Inginer roman: Un milion de oameni ar muri, în București, la un CUTREMUR de peste 7 grade

Bursul, on 29 decembrie 2016 - 14:58, said:

aici sunt 2 teorii care se bat cap in cap

daca sunt multe cutremure mai mici, se amorseaza unul mare
daca sunt multe cutremure mai mici, se disipeaza amorsarea unui mare

Eu asa stiam, ca la un cutremur scade presiunea dintre placi.

Jammalan-the-Prophet, on 29 decembrie 2016 - 16:37, said:

ala a fost de suprafata si nu a afectat decat zona in care s-a produs.

Edited by Alexis, 29 December 2016 - 17:20.

L-am auzit pe seful INFP spunand ca astea mici nu dezamorseaza pe ala mare, fiecare lucreaza la alta scara/nivel.

neagu_laurentiu, on 29 decembrie 2016 - 17:19, said:

Oare ?!
Pare să îl contrazică viata, se tot mărește distanta intre ,,marile cutremure ", fata de statistica, ,,întîmplător " au fost multe cutremure medii, de la marele cutremur din '77 pînă în ziua de azi.

Asa zice sefu':

Quote

http://www.romaniatv...are_332806.html

Edited by neagu_laurentiu, 29 December 2016 - 17:40.

Sa lamurim și de ce, să nu lăsăm in aer.  In zonele clasice de subductie, o placa tectonica aluneca sub alta, la un moment dat alunecarea este blocata de asperitatile placilor, se acumulează energii potentiale si in momentul ruperii asperitatii se produce brusc seismul. Asta e mecanismul clasic. De aceea cutremure mici care rup succesiv asperitati mici nu lasa acumulare mare de energie potentiala si diminuează riscul unui seism mare.

In Vrancea e un necanism aparte. Mai multe placi tin suspendat intre ele un corp relicv, dintr-o veche placa, in pozitie aproape verticala si-l tin sub tensiune. In blocul respectiv se produc brusc fisuri. De aceea ruperile mici, fisurarile si sfaramarile mici nu elimina riscul unei fisuri. Din contra, aceste fisuri mici de la diferite niveluri se pot chiar favoriza sau uni rezultand un seism devastator. Practic blocul redpectiv face implozie sub tensiunile exercitate.

crisstonne, on 29 decembrie 2016 - 17:26, said:

Statistica pe ce ? Pe o mie de ani pe o suta?
Perioada aia reprezinta pentru zona Vrancea o clipa.

Cel mai vechi cutremur despre care se crede ca ar fi fost in Vrancea si pomenit a avut loc la 1022.

Situatia din Vrancea isi are inceputurile acum 10  milioane de ani.
Ultimele miscari serioase din Vrancea care au generat-o s-au oprit acum 1 milione juma . Cel putin asta spun geologistii.

Scuza-ma da ce statistica poti sa faci cand ai la indemna si analizezi 0.1% din date ?

Edited by Jammalan-the-Prophet, 29 December 2016 - 18:56.

Jammalan-the-Prophet, on 29 decembrie 2016 - 18:55, said:

De acord cu tine, totuși, statisticile există, făcute de cutremurologii noștri nu stau să le caut.
Din ce spui, inseamnă că poate să vină miine, ori peste 300 de ani.

Edited by crisstonne, 29 December 2016 - 19:17.

radunic, on 29 decembrie 2016 - 17:07, said:

Domnule, eu ma pricep la cateva felii din Electronica mea si nu la toata...Acolo pot emite niste pretentii.
In Constructii recunosc din start ca sunt nul, bata si zero barat.
Dar in general se aplica aceiasi idee de inginerie. Un aparat sau o constructie, daca este supra incarcat/a se rupe, se distruge, iese fum din el/ea....
Asa ca si eu si constructorul lasam o plasa de rezistenta, un ecart, adica subincarcam..De aia mi-am permis sa imi dau cu parerea..
Altfel, revin, nu stiu istoria constructiilor, deoarece nefiind in bransa..Scuze pt datele gresite.
Dar cred ca s-a inteles de ce am contrat atat de puternic ideea ...Pt ca bunul simt ingineresc m-a facut sa sar in sus..



Dar textul asta mi-a sunat atat de fals

Daca tot s-a ajuns la statistica :

15 cele mai nasoale caderi de baraje in lume : http://chillopedia.c...disasters-ever/

si 25 cutremure din istorie :  http://list25.com/25...kes-in-history/

Ingineriul asta tinteste la primul loc la ambele capitole,  bag seama ...

Prien, on 29 decembrie 2016 - 20:29, said:

Nu sînt inginer de structuri  - sînt arhitect. Cunoștințele mele de structuri se opresc la nivelul de principii și ce am aflat din colaborarea cu structuriștii de-a lungul anilor.
Ideile emise în articol sînt exagerate. Adevărul - ca întotdeauna - e probabil la mijloc.
1. e adevărat că există în București o serie de clădiri proiectate și construite în decursul timpului în conformitate cu regulile momentului;
2. e adevărat ca dacă iei sus-numitele clădiri la verificat după normele actuale - lucru care nu se menționează în general - 90% din acele clădiri nu îndeplinesc parametrii ceruți
3. codul de proiectare seismică se înăsprește de la ediție la ediție;
4. totuși, tot la fel de adevărat este că sînt destule clădiri care la verificarea după normele actuale pentru un cutremur ca acela din '77 a rezultat că s-ar prăbuși; doar că ele sînt bine mersi în picioare și fără avarii.

Deci pe undeva felul de verificare actual are o problemă - calculează prăbușiri care ar fi trebuit să se întîmple și care, totuși, nu s-au întîmplat.

5. E adevărat că aș fi îngrijorat de multe din clădirile construite după '90 și nu doar perioada '90 - '92 ci toată. Din ce șantiere am văzut de 20 de ani încoace - blocuri și case - personal cred că minimum 25%  din ce s-a construit după '90 va fi inutilizabil după un cutremur de tip '77. Problema e că e greu de verificat - metodele neinvazive nu spun prea multe iar cele invazive... cine-ți dă voie să găurești structura pentru a o verifica? Bonus - dezvoltările necontrolate de tip Pipera unde așa-zise străzi au 3 m lățime iar casele stau la 2-3 m una de alta; în caz de cutremur vor fi și ceva incendii, inevitabil. Cum ajung pompierii acolo? Cum împiedici focul să sară de la o casă la alta?

Eu nu am incredere intr-un inginer care foloseste sintagma fier-beton.

E un gusterica intervievat pentru niste senzatie. La ce presupusi ingineri constructori am vazut eu pe forumul asta care dadeau sfaturi experte dar au muscat din tarana la prima diagrama de eforturi, iau totul cu cate-un kil de sare.