Proiecte instalatii electrice in Romania vs UK, US, alte tari EU

flomelomanul, on 28 decembrie 2017 - 19:26, said:

Ca sa clarific, pornind de la exemplul tau.

National Electric Code (NEC) este codul federal, universal valabil pe orice teritoriu al SUA. NEC prezinta principiile si modul lor de aplicare. Este cerinta minima din punct de vedere al sigurantei in exploatare si al protectiei.

La nivel local, de stat, se aplica Building Code (BC), care are un volum dedicat instalatiilor electrice. BC este mai restrictiv fata de NEC; nu are voie sa fie mai lejer sau sa creeze exceptii.
Spre exemplu, CABC (pentru California) este - la ora actuala - cel mai restrictiv cod de constructii care, pe partea de eficienta energetica si reducere a emisiilor de noxe, cere cei mai inalti parametri din intregul teritoriu al continentelor nord si sud american, asutralian si asiatic.
Acest BC ca si toate celelalte, desi mai restrictiv, trebuie sa faca trimiteri catre toate cerintele din NEC - pe partea de electrice, si la alte normative - dupa domenii.

Department of Energy (DOE) urmareste indeaproape ce se intampla in CA, dupa care ia chestiile cele mai performante si le aplica, la nivel federal, prin directivele lor. Care directive, la randu-le, ajung sa fie incluse atat in NEC (federal) cat si in BC (local).

Pe langa acestea, mai sunt si diverse By-laws, la nivel de municipalitate. De-acum, ati prins mersu'. Aceste by-laws au voie sa fie mai restictive decat BC, dar nu mai lejere.
Mai greu este cand o municipalitate se hotaraste sa aplice, direct, prescriptii de la DOE sau chiar din CABC si ... NEC sau BC local sunt in urma. Asta da nastere la interpretari si fiecare trage spuza pe turta lui. Numai ca intr-un mediu de afaceri atat de litigios, precum SUA, nu poti merge pe mica intelegere si / sau pe intrepretari. Asa ca te duci, frumusel, cu toate hartiile in brate, la un BC Consultant. Care, pe langa faptul ca-ti da toate lamuririle (contra cost, desigur) mai intocmeste si niste rapoarte de procedura (un fel de regula de trei simpla; adica ... cam asa am hotarat noi ca se aplica chestia asta) care se intorc (ati ghcit!) la Municipalitate, care la randu-i le trimite la BC s.a.m.d.

... asta fiindca s-a pornit discutia pe directia NEC-ului...

In afara de IL nu cred ca gasesti altceva decat romex la aplicatii rezidentiale in restul statelor.  Australia la fel, parca.

sebulbus, on 09 ianuarie 2018 - 19:50, said:

Pai si la noi exista asemenea autoritate. ISC-ul ce pazeste?

Este o mare diferenta intre ce face ISC-ul si ce fac acesti inspectori. Inspectorii sunt pe specialitati si sunt angajatii primariei; o "prezentare" foarte simplificata.

Cea mai importanta diferenta este acea ca ISC este organ de control, pe cand inspectorii din constructii (ca, de fapt, mai toate agentiile locale si guvernamentale) de prin alte parti reprezinta un organ de indrumare si control. La primariile mai mari exista chiar si inspector "de serviciu" - ca sa zic asa - care ofera consultanta celor ce au autorizatie de construire si au declarat inceperea lucrarilor. Desigur, cei ce nu au inca autorizatie, pot obtine audienta, daca au intrebari inainte de demararea lucrarilor.
s.a.m.d.

Edited by DIY, 10 January 2018 - 07:05.

csi1, on 26 decembrie 2017 - 02:34, said:

De fapt NEMA asta trebuia sa aiba alte cifre dupa el, nu class A. Cifre si, eventual, niste litere dupa aceste cifre. NEMA se refera - simplificat - la cutie si la rezistenta acesteia la intemperii. Class A e altceva, se refera la GFCI itself. Sper ca ai cumparat GFCI-ul cuvenit ... in cutia potrivita  

Edited by DIY, 10 January 2018 - 07:36.

sebulbus, on 09 ianuarie 2018 - 20:06, said:

Fa tu la noi asa ceva sa creasca pib-ul nostru si ai sa vezi ce se intampla

George, sper să nu te supere observația mea, dar mi se pare că ești prea critic, atât vizavi de colegii care au postat informații referitoare la reglementarea tehnică din Franța, cât și la prevederile acestei reglementări și nu-ți înțeleg atitudinea, în condițiile în care ai deschis acest subiect tocmai pentru ca în el să se facă comparații între normative și nu cred că cineva intră aici cu scopul declarat de a incita lumea să lucreze în România după un normativ străin, oricât de „atrăgătoare” ar putea să pară unele dintre prevederile sale.
Tocmai de aceea, eu aș propune să ne limităm doar la aceste comparații. Până la urmă, domeniul electric este unul în care mereu se fac cercetări și se descoperă lucruri noi, și poate chiar unele dintre aceste descoperiri stau la baza unor aparente „relaxări” a prevederilor acestor prescripții tehnice. Judecând modificările care s-au făcut în normativul francez (cele referitoare la interzicerea fuzibilelor, a ghearelor de fixare a aparatajului, la reconfigurarea volumelor pentru încăperile de baie), eu trag concluzia că acestea sunt de natură să crească gradul de siguranță în exploatare a instalațiilor electrice. Mă îndoiesc sincer că specialiștii francezi cresc securitatea pe de-o parte, iar pe de altă parte o scad prin utilizarea unor trepte de secțiune a conductoarelor care, comparativ cu reglementarea noastră, sunt inferioare pentru aceeași valoare a disjunctorului. Pe mine nu m-ar mira ca, la următoarea ediție a Normativului I7 (să nu uităm că cel actual are deja 6 ani și 2 luni de când e în vigoare, așa că s-ar putea într-un viitor nu foarte îndepărtat să-l vedem înlocuit), să apară și la noi modificări similare. Sunt convins că autoritățile competente din țările europene care se ocupă cu elaborarea standardelor și apoi a normativelor, colaborează instituțional și fac schimb de informații relevante.
Acum, lăsând la o parte alocuțiunea mea de mai sus, în mod categoric susțin că noi avem obligația să respectăm strict normativul românesc care este în vigoare la momentul actual. Ce va fi peste câțiva ani, să sperăm că vom trăi și vom vedea.

DIY, on 10 ianuarie 2018 - 07:31, said:

aveam nevoie de GFCI-uri la 230 V (erau comandate 10 bucati, costau vreo 2000 $ dar veneau dupa Craciun intre 28-31 decembrie). am cumparat cu 30 $ bucata la 110 V si le-am modificat pe toate. practic a trebuit doar modificata alimentarea montajelului electronic de la 110 la 220. montajelul era simplu, un transformator toroidal de curent prin care treceau L+N , un comparator + un tranzistor care  comanda releul care intrerupea circuitul.  le-am testat si toate decuplau pe la 4-5 mA. daca intereseaza pe cineva pot face o poza sa se vada cum arata in interior.

flomelomanul, on 11 ianuarie 2018 - 19:49, said:

Nu ma supar ca n-am de ce. In schimb m-a deranjat un pic chestia cu PIB-ul.
Ca sa pot intelege si sa evitam discutiile contradictorii, as vrea sa se posteze tipurile de cabluri folosite de fratii nostri din Franta si curentii maximi admisibili. (e posibil sa fie vreo gresala de tipar cu cei 16A pt 1,5mmp)

Adica asa?

sebulbus, on 09 ianuarie 2018 - 20:51, said:

Am descoperit ceva interesant in I7, revin cu alt post, ca sa ne amuzam in mod distinct.

Hmm... Nu stiam ca beleaua asta de FY isi schimba curentul admisibil de la tara la tara...

Oare? Ia dimensioneaza conductorul unui traseu dupa metodele prescrise din I7 si vezi ce iti da. Am pus eu deja un calcul pe unul din topicele astea, dar ai ignorat mesajul.

E posibil sa nu-l fi vazut. Vrei sa-l mai pui o data?

https://forum.softpe...8#entry22267695

As risca eu sa dau o replica, daca nu-i cu suparare. Vechiul normativ I7-2002 avea doua tabele referitoare la curentii prin cabluri si conductoare. Unul dintre ele cuprindea curentii maximi admisibili, iar celalalt curentii maximi ai sigurantelor sau disjunctoarelor. Intre curentii sigurantelor si cei maximi admisibili era o diferenta de o treapta in minus, nefiind admis ca un conductor sau cablu sa fie strabatut in regim de durata de curentul sau maxim admisibil. Eu ma gandesc ca acea temperatura maxima de 70 grade nu este chiar potrivita pentru un regim de functionare de durata, ci mai degraba ca poate fi atinsa pentru perioade scurte, in regimuri tranzitorii. Normativul actual I7-2011 prezinta o metoda de determinare a curentilor maximi admisibili mai complexa, dar nu mai stabileste si valorile corespunzatoare ale protectiilor, lasand la latitudinea proiectantului sa faca asta. Proiectantul stie insa ca nu e bine sa duci conductorul in regim de durata la limita superioara a temperaturii, motiv pentru care alege o valoare mai mica a protectiei.
Totodata, la noi se pune un accent mai mare pe corelarea curentului nominal al protectiei cu curentul nominal al aparatajului terminal. Prizele de utilizare generala au de regula curentul nominal de 16A, acesta fiind un alt motiv pentru care la noi se alege aceasta valoare a protectiei la un circuit de prize cablat cu 2.5 mmp.

sebulbus, on 12 ianuarie 2018 - 13:37, said:

Acum am observat ca ei se folosesc de curentul admisibil al conductorului la maxim, pe cand la noi cu 85%. Asta inseamna ca se cam zgarcesc. Zgarcenia asta a lor poate duce la deteriorarea circuitului.
Asta e singura problema care nu-mi place la ei. In rest, e exact ca la noi.

flomelomanul, on 13 ianuarie 2018 - 00:03, said:

Sa-ti spun sincer.... la curentii admisibili inca dupa I7-02 ma inspir, ca-mi este mai comod.

GeorgeTrisina, on 13 ianuarie 2018 - 09:05, said:

Unde se intampla asta, exact? Anexa 5.10 la I7 iti da curentul admisibil pentru diverse sisteme de pozare pentru 70/30 grade. Starea limita, in cazul asta e data de temperatura admisa pe izolatie, o data ce cu acelasi miez de Cu dar alta izolatie obtii curenti admisibili mai mari.
Daca izolatia de pvc duce 70 grade sau nu, cred ca e suficient determinat pana acum. PVC e unul din cele mai comune mase plastice, il folosim de la tevi de orice fel la ferestre si asa mai departe. Eu unul ii cred pe aia care au scris specificatia pentru H07V-U o data ce mai multe tari la comun i-au abilitat in sensul asta.

flomelomanul, on 13 ianuarie 2018 - 00:03, said:

Ba... da. Mergi direct la articolul 4.3.2.1.3, ai cazuri diferite pentru disjunctoare automate (In <= Iadm) si pentru fuzibile (1.3 sau 1.1 * In <= Iadm).

Respectiv, 5.2.3 (capitolul despre curenti maximi admisibili in sisteme de pozare) incepe cu

Quote

Practic daca iei la laba I7 in detaliu ai sa descoperi ca singura prevedere ce difera in mod real fata de versiunea franceza este asta:

Quote

Care anexa 5.32 iti permite o sectiune de 1.5mmp pentru circuite de forta (fara a le defini pe undeva, bineinteles), dar nu pentru circuite de prize. Asta inseamna ca am voie sa imi duc un circuit cu 1.5mmp la uscatorul de rufe sau la statia de calcat (peste 2kwh, necesita circuit dedicat fiecare) dar daca am intr-o camera un sirag de prize in care alimentez un tv si un router si mai bag un laptop, un telefon si aspiratorul de 2 ori pe saptamana trebuie 2.5mmp.


Mai important e ca, in conditiile respectarii sectiunii minime din anexa 5.32 asa cum e ea, prevederea 4.3.2.1.3 de care vorbeam mai sus iti da voie sa protejezi respectivul circuit cu disjunctor dimensionat dupa curentul maxim admis in conductor. Asta inseamna ca poti sa ai iluminat protejat cu 16A pe 1.5mmp si circuite de forta protejate cu 16A pe 1.5mmp si circuite de prize protejate cu 20A pe 2.5mmp si sa fii conform cu I7 versiunea in vigoare.

Edited by sebulbus, 13 January 2018 - 10:21.