Partea din creier responsabilă cu preferințele persoanei

 dannyetlv, on 27 septembrie 2017 - 23:15, said:

E destul de ambigua situatia la un nivel subtil al ei.
De ce?
Intrucat desi de exemplu apetitul pentru dulce sau pentru mancare in general (a nu se confunda atractia pentru gustul dulce versus repusia fata de acru, amar) ori pedofilia (si cele incluse actualmente in gama LGBT) pot fi la anumiti indivizi chiar si ereditare (in sens de ancestrale), adica nu doar frustrari si pofte transformate in preferintele in cauza, ele totusi nu sunt genetice, sunt dobandite ancestral (nr. de generatii diferind de la un beneficiar la altul, avand acumulari de generatii ce au existat de-a lungul miilor si chiar sutelor de mii de ani).
Nu stiu daca a fost localizat in creier sediul poftelor/dorintelor/preferintelor.
Ca si capacitati negresit exista (un) centrul/centrii poftirilor (inclus in genom), ca deprinderi exista si un echivalent fizic in creier dar aceasta e o structura ce nu a fost inclusa in genom (decat ca potential) atunci cand a aparut individul in cauza.
Biologia, anatomia, medicina nu (consider ca) e posibil a oferi un raspuns asa de amanuntit cum doresti.
Raspunsul poate veni numai dinspre psihologie-filozofie si consta in intelegerea structurarii si functionarii tiparelor in cauza.

Si asa cum scrie colegul mai jos, specificitatea individuala exista, cat de mult tine de deprinderi proprii, ancestrale sau de genetica, e un larg capitol de discutii.

Se spune ca a avut loc o intamplare consemnata experimental,
doi gemeni nu s-au vazut niciodata in viata de la nastere (au fost despartiti), atunci cand dupa zeci de ani a fost posibila intalnirea, au fost uimiti sa constate ca aveau aceleasi gusturi vestimentare, erau imbracati aproape identic.

Edited by altnume, 28 September 2017 - 08:08.

 dannyetlv, on 27 septembrie 2017 - 23:55, said:

Intelegi gresit... ca nu e asa. Nu e vorba de o simpla obisnuinta a creierului (altfel s-ar asculta Ramstein, la tzara, la greu, in loc de manele) ci de modul cum rezoneaza creierul cu undele produse de muzica (e un proces complex). Sunetul (si la extrema zgomotul) interactioneaza cu undele cerebrale, uneori intra in armonie cu ele... alteori le deregleaza rau.. si nu poti suporta un anumit tip de "beat" (bataie)... Exista muzica armonioasa, care are o structura si muzica dezarmonioasa care, prin constructie, conduce catre nicaieri...   Deci, nu e vorba de o simpla obisnuita a creierului ci de o interactiune intre unda sonora si unda cerebrala.  In acest sens s-au inventat celebrele "binaural beats" adica niste tonuri monotone care stimuleaza creierul.. fiecare persoana avand preferinte pentru anumite tipuri de tonuri care se potrivesc cu activitatea sa cerebrala.

Si, da, o baza de date cu zeci de mii de piese ar fi de folos, dar numai in masura in care s-ar putea cataloga complex, dupa tonuri, ritm, bataie, chestii specifice care stimuleaza creierul. Momentan muzica nu este catalogata in acest fel.. mai mult dupa genuri muzicale, care au ceva comun.

Aceasta preferinta pentru tonuri variaza odata cu varsta, motivatia, asa cum variaza si undele cerebrale.  Eu am o teorie (nevalidata stiintific) ca preferinta pentru un anume gen de muzica tine si de destinul omului in viata, respectiv daca ai un destin zbuciumat, plin de incercari, cu siguranta nu vei rezona cu muzica clasica, daca, in schimb cauti armonie in viata ta, atunci vei prefera muzica ambientala.. sau din contra, tipurile contrare de muzica s-ar putea sa fie incercari de a te abate un pic de la "drumul tau".

Edited by rosix, 28 September 2017 - 07:57.

 dannyetlv, on 27 septembrie 2017 - 23:32, said:

15 ani s-au mediatizat manele.
Sã continui?

 ergon, on 28 septembrie 2017 - 06:52, said:

Am citit răspunsul complet. Deci ideea principală este: Pe de alta parte, nu este vorba de zicala "gusturile nu se dicuta", este vorba de stimulul (auditiv, vizual etc) care declanseaza eliberarea endorfinelor.
Deci asta e toată faza, o fi fiecare creier programat genetic să răspundă într-un anumit fel de anumiți stimuli.

 sarac.lipit, on 28 septembrie 2017 - 08:49, said:

Mie-mi plac manelele. Nu chiar toate, dar îmi plac unele.

 johnsmith07, on 28 septembrie 2017 - 07:34, said:

Ce?

Edited by dannyetlv, 28 September 2017 - 10:42.

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 02:44, said:

https://en.wikipedia...lfactory_memory

Esti simplu. Nu stii ce inseamna parfum. Are ingrediente, are 3 parti, alea alea. Citeste alea alea, vino informat. Daca iti dau un link in loc sa il citesti ii citesti titlu nu?

Uite un citat:
"As demonstrated by animals in the wild (the great apes, for example), the offspring is held by the mother immediately after birth without cleaning and is continually exposed to the familiar odor of the amniotic fluid (making the transition from the intrauterine to extrauterine environment less overwhelming). In newborn mammals, the nipple area of the mother is significant as the sole source of necessary nutrients. The maternal olfactory scent that is unique to the mother becomes associated with food intake, and newborns who do not gain access to the mother’s breasts would die shortly after birth."
Ce zici, ti-ar fi familiar mirosul de lichid amniotic? Sau cum se face ca ai sti ca mirosul de lapte e bun?

 dannyetlv, on 27 septembrie 2017 - 23:55, said:

E si ceva denetic pentru ca daca galagia te deranjeaza genetic (hai sa zicem ca toti avem un "autism" mai mult sau mai putin pronuntat si ne deranjeaza anumite chestii) conteaza, se aseaza peste mediul in care ai trait. Un mediu violent va influenta spre exemplu atractia catre "sunete nervoase" , o persoana traita intr-un mediu relaxat va aprecia sunete mai lente si melodioase. Asta se aseaza peste "autismul" personal (stiti persoanele alea pe care zgomotele le deranjeaza ei suferint de adhd sau autism- presupun ca fiecare are in doze mai mici sau mai mari asa ceva) si dau o medie sau ceva in care conteaza atat intensitatea violentei mediului in care ai trait cat si intensitatea "autismului" personal, totul calculandu-se cu o anumita "formula de calcul" cam ca la mdeia aritmetica.

 mofone, on 28 septembrie 2017 - 11:30, said:

Bati campii cu aberatii irelevante pe care oricum nu le intelegi si nu intelegi subiectul discutiei.

 mofone, on 28 septembrie 2017 - 11:30, said:

Am dat cu google translate dar nu prea pricep:
"Așa cum demonstrează animalele în sălbăticie (de exemplu maimuțele mari), descendența este ținută de mamă imediat după naștere fără curățare și este continuu expusă la mirosul familial al lichidului amniotic (făcând trecerea de la intrauterină la extrauterină În cazul mamiferelor nou-născute, zona mamelonului mamă este semnificativă, deoarece este singura sursă de substanțe nutritive necesare. Mirosul olfactiv matern care este unic pentru mamă devine asociat cu consumul de alimente, iar nou-născuții care nu au acces la sanii mamei ar muri la scurt timp după naștere. "
Nu îmi place să citesc în engleză cuvinte tehnice sau necunoscute.
Deci pe scurt ce ar însemna fragmentul trimis de tine?

Pe scurt ca mama tine puiul langa ea imediat dupa ce se naste si el(puiul) retine mirosul ei, se orienteaza dupa miros pentru ce e bun si de incredere. Si ca daca nu e hranit de mama puiul moare. In sensul ca mama il pune la sfarc si el bea lapte, in sensul ca ceva artificial de hranit spre exemplu biberon nu are aceeasi rata de succes in sensul ca relatia parinte copil se formeaza la inceput si pe baza ei se creaza altete etc. Aberatii irelevante cum zice savantul de mai sus.

asculta puiul muzica la sfarc

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 02:44, said:

Explicatia este banala: bunul gust (care este destul de obiectiv) nu este sinonim cu preferintele personale.
Ideal preferintele personale este bine sa ramana incluse in sfera de inteles delimitata de bunul gust, nu doar o intersectare a sferelor de inteles ci chiar o includere, insa asta lasa destul loc pt. preferinte personale.
Esteticul poate sa fie de multe feluri ( include chiar si estetica uratului...), frumosul poate sa fie de multe feluri, o compozie se poate realiza in multe feluri bine.
Insa un evaluator cu bun gust, plus cultura si cunoastere estetica aprofundata (de la teoria culorilor si compozitiei si pana la tehnici de specialitate), este capabil sa recunoasca si evalueze valoarea chiar si atunci cand ea nu se potriveste 100% cu preferintele lui personale.

In toate domeniile artei exista criterii obiective de evaluare, si acestea se pot utiliza de catre oameni care au suficienta cultura artistica, cunoastere aprofundata a istoriei artelor, a teoriei culorilor, a compozitiei, a tehnicilor de specialitate, etc., si astfel atat estetica si evaluarea de arta, cat si creatia de arta veritabila este o stiinta chiar mai exacta decat alte stiinte aplicate.

Problema majora in arta nu este evaluarea pur estetica, ci originalitatea care da cea mai mare parte din valoarea lucrarilor, (odata indeplinite creteriile pur estetice).
Originalitatea face diferenta dintre o lucrare de 200 E si una de 100 milioane de Euro, ambele fiind de foarte bun gust si similar de frumoase. Dar atunci cand un artist reuseste sa realizeze istoric ceva nou si de bun gust, automat el a ridicat stacheta bunului gust.
Din pacate in arta s-a cam facut totul, in urma brainstormingului planetar, in urma studilui frenetic si in urma scolilor de arta. ( la scoli includ atat atelierele maestrilor din Renastere, cat si universitatile de arta din ultimele secole).
Asta e drama cea mai mare in arta. Orice alta problema este o meschinarie in comparatie cu ea.
Dar asta nu inseamna ca ragatonul, kitschurile si alte exemple de prost gust chiar si mai rele pot fi trecute cu vederea lejer...
Daca ai bun gust, expunerea la lucruri de prost gust poate chiar sa acutizeze repulsia catre acestea.
Omul isi poate dezvolta o anumita toleranta si autocontrol, pt. a fi sociabil, o capaciate de a ignora sau tolera, insa asta nu inseamna ca le si accepta de bune.

Edited by loock, 28 September 2017 - 18:46.

Prin ragaton m-am referit la "manele" care este o denumire improprie, nu la reggaeton.
A nu se intelege ca am o parere buna despre reggaeton...insa nu intentionez sa dezvolt subiectul in directii non-vizuale.

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 00:00, said:

Acelor oameni dacă le puneai manele de când aveau pampers, astăzi erau maneliști. După ce scapă de pampers, mai greu le modifici preferințele.
Vorbesc din experiență. Muzica pe care o asculta taică-meu o ascult eu astăzi (și melodii noi, asemănătoare în esență).

Chestia asta anulează afirmația "Atunci oamenii crescuti in acelasi mediu ar trebui sa aiba aceleasi preferinte. Ceea ce e fals.".
Spre exemplu, majoritatea rromilor ascultă manele. Restul provin fie din familii care au alte gusturi sau de pe străzi unde cultura este alta.

Edited by red46, 28 September 2017 - 19:59.

 red46, on 28 septembrie 2017 - 19:56, said:

Poti fi acuzat de rasism, daca spui ca majoritatea romilor sunt la fel ( desigur eviti sa afirmi ca au gusturi proaste, dar asta e de la sine intels cand e vorba de ragaton).
Chiar denumirea improprie de manele este o dovada izbitoare de incultura si prost gust - pt ca e de prost gust sa furi identitatea cuvintelor, si intre genuri muzicale diferite nu se poate justifica deloc un omonim, si nici denaturarea sensului pana la o schimbare care din multe privinte este totala.
Manelele originale sunt o muzica non-vocala si abstracta, in concordanta cu arta orientala si islamica care in general este puternic orienata spre abstract ca si forma de spiritualizare prin evitarea intentionata a redarii meschinariilor lumesti.
Desigur si la orientali/turci este denaturata treaba, deoarece muzica este non-vocala dar este folosita pt. dansuri din buric si solduri cu valente evident erotice - care nu sunt tocmai abstracte...

Denaturarea si prostul gust sunt specifice si repetat intalnite, insa asta nu justifica nimic ci din contra subliniaza tendita si mediul de prost gust si incultura.

Ex.: m...e inseamna gura, si dat la m...e insemna fie lovit in gura fie cel mult sex oral.
Apoi au venit romulanii inculti si au zis ca dau m...e, schimbant total sensul cuvantului care in capul lor limitat a devenit sperma/sloboz...

Apropo, softpedia filtreaza automat cuvantul amintit, si asta arta cat de ridicola si absurda e treaba, deoarece in romana inseamna gura si este si in dex.

Si sunt si alte exemple.

Edited by loock, 28 September 2017 - 20:31.

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 00:00, said:

Da, depinde si de "zodie" .

 loock, on 28 septembrie 2017 - 20:09, said:

Aici nu vorbim de părerea mea despre manele, ci despre apariția preferințelor (muzicale). Unii zic că te naşti cu preferințele astea şi le descoperi pe parcurs, alții (eu) că preferințele sunt influențate de mediul înconjurător.
Puteam foarte simplu sa spun despre opera, rock etc.  însă atunci nu aş fi avut un argument mai bun decât cel cu manelele şi rromii.

Referitor la "mu.ie", forumul se adaptează la vremurile noastre. Nu mai contează ce înseamnă cu adevărat acel cuvânt când marea majoritate îl foloseşte cu sensul greşit.

Aşa e şi cu clasicul "Nume şi prenume" care ar fi trebuit să fie "Prenume şi nume".

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 02:44, said:

Pai pleaca de la zero, altfel cum... la varste fragede, incep cu sunete la intamplare, incep sa le ordoneze prin comparatie etc... talentul e o justificare.

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 02:44, said:

Scoala nu slefuieste, ea filtreaza si amplifica calitatile. Foarte putini oameni sunt educati in domeniu muzical cel putin la noi in tara... cat despre a deveni Bach si altii se numeste master class, desavarsire, un muzician in devenire munceste mult pentru a ajunge la un nivel superior. In general se incepe cu citirea si scrierea in muzica, temporizarea si tehnica primara in functie de instrument, dupa 10-12 ani incepe instruirea in emotii si exprimari de sentimente (mai devreme nu are sens intrucat copii nu au asa emotii), la un moment dat apare saltul de la propozitie muzicala si interpretarea nota cu nota la interpretarea si gandirea matriciala (adiac cum fac maestrii si geniile), ajungi sa canti la clape fara sa fie nevoie sa te uiti la ele, faci combinatii de 8-9 note cu usurinta etc... dupa care urmeaza desavarsirea, asta o faci numai cu cei mai buni din lume si exercitiu mult, autoascultare, autocorectare etc...

 Schroedinger, on 28 septembrie 2017 - 02:44, said:

Asta e elementar, memoria si repetitia. La fel si la parfumuri, memoria anterioara si comparatia.
Prin excelenta mirosul este foarte bine legat de memorie, se pare gustul la fel, in sensul ca exista niste cai directe. La vaz si auz nu e cale directa ci prin cortexuri adica preprocesare dupa care stocare, reiterare iar stocare samd...

Edited by andreic, 28 September 2017 - 23:11.