018 - 00:53, said:

Fetita scumpa, nu sunteti atenta la firul logic al discutiei.

Reluati, va rog, intrebarea de va v-o pusei.

Daca nu pricepeti, v-o mai pun o data.

WestPoint, on 14 noiembrie 2018 - 07:09, said:

Toti inventau si scriau la a mia mana de prin auzite.

Herodot este numit parintele istoriei, dar si parintele minciunii. A scris despre istorie reala, dar a bagat printre harpii si alti monstrii.

Fiecare a scris din auzite si dupa proprile deductii.

Pentru autorii bizantini tatarii erau numiti sciti, ungurii peoni, bulgarii misi, samd.

Mai degraba romanii au imitat  denumirile magiare dupa ureche . Vezi ex . Kovar-Chioar, Udvarhely - Odorhei, Avas - Oas, Erdod - Ardud, Hagymas-Hasmas, Vasarhely-Osorhei, Kapolna - Capalna, Aranyos-Aries etc.

Sper ca ai vrut sa scrii români nu romani.

Ai dreq românii astia, cum au furat ei denumirile de la unguri ...
" Arieș (în latină Aureus, maghiară Aranyos, de la arany „aur”; cele mai vechi atestări latină Crisola (din elină) și latină Auratus) "
sursa: https://ro.wikipedia..._Arieș,_Mureș


P.S. Care e echivalentul in maghiara pentru numele propriu Cornel ?

Aries vine de la Aranyos nu din latina asta i problema.

Și știi tu că nu invers, așa-i ?

Chiar și cuvântul maghiar arany vine de la aramă !

Cornel_P, on 14 noiembrie 2018 - 15:07, said:

Sigur, de ex. Criș, Someș, Mureș, Olt, Târnava, Tisa, etc.

Pune mâna și mai citește ce s-a scris înainte să postezi.

Edited by Morosanul, 14 November 2018 - 16:32.

Morosanul, on 14 noiembrie 2018 - 12:51, said:

De acord.
Amu' povesteste matale cand s-or intalnit maghiarii cu celtii.
Ca asa sugerai mai sus.

Si sa nu-mi spui ca traseul termenului "ardeal" o fost celti > daci > vlahi, fiindca ar fi trebuit ca vlahii sa foloseasca acest termen in mai multe toponime, nu numai intr-unul singur.

Morosanul, on 14 noiembrie 2018 - 16:18, said:

Lingvistii zic ca nu.

From Proto-Ugric *θarańa (“gold, copper”), earlier *sarańa,[1] compare Komi-Zyrian зарни (zarni, “gold”), Mansi [script needed] (tarəń), Khanty [script needed] (lorńə, “copper”). The Ugric word is probably a borrowing of Iranian origin,[1] compare Avestan ������������‎ (zarańa), Old Persian �������� (daraniya-), Persian زر‎ (zar, “gold”).

Quote

Nu serios. In ultima vreme debitezi prostiile pe banda rulanta.

Edited by WestPoint, 14 November 2018 - 19:12.