intrebare simpla privind antimateria

Eu înșir informații concrete...tu halucinezi....poți face deosebirea?

(a..da...scuze...ăștia care halucinează...mai greu cu deosebirea realitate și...)

cate galaxii ai vazut tu? (nu mai zic ciocnindu-se)
dar atomi? protoni? chestii de-astea...
dupa cate stiu eu, s-ar putea sa ma insel... atomul e neutru... indiferent ca e de materie sau de antimaterie...

cand ai sa vii cu un selfie cu un atom atunci mai vorbim!!!... (nu mai zic cu un antielectron)
altfel... doar speculezi

Edited by Nero-d, 23 December 2016 - 12:34.

Dar tu câte ai văzut și câte selfie cu atomi ai făcut? (bine, în cazul tău nimic nu mă mira, nici măcar daca ai afirma că ai așa ceva)
Până una, alta, se pare că oamenii de știință spun altceva decât tine (dar ce importă concluziile științifice ale unor înalte forumuri academice și personalități din domeniu cu premii Nobel la activ pe lângă celestul bagaj de informații deținute de superioara entitate ce se prezintă pe aici ca  fiind Nero-d?)
O mică curiozitate: ce fumezi sau de ce nu ți-ai luat tratamentul în ultimul timp?

Edited by Dobrin_M, 23 December 2016 - 14:19.

Quote

pe mine (dar si pe tot restul lumii)  ma impiedica niste limitari fizice... dar tu nu trebuie sa tii cont de ele!

Quote

aici ar trebui ca tu sa intelegi exact ce spun oamenii de stiinta... adica ei sa se exprime in termeni profani... ceea de e imposibil... sper ca esti de acord, nu?

Edited by Nero-d, 23 December 2016 - 14:51.

 Nero-d, on 23 decembrie 2016 - 14:50, said:

Trebuie să înțeleg că numai prealuminatul dumneavoastră intelect beneficiază (din plin!!!) de aceasta capacitate. Primiți donații pentru o statuie, ceva?

Edited by Dobrin_M, 23 December 2016 - 15:37.

incetati cu discutiile de genul.

 vyctoras1985, on 22 decembrie 2016 - 13:01, said:

Cred ca e cazul sa ne reprezentam lucrurile in mod corect. Daca prin "material facut din antimaterie" se intelege un corp alcatuit din antiatomi (fiecare alcatuit la randul lui din antiprotoni, antineutroni si antielectroni), in mod evident "asezatul" acestuia pe un corp facut din materie ordinara inseamna deja un proces traumatic in sensul ca norii electronici ai atomilor de pe materialul suport vor ajunge sa se intrepatrunda oleaca cu norii (anti-)electronici din blocul de antimaterie si deci o buna parte dintre electronii si pozitronii aflati "in contact" (i.e. la o distanta suficient de mica pentru ca sectiunea lor eficace de interactie sa fie semnificativ de mare) vor interactiona intre ei. Din aceasta multitudine de reactii de anihilare electron-pozitron ar rezulta o violenta emisie de energie care ar incalzi foarte rapid suprafata de contact si toate particulele componente ale atomilor si antiatomilor ar ajunge intr-un interval foarte scurt de timp la viteze termice enorme, antrenand dupa sine o avalansa de ciocniri reciproce si de anihilari succesive care ar degaja o energie inca si mai importanta. Procesul este cam ca la o bomba atomica traditionala, numai ca mult mai eficient energetic.

 Nero-d, on 22 decembrie 2016 - 13:30, said:

Ermmmm... nu. Face poc, dupa cum am aratat mai sus.

 vyctoras1985, on 22 decembrie 2016 - 14:58, said:

Mai intai sa invatam sa vorbim romaneste: chestia aia care se conserva se cheama "moment cinetic". Sau "moment cinetic angular" daca vrem sa fim pedanti.
In al doilea rand, anihilarea unui electron cu un pozitron se face cu respectarea legilor de conservare, ceea ce inseamna ca daca nu se petrece in vreun camp clasic extern care sa preia o parte din energie/impuls/moment cinetic, procesul conduce la cel putin doi fotoni gamma.
In al treilea rand, spinul fotonului este 1, deci nicio problema cu conservarea momentului cinetic de spin: ceea ce intra in reactia de anihilare se regaseste in spinul fotonilor rezultati.

 Nero-d, on 22 decembrie 2016 - 15:24, said:

Pentru ca formeaza o pereche particula-antiparticula, iar perechile acestea fac prin constructie fix acest lucru: se anihileaza.

Quote

De ce "prin absurd"? Fizicienii numesc "ciocnire" la nivel de particule subatomice orice interactie intre acestea. La CERN s-a pus chiar in practica un proiect celebru numit LEP care facea exact asta: ciocnea intre ei electroni si pozitroni (in prealabil accelerati, pentru a avea o energie mai mare si mai multi produsi interesanti). Experimentele LEP au adus multe informatii utile comunitatii fizicienilor particulisti (e.g. masurarea mai precisa a masei bosonilor intermediari ai interactiei slabe sau determinarea numarului de familii de leptoni din MS). Ce faci, vrei sa spui ca de fapt nu au masurat nimic fiindca nu le dai dumneata voie electronilor si pozitronilor sa interactioneze?! ai avea de explicat atunci o cantitate imensa de masuratori care iti spun contrariul.

Quote

Nu sarcina opusa este motivul ci faptul ca sunt unul antiparticula celuilalt. Electronul si pozitronul (sau mai general: un fermion elementar si antiparticula sa) sunt descrisi de o aceeasi ecuatie si sunt doua solutii "in oglinda" in ceea ce priveste numerele cuantice aditive (tip sarcina electrica, numarul leptonic, numarul hadronic etc.), ceea ce inseamna ca interactia lor este prinsa de la bun inceput in lagrangeianul corespunzator campului fermionic respectiv. Daca izolezi mental cu o suprafata inchisa un volum din spatiu continand un fermion elementar si antiparticula sa si te intrebi ce se afla inauntrul suprafetei respective, vei ajunge cu numaratoarea la zero peste tot in afara de energie/masa.

Quote

Nici nu au cum, nu formeaza o pereche particula/antiparticula (mai mult: protonul nu este nici macar fermion elementar ci o chestie complicata formata din 3 quarci si gluoni virtuali).

In rest, sugerez lasarea deoparte a ipotezelor OT despre ce ar intelege chipurile fizicienii prin una sau alta: daca cineva are vreo nedumerire e mai bine sa (ma) intrebe decat sa isi dea cu parerea.

 mdionis, on 28 decembrie 2016 - 18:09, said:

@vyctoras1985: apreciez ca-ti place sa-ti pui intrebari, desi par naive la prima vedere in realitate nu sunt!!

La anihilarea unei perechi pozitron-electron se poate produce un singur foton? Pozitronul si electronul au spinul 1/2, iar fotonul spinul 1 (=1/2+1/2)?
Dar trei fotoni? De unde provine spinul extra?

 soarce, on 14 ianuarie 2017 - 03:18, said:

Pai nu: "anihilarea unui electron cu un pozitron se face cu respectarea legilor de conservare, ceea ce inseamna ca daca nu se petrece in vreun camp clasic extern care sa preia o parte din energie/impuls/moment cinetic, procesul conduce la cel putin doi fotoni gamma". Se demonstra si in manualul de liceu pe vremuri, astazi nu stiu daca problema a fost scoasa din programa.
Procesul invers, productia de perechi intr-un camp intens (tip cel al unui nucleu) de catre un singur foton suficient de energetic este ceva banal care se petrece de la 1,022 MeV in sus, reprezinta un element semnificativ in sectiunea eficace de interactie a radiatiei cu substanta la energii inalte.

Quote

Nu inteleg intrebarea. Spinul 1 al fotonului nu provine din 1/2 + 1/2. Ceea ce se conserva ca suma algebrica de 1/2 si 1/2 este proiectia spinului dupa o axa (conventional se considera dupa Oz paralela cu directia campului magnetic omniprezent in experimentele de acest gen). Electronul si pozitronul pot avea s_z = +/- 1/2, proiectia spinilor acestora dupa Oz poate avea in total una din valorile 1, 0 sau -1 si aceasta valoare se regaseste ca suma a proiectiilor spinilor fotonilor rezultati de dupa reactie (un boson de spin 1 poate avea proiectia acestuia dupa Oz de valoare 1, 0 sau -1 deci un sistem format din oricati fotoni poate avea spinul +/- 1 sau 0 dupa Oz). Relevanta argumentului spin este minora aici, legea de conservare a acestuia ne spune doar ca nu putem avea printre produsii de reactie un numar impar de fermioni insa nu impune nicio limitare asupra numarului de bosoni rezultati. Exista anihilari in canalele  cu 2, 3, 4, ... fotoni.

@mdionis: ma refeream la anihilarea in absenta oricarui camp extern. Intrebarea era adresata nespecialistilor, desi conservarea momentului cinetic nu interzice anihilarea ea totusi nu are loc cu emiterea unui singur foton.

@vyctoras1985: Ce lege de conservare se incalca la anihilarea pozitron-electron cu producerea unui singur foton?

 soarce, on 14 ianuarie 2017 - 16:02, said:

OK, partea cu sumarea spinilor era un pic ambigua. Poate ca n-ar fi rau sa reamintesc nespecialistilor cateva rezultate din teoria cuantica a momentelor cinetice:

1. momentul cinetic orbital poate lua valorile h*(l*(l+1))^1/2 , cu numarul cuantic orbital l = 0, 1, 2, ...
2. la o valoare fixa pentru l, proiectia momentului orbital pe o axa (bunaoara Oz) poate lua oricare dintre valorile h*l_z cu l_z = -l, -l+1, -l+2, ..., -1, 0, 1, 2, ..., l-1, l
3. momentul cinetic intrinsec (spinul) poate lua valorile h*(s*(s+1))^1/2 , cu numarul cuantic de spin fix pentru o particula data, s in N (intreg) ... pentru bosoni, s in { 1/2, 3/2, 5/2, ... } (semi-intreg) pentru fermioni; in particular pentru foton avem s_f = 1 si pentru electron s_e = 1/2
4. pentru un tip dat de particula, spinul este dat iar proiectia sa pe o axa poate lua oricare dintre valorile h*s_z cu s_z = -s, -s +1, ... , s-1, s; in particular pentru foton avem s_fz in {-1, 0, 1} iar pentru electron s_ez in {-1/2, 1/2}
5. in orice reactie in care intra initial doi fermioni de spin 1/2, proiectiile spinilor pe Oz pot fi:
* F1 -> -1/2, F2 -> -1/2 -> total -1
* F1 -> -1/2, F2 -> 1/2 -> total 0
* F1 -> 1/2, F2 -> -1/2 -> total 0
* F1 -> 1/2, F2 -> 1/2 -> total 1
Conservarea spinului impune ca suma proiectiilor spinilor produsilor de reactie sa fie un intreg. Suma de spini intregi (un numar oarecare de fotoni) este un intreg. Deci nu am nicio limitare asupra numarului de fotoni care ies din reactie.
6. mai general, suma unui numar par de proiectii de spini fermionici este un numar intreg in vreme ce suma unui numar impar de proiectii de spini fermionici este un numar semi-intreg. Deci paritatea numarului de fermioni ce intra intr-o reactie se conserva, ceea ce nu se poate spune despre bosoni (e.g. chiar anihilarea electron-pozitron in care se pot produce 2, 3, 4... fotoni). Este de observat ca legile de conservare se refera esentialmente la fermioni (leptoni, barioni), nu la bosoni.

Quote

Chiar!