Blocurile interbelice

Ceva foarte interesant: https://www.romania-...8tnPLmk7V1_fv68

Poate doar ca si curiozitate. Incalzirea in pardoseala e mult mai buna decat cea in tavan. Daca era ceva foarte bun, se continua cu asa ceva dar...  Aerul cald se ridica. Si ca sa radieze in jos, nu vreau sa stiu ce temperatura ar fi trebuit sa atinga teviile alea. In caz de avarie sa te trezesti cu apa fiarta pe tine....

Edited by baribalu, 15 December 2021 - 15:24.

E locuinţă colectivă, nu bloc, dar ce vedem interesant la această construcţie? https://www.google.r...!7i13312!8i6656

Edited by djl, 15 January 2022 - 22:49.

Garajul?


Ferestre mari (și aparent neschimbate) pe casa scării?

Edited by MarcoSemedo, 16 January 2022 - 00:15.

Dă-i un pic de zoom şi uite-te la intrare. Chestia aia o găseai de obicei la casele cu parter şi curte.

djl, on 16 ianuarie 2022 - 09:39, said:

Chestia aia = copertina tip scoică.


Unii o pun la clădiri complet noi -

https://www.google.c...!7i13312!8i6656

https://www.google.c...!7i13312!8i6656

Și fix lângă ultima după colț ai tot o  locuință colectivă, chiar dacă arăta cândva demult mai ca o vilă, cu aceeași intrare

https://www.google.c...!7i13312!8i6656

Pentru cam cum arătau reţele electrice din clădirile interbelice de la noi, e de folos această carte (publicată în ... 1943). A doua (din 1928) e interesantă ca să vezi cam de unde s-au inspirat pentru unele corpuri de iluminat interior.
Ca f.d.. , într-o revistă "Natura" din 1939 (nr. 1/1939, 15 Ianuarie 1939) se menţionează că pentru consumatori de mare putere (boiler electric, maşină de gătit electrică) se vor executa circuite separate. La bloc nu prea aveai nevoie de boiler electric, că în general cele mari aveau încălzire centalizată (la cele mici poate erau sobe), dar maşina de gătit electrică era utilă, că înainte de 1944 nu a existat reţea casnică de gaze în Bucureşti (nu ştiu dacă în Bucureşti s-a folosit vreodată pentru gătit gazul aerian, obţinut prin distilarea cărbunelui). Mai era varianta cu butelie (apropos, aragaz provine de la "Astra Română" + gaz, fiind iniţial o marcă comercială pentru butelii). Sunt curios să văd dacă a existat în vreun apartament din Bucureştiul interbelic trifazat pentru maşină de gătit electrică. Oare în oraşele mai apropiate de zăcămintele de gaz au existat în interbelic reţele de gaz pentru gătit.






Am o carte interesantă despre geamuri, publicată în 1932 (am văzut că există şi o ediţie din 1963): https://www.anticari...-schneck-p23569
Probabil majoritatea blocurilor aveau geamuri obişnuite, dar dacă dai peste unul cu geamuri interesante:

Există şi volumul II, despre uşi. Uşile erau un aspect important al blocurilor intereblice. Li se acorda atenţie, nu erau ceva banal.
https://www.anticari...-schneck-p59214
Din păcate volumul II nu mai era la vânzare când am cumpărat-o pe cea cu uşi.
Ca fapt divers, Adolf G. Shneck era arhitect. În link-ul de pe wikipedia Germană am găsit că s-a ocupat şi de partea de mobilier şi am văzut pe net şi o carte (postbelică) despre mobilier. Nu ştiu dacă a publicat în interbelic ceva despre mobilier. Mobilierul era parte importantă a unui apartament. Sunt curios să găsesc un catalog Românesc de mobilă din perioada interbelică. Ca f.d. am găsit unul în Germană din 1935 şi să vezi, parte din mobila produsă în comunism la noi era copiată după ce apărea în catalogul ăla     
Păcat că am copiat şi normele de construcţie    
"Juluis Hofmann", editura care a scos şi asta cu ferestre şi uşi a scos şi revista "Moderne Bauformen" (am avut ceva numere). Închei cu electricitatea, că o altă editură cu Julius, "Julius Springer" a scos cu reţele electrice, posturi de transformare, centrale electrice. Viaţa modernă nu era posibilă fără electricitate şi şi aici i-am copiat în mare parte pe Germani (deşi mai luam şi din Elveţia unele chestii pentru chestii de distrubuţie şi producţie a energiei electrice).

Adolf G. Scheck - "Die bauelemente" ("Elementele de construcţie"), volumul 1 "Fenster aus Holz und Metal  Konstruction und Maurenschlang" ("Ferestre în rame de lemn şi metal   Realizarea şi montarea lor")
apărută la "Julius Hoffmann" Stuttgart (Julius Hoffmann, urmaş a lui Carl Hoffmann, fondator al companiei a murit în 1932, anul apariţiei cărţii; ca f.d. a existat şi un arhitect Julius Hoffmann, care nu are de-aface cu familia de editori)
Tehnoredactarea: "Hoffmansche Buchdruckerei Felix Krais (Buckdureck = tipar) Stuttgart
Tiparul: "Omnitypie-Gesselschaft Nacfh. L. Zechnall" Stuttgart

pg. VI diferite tipuri de ferestre

 Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) pg. VI.jpg   283.96K   11 downloads

Partea I Ferestre în rame de lemn
pg. 9-10 Jaluzele. Atât de prezente la construcţii interbelice. În comunism au devenit rare.

 Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea I pg. 9 jaluezele.jpg   264.94K   12 downloads  Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea I pg. 10 jaluezele.jpg   284.03K   10 downloads

Mă întreb dacă genul de ferestre de la pg. 30 şi 31 au fost montate la noi. Nu am studiat chiar aşa de multe blocuri interbelice.

 Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea I pg. 30 ferestre din 3 bucati.jpg   291.88K   12 downloads  Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea I pg. 31 ferestre din 3 bucati.jpg   269.74K   8 downloads

fac un offtopic cu ceva din partea II Ferestre în rame de metal, dacă tot sunt menţionate în carte şi se călătoare destul cu trenul pe atunci (chiar şi ăia care aveau luxul numit automobil cred că-l foloseau): pg. 117-119: geamuri de la vagoanele D.R.G (Deutsche Reichsbahn Gesselschaft). Fireşte că erau vagoane model nou. Vagoane tip Hecht (Ştiucă) au ajuns şi la C.F.R. Probabil şi vagoanele produse la "Astra Arad" aveau un sistem asemănător (nu am văzut nici o carte tehnică despre ele).

 Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea II pg. 117 Geamuri vagon calatori D.R.G..jpg   236.14K   9 downloads  Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea II pg. 118 Geamuri vagon calatori D.R.G..jpg   270.15K   7 downloads  Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea II pg. 119 Geamuri vagon calatori D.R.G..jpg   254.4K   6 downloads

Cam asta a publicat nenea (care s-a şi făcut prieten cu zvastica).

 Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea II pg. 125 vol. II Usi (referire la vol. II).jpg   254.4K   5 downloads  Adolf G. Schneck - Fenster (Ed. Julius Hoffmann, 1932) partea II pg. 126 referire la volumele despre mobila.jpg   222.98K   6 downloads

În interbelic blocul era cam de lux. Probabil erau şi unele cu apartamente mai mici. Şi fiind ceva mai de vârf, probabil îşi doreau să locuiască unii acolo, dar bani nu aveau. Într-un final am ajuns să considerăm blocul visul suprem (aici e de vină comunismul) şi un fel de lux al vieţii, deşi nu e chiar aşa.
Pe mine mă "distrează" cum unii bagă la lux blocuri noi care nu au de-aface cu luxul. După ce te duci în unele intrebelice, vezi cam ce e aia luxul. Alea ordinare sunt cocioabe faţă de unele apartamente din comunism (şi nu mă refer la cele făcute pentru cadre de nădejde). Am ajuns să avem mai puţină minte decât "tehnologia informaţiei".

Kokoshmare, on 11 octombrie 2017 - 15:33, said:

Vezi că a apărut o carte despre dânsele.

Edited by djl, 31 January 2022 - 15:57.

Da' încadrarea în clase de risc seismic cum se face?  
Treceam ieri prin Cişmigiu şi am văzut unul masiv... cu bulină  

Are cineva vreun plan de apartament de la Blocul Societăţii de Asigurări "Dacia Română" de lângă Cişmigiu? https://www.google.r...!7i13312!8i6656
În perioada 1927-1930 revista "Arhitectura" nu a apărut, deci acolo nu am găsit...
Şi de la ăsta: https://www.google.r...!7i13312!8i6656

Pentru ultimul am găsit. Blocul nu e în clasa 1 de risc sesmic și deși baia e cam îngustă, la suprafață e mai mare decât băile blocurile treizeciste.

 f158c46446f418456a4603711dc19244.jpg   183.14K   30 downloads

Comparație la suprafața băii cu unul mai special. Și când a fost construit ăsta mașina de spălat (neautomată) nu mai era doar o idee, existau deja mai mulți producători, deci pe viitor (10-20 de ani, chiar și la nivelul de trai de atunci), tot exista posibilitate ca măcar parte dintre locatari să aibă mașină de spălat. Dar nu au gândit pe termen lung. Plus că destui dezvoltatori de atunci erau ca cei de acuma, deși la partea de finisaje, comparativ cu cei de azi, unii chiar știau ce aia e lux și calitate.

 xlp__apartament-3-camere-de-vanzare-stirbei-voda-bucuresti_60b4f8ca173b10.jpg   72.48K   25 downloads

Nici nu ştiam de acest arhitect: https://arhitectura-...rn-bucurestean/

MarcoSemedo, on 09 iunie 2021 - 14:50, said:

Blocul Zodiac nu e interbelic, că e construit după rezbel.

În schimb interbelice, sunt ăsta: https://www.instagra...3KgIALRMLnNlzro
Mă întrebam pe unde e. Ieri mă întâlnesc din întâmplare cu întâmplare cu un amic când încercam să aflu informaţii despre un bloc, ca să fiu sigur că e blocul în care prin 2004 am mers cu un lift original - liftul nu avea modificare I.F.M.A., deci e posibil ca ăla să fi fost (nu am reuşit să intru în bloc). Ăsta e blocul: https://www.google.c...!7i13312!8i6656
şi mi-a fost sugerat când am ajuns pe pagina cu arhitectul de mai sus.
Liftul din păcate nu mai e funcţional.
În fine, ca să ajung la cel din poza de pe "Instagram", am mers parţial cu amicul, dar după aia mi-am văzut parţial singur de drum. Tot doream să ajung să intru puţin într-un bloc interbelic şi văd eu la un moment dat o uşă de intrare deschisă la unul de pe Str. C.A. Rosetti... intru să mă uit puţin, se aprinde lumina (deh, senzori pentru ieconomie) şi ce să vezi, tocmai blocul ăla de "Insta"... ce întâmplare.
Ăsta e: https://www.google.c...!7i16384!8i8192
Din păcate cu bulină  
Modelul ăla de fier forjat, cu C A Rosetti 43 avea probabil pe vremuri geamuri. Că m-am uitat să văd dacă erau becuri şi se vede o dulie.
Intrarea e impresionantă. Acele modele ciudate sunt şi pentru cutile poştale (blocul are doar vreo 5 apartamente), şi pentru calorifere, dar scara în sine e invers proporţională, adică foarte îngustă şi cu trepte din alea triunghiulare în curbe, de rişti vreo căzătură urâtă (mai devreme vorbisem cu amicul de un cunoscut care a murit căzând pe scări      ). Iar platforma din faţa apartamentului, 'ai de mine, ce palier, e doar o platformă pe scară, de abia ai loc să te întorci. Dezvoltatorii de ieri, strămoşii dezvoltatorilor de azi.
În ăla de alături (drepta lui) nu am intrat. A deschis o femeie bătrână, m-a întrebat de ce sunt curios, nu am instat, mai ales că se întunecase afară.

   Ăsta, în schimb, are o intrare impresionantă: https://www.google.c...!7i16384!8i8192
Şi scările par mari. La ăla de pe Semilunei/Armenească unde am crezut că e iniţial liftul par a fi scările mari - de fapt am vorbit cu cineva de acolo şi mi-a zis că nu-s înguste.
În acest bloc am fost de câteva ori la cineva în anii '80, dar fiind aşa de mic şi nefiind vizite des, nu mai ţin minte cum era.
Pe ăsta nu am văzut bulină şi mă întreb dacă are.

   Am ajuns şi la ăsta: https://www.google.c...!7i13312!8i6656
În dreapta scările par destul de înguste, iar cele 2 tronsoane nu sunt împărţite la fel, cel puţin nu la parter.

Pe Bd. Ferdinand I, de la Foişorul de Foc şi până la Şos. Pantelimon sunt 5 blolcuri interbelice. Vă las pe voi să le descoperiţi.

  Am găsit pe un site apartament de vânzare în acest bloc: https://www.google.c...!7i16384!8i8192
credeam că sunt apartamente mari precum cele comuniste, dar, spre mirarea mea e destul de mare apartamentul. Cel puţin din poze. La partea de plan a apartamentului nu au pus imaginea completă, pentru a putea studia.
Interesant că în zona aia, care era cam margine de civilizaţie pe atunci şi în afară de gară aproape (+ fabrica de bere + facultate) nu prea aveai nimic la dispoziţie s-au apucat să facă blocuri (sunt mai multe pe Bd. Duca). Sau e din cauză că trasau acel bulevard şi venise ordin regesc să se facă blocuri pe arterele importante şi au făcut.
Unel blocuri sunt frumoase, păcate că şi-au băgat ceva în ele de norme şi poţi avea probleme  

Ah, la cel de pe C.A. (Constantin Alexandru) Rosetti Nr. 43, când am fost în el, avea la parter pusă o oglindă cu formă de coşciug  
Pe lângă că e îmbulinat, mai laşi şi aşa ceva la intrare.

Da' aiurea sunt concepute unele blocuri. Am zis mai sus de dezvoltatori, dar nu pot să nu mă repet.
Mă întreb cine cumpără apartamente în blocurile cu bulină. Hai că în alea încadrate în clasa 2 mai e cum mai e, poate nu o pica, dar alea din clasa 1 de risc seismic...
Uite unul de care e destul de păcat - faţă de altele din perioada aceea, are bucătărie mare: https://www.storia.r...html#0645e1a1f3
Blocul e situat între Str. Dionisie Lupu şi Str. Pitar Moş... e cel de unde se interesectează cele 2 străzi.
Bag de seamă în general că nu toate blocurile interbelice au şi scară de servici. Oare e bine sau e rău să ai 2 intrări la apartament?

Parte din blocurile astea au cumva lift direct la apartament?  

Edited by djl, 27 March 2022 - 19:30.

Nu stiu daca ala din fata face parte tot din C, dar asta cred ca e in el: https://www.luizadan...e-apartament-2/
B daca tin minte bine are risc seismic nasol.

Edited by denisen, 28 March 2022 - 07:32.

Am intrat şi în B şi în C. În A nu, că are pază. Nu mai ţin minte cum erau palierele la C, dar la B cam nasoale, nu te-ai fi aşteptat să fie la un asemenea bloc asemenea paliere.
Pozele din apartament sunt în C, deoarece se vede A vis-a-vis. Însă nu a făcut unele de ansamblu, ca să-mi dau seama cât de mare e.
M-aş mira ca B să aibă probleme mari. Dintr-o poză de epocă, A a fost afectat mai greu (ceva zidărie prăbuşită la ultimul etaj).

Edited by djl, 28 March 2022 - 12:03.

A ar fi fost consolidate se pare: https://amccrs-pmb.r...rbei_voda_nr_20