Consecințele credințelor

stai ca mi-adusei aminte... ce faceau domnu' mario evreii lu' moise in egipt pe vremea lui faraon?!?
adica biblia minte?!? nu pot sa creeeed!

Edited by Nero-d, 04 December 2016 - 16:28.

Nero-d, on 04 decembrie 2016 - 16:26, said:

Ce să facă și ei, săracii? Pe acolo, cu una, alta...

a3e6u9, on 25 noiembrie 2016 - 08:35, said:

Incepi cu  credințele științifice si termini cu adevărul????
In primul rand sunt (credințele) adevăruri științifice, adevăruri care sunt departe de a fi absolute:

"O posibilă definiție a științei

De pe vremea lui Socrate se știe că discuțiile inteligibile necesită folosirea unor definiții clare, lipsite de ambiguitate. Când vine vorba despre știință, prima dificultate apare o dată cu adoptarea unei definiții acceptabile pentru o cât mai mare masă de oameni (din sau din afara domeniului științific).   Pentru că știința este o activitate vie și organică, definiția acesteia a evoluat treptat, începând cu circa 2.500 în urmă. Și dacă istoria va continua, vom avea parte de noi definiții ale științei în viitor. De aici rezultă că, în anumite momente ale istoriei, știința a însemnat diferite lucruri pentru diferiți oameni.
Pentru articolul de față, propun să definim știința drept procesul care produce înțelegerea fenomenelor naturale prin observație, identificare, descriere, investigații experimentale și explicații teoretice. Rezultatele procesului vor fi concluzii, generalizări, teorii științifice și, în final, legi științifice. Știința este o metodă care aparține epistemologiei, adică studiului procesului cunoașterii. Dintre cele patru mijloace de a obține noi cunoștințe – observația, rațiunea, revelația și imaginația creativă, știința folosește pe primele două. Și pentru că observația este deficientă și rațiunea umană este nesigură, trebuie să admitem că cunoașterea științifică este întotdeauna provizorie și incertă.
Pentru a opera cu observațiile și rațiunea, știința folosește un număr de metodologii și practici specifice: empirismul, naturalismul, uniformismul (în geologie), raționamentul inductiv, repetabilitatea, parcimonia și incertitudinea.
Adevărurile științifice nu sunt absolute. În filosofie, stabilirea unui adevăr absolut este o bine cunoscută imposibilitate. Orice propoziție care se pretinde a fi un adevăr trebuie testată cu un criteriu oarecare al adevărului. Acest criteriu al adevărului trebuie și el, la rândul lui, să fie testat cu un alt criteriu al adevărului, ad infinitum. De aceea, singurul lucru pe care pe care trebuie să-l îndeplinească un sistem de cunoaștere este să satisfacă propriile lui criterii de adevăr."  Ce fel de teorie este darwinismul?