Reglementarea orelor pentru teme

jobist, on 25 noiembrie 2016 - 15:32, said:

Uite, eu una nu am suportat niciodata sa invat poeziile alea care erau in manuale, in schimb invat foarte repede versurile de la melodiile care imi plac.
Asa e, exersarea ajuta dar nu trebuie sa preferam cantitatea in favoarea calitatii.

Acum ceva timp am primit pe mail un video care mi-a placut tare mult.Mi se pare foarte potrivit pentru subiectul topicului si daca aveti 5min libere va invit sa-l vizionati.
Concluziile va apartin.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gqf3lB51pF4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

AlexEn, on 25 noiembrie 2016 - 17:04, said:

O ideie fooarte bună: de ce să primească note mici la disciplina "muzică" cei care nu au voce de cântat; să înveţe ceva versuri de melodii, să citescă nişte note pe portativ şi să nu mai fie nedreptăţiţi cu note mici.

De ce sa primeasca note la muzica, in primul rand? De ce sa primeasca note la desen?
Sunt discipline care tin 90% de talentul nativ.

Temele pentru acasa ar trebui sa fie astfel incat un elev sa nu depaseasca ca ore de studiu; scoala + teme  sapte ore pe zi. Mai mult ar trebui interzis; ar trebui incadrat Art. 197 Noul Cod Penal Relele tratamente aplicate minorului, sa obligi un minor sa toceasca dupa ce a stat la scoala sase ore! Pe bune!

Edited by since2004, 25 November 2016 - 23:50.

Probabil ai suferit foarte mult la şcoală!

AlexEn, on 25 noiembrie 2016 - 22:48, said:

Pentru putine notiuni de cultura generala gen culori sau care au fost marii artisti ai vremii (si cam ce au creat) nu-ti trebuie talent.

Daca ar fi dupa mine, as pune in prim plan ce anume vreau sa ajunga sa stie elevul, apoi as structura materiile astfel incat elevul sa inteleaga mereu cum il ajuta treaba X sa inteleaga the big picture.

Corect, doar ca notele nu se pun doar pentru asta.

Sa formam elevii roboti. Care sa stie doar sa isi numere banii de salariu, si sa invarteasca doar covrigul (volanul).
Nu au nevoie sa stie unde dracu curge Dunarea, ca doar nu fac baie in ea pe vremea asta.
Mai era unul care a scris o carte de istorie in care preciza ca Mihai Viteazul avea buze senzuale...
Nu stiam ca autorul era in fata mea asa ca am intrebat de unde stie, e popo si l-a avut?
S-a basicat cand l-am intrebat cu cat l-a platit Sarbu sau Esca sa fie bagata in cartea pe care o scrisese...
Dar s-a potolit urgent cand i-am zis ca daca imi da macar o palma il tin 5 ani in procese si ii iau si chilotii..iar cariera lui se va f te...

jobist, on 25 noiembrie 2016 - 18:03, said:

Eu nu am ureche muzicala. Dar ma duceam la ora de muzica cu discuri de vinil, ca asa erau in anii 70-78, cand am facut generala. Si povesteam vietile marilor compozitori. Asa ca luam 10..
La desen, am 2 maini, ambele de stanga.. Dar la fel, povesteam si descriam tablourile marilor pictori sau sculptori
A, nu nu ca un critic adevarat, ce dracu, aveam sub 14  ani, dar clar spuneam mai mult decat ca "e frumos colorat".....
Si profii ma apreciau pt ca incercam sa imi depasesc lipsa de talent..
Deci cine vrea..

Eu imi amintesc ca aveam doua materii nesuferite in gimnaziu: desenul si sportul. La desen faceam ca Prien, nu pentru a vana note, ci pentru ca pur si simplu ma pasiona si imi era ciuda ca eu n-o sa pot face niciodata un tablou. Culmea, desi nu am stiut niciodata sa desenez, imi place arta plastica. Cat despre sport, aveam un dobitoc de prof care avea ceva personal cu mine. Desi nu chiuleam, eram cuminte la ore si n-aveam probleme in a realiza baremurile, imi punea note cat de mici putea.
L-as cauta dupa 20 de ani sa vad totusi care era problema lui.

In alta ordine de idei, scoala te invata sa fii robot, intr-adevar. Raman la parerea ca orele zilnice de teme, pe care n-am curaj sa le contabilizez, nu m-au ajutat prea mult in viata. Si am fost un elev constiincios. Daca scoala s-ar axa pe aplicatiile practice ale disciplinelor si nu pe toceala, poate azi as sti si eu sa fac un montaj electronic de 2 piese (cu 3 nici nu visez).

E unul din motivele pentru dezinteresul copiilor.

postarile lui prien vor sa ne demonstreze ca ce destept e el si familia lui.
ma lashi, ...

„Școala din România este oribilă”, crede profesorul Colceag. Și continuă: „Este o școală în care toată lumea se teme de toată lumea: elevilor le e frică de dascăli, dascălii se tem de directori, directorii se tem de inspectori… Iar frica anihilează orice urmă de bucurie de a descoperi. De a învăța!”
Au elevii din Romania prea multe teme?
Evident. Au multe teme și toată familia lucrează, cu unchi, cu mătuși, ca să facă temele, ca să ia nota, asta e sistemul. No child behind, promovat de americani și la care au renunțat și americanii anul acesta, pentru că este extrem de pagubos, pentru că în acest sistem temele nenumărate și plictisitoare, repetitive, fără exerciții de gândire, interesante, care sunt luate de-a valma, nu motivează elevul la învățare. În acest sistem, raportarile nesfârșite pe care trebuie să le facă profesorii pentru fiecare gest pe care-l fac, tone și tone de hârtie aruncate, îi impiedică să se uite la individualitatea copilului."

Articolul complet aici