Istoria drumurilor, cailor ferate si cailor navigabile in Romania

Încep în ordinea inversă menţionării tale.
Pe calea ferată se circulă, în general la fel de repede precum în perioada interbelică. Cu excepţia porţiunilor reabilitate, unde se circulă mai repede (am impresia că şi pe Adjud - Bacău se circulă ceva mai repede).

În cazul drumurilor: totuşi, avem mai multe pasaje rutiere. În anii '90 ştiu că s-a construit cel pe de D.N. 3, spre Brăneşti, peste calea ferată Bucureşti - Constanţa (am prins şi barieră pe acolo), tot în anii '90 s-a dublat şi Ploieşti - Băneşti (acum câţiva ani s-a dublat şi centura de vest a Ploieştiului), sunt pasaje denivelate la Ploieşti, la ieşirea din Câmpina... am mers destul Bucureşti - Câmpina cu maşina. Dar da, mai avem enorm de multe de făcut.
Pentru transportul auto vă recomand să parcurgeţi şi topicurile (threadurile) astea: http://forum.softped...-in-anii-30-60/
http://forum.softped...nia-in-anii-80/
http://forum.softped...nia-in-anii-90/
http://forum.softped...666-retro-ratb/

Vă mai interesează informaţii?  

 djl, on 25 septembrie 2016 - 18:28, said:

abia astept ai ceva despre linia ferata Oradea-Cluj ?

Edited by Masinisa, 25 September 2016 - 18:44.

<p>

 djl, on 25 septembrie 2016 - 18:28, said:

pai nici macar n-ai inceput
mi-ai ramas cu promisiuni nesatisfacute
discutia noastra a inceput cu drumurile cu gropi, neasfaltate
sustineai ca te duci la biblioteca Academiei sa-mi demonstrezi ca erau astfaltate si in anii '50
ca se putea circula in Moldova foarte simplu sa vizitezi targurile yidden
care erau foarte jegoase samd
deocamdata nimica
mi-ai ramas dator.

Apropo, automotorul era trenul cel mai popular in anii '50 si inceputul anilor '60 spre Marea Neagra.
Ca de altfel si in alte parti ale Romaniei
Nu prea stiu de ce, dar asta era.

djl face teoria chibritului.
ne spune ca existau zeci de modele, si alte chestii
Poate ca erau. Dar nu circulau.
Important este nu ceea ce era pe hartie, ci ceea ce era in realitate.

Am fost pe afară. Pornesc scannerul mâine după ce revin de la bibloteci şi îţi scanez din acel Ghid al automobilistului.
Calea ferată a fost în progres continuu în perioada comunistă şi din cauza importanţei strategice (militare şi comerciale). Bine, asta avea şi unele efecte aberante - de exemplu nu aveai voie să traversezi pe jos Podul "Angel Saligny" (aşa mi-a zis cineva în tren acum 2 duminici - cică numai cu bacul puteai trece); ah, ce bine îmi pare că acum nu mai e aşa, rasa lor de disperaţi.
Până prin 1967 ca şi automobilist nu puteai trecede Dunărea spre litoral decât cu bacul. După aia a apărut Podul Giurgeni - Vadu Oii.
Plus că mai era o chestie: cu trenul se transportau şi turişti. Spre mare în general din ţările comuniste (chiar şi din Polonia, care are ieşire la Marea Baltică), dar şi din Austria (austriecii nu au ieşire la mare) şi ţări vestice, aşa că trebuia o anumită prestanţă. "Săgeata alabstră" originală urma să circule pe Viena - Budapesta - Bucureşti - Constanţa, dar din nu ştiu ce motive a circulat numai pe rute interne.
Ce vremuri, în 1978 existau trenuri rapid Bucureşti - Constanţa şi Bucureşti - Constanţa - Mangalia cu 15 vagoane (din care 3 de clasa 1) + vagon restaurant! În 1977 aveau 16 vagoane de clasă + 1 restaurant. Unul pleca/sosea chiar din Bucureşti Est (Obor)!!! = B1-3, A4, B5-6, WR, B7-8, A9, B10-13, A14, B15-16. A = vag. cls. 1, B = vagon clasa a 2-a, WR = vagon restaurant. Foloseau ca vagoane de clasă vagoane româneşti din seria 40 (devenite 47 + 57) - vedeţi în ce merg în filmul "Astâzi seară dansăm în familie" - min 3:50 şi apoi după căsătoria cu Viorica Tastaman; restaurantul cred că arată precum cel din film). Trenurile care mergeau doar până la Constanţa întorceau pe la marfă, astfel încât nu mai se muta locomotiva în capătul celălalt.

Conform unui număr "Revista Căilor Ferate" din 1992 viteza de circulaţie pe căile ferate din România era aşa (k.m./h .... procentual din căile ferate).
6%  ...   140
15,3% ...  120
2,3% ... 110
17,6% ...  100
restul 60-99 la oră.

Ce fantezii (bine, pe atunci aveam speranţe): http://forum.softped...8#entry19855260

Azi seară am văzut 2 vagoane 21-70. La un tren ce a sosit de la Braşov. Cum nu au fost decât câteva făcute din 21-80-uri (pus aer, schimbat geamuri) 21-70-uri, e ceva să vezi 2 unul lângă altul.

Edited by djl, 25 September 2016 - 22:32.

Uite că a revenit Arhiva Mersului Trenurilor: http://tren.transira.ro/Arhiva/

Să vedem ce observaţi în poza asta  

[ http://i196.photobucket.com/albums/aa119/trenuri/Vagoane%20calatori/515319500085revgrivitavhr2.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 Masinisa, on 25 septembrie 2016 - 18:42, said:

Din păcate nu am ceva xeroxat. Dacă ai cum să găseşti pe la vreo biblotecă seria aia de cărţi cu istoricul regionalelor de căi ferate, ai şanse să găseşti ceva pe acolo. Am să mă mai uit însă pe "Revista căilor ferate" din anii '90.

 djl, on 26 septembrie 2016 - 01:29, said:

clasa a I-a.

 djl, on 25 septembrie 2016 - 22:18, said:

Daca ai stii ce misto peste puteai manca asteptai bacul,
iti dai seama ca te pisi pe tot podul ala care l-au construit.

<p>

 djl, on 25 septembrie 2016 - 22:18, said:

nu ca nu puteai sa-l treci, ci ca era pazit de soldati
ca si podul peste Dunare, initial era pazit de soldati.

Il treceai cu trenul, dar podul era pazit de soldati.

Sa fiu mai clar:
podul lui Saligny era pazit de soldati, il treceiai cu trenul
dupa ce au construit podul pentru automobile, si asta era pazit
candva dupa 1990 inca era pazit.
ultima oara ca l-am vazut pazit cred ca era prin 1991/1992 (nu mai stiu exact).
dupa aia n-am mai trecut niciodata.

 djl, on 25 septembrie 2016 - 22:18, said:

in 1992, am circulat de 1 mai de la Mangalia Sud la Bucuresti
adica dupa 1 Mai, dupa ce s-a terminat distractia
In Mangalia Sud, trenul era atat de plin incat urcai pe ferestre. Si intrai in niste compartimente
pline pana la tavan.
Despre ce vorbesti?

Şi soldaţii nu te lăsau să treci.
Trenurile erau lungi, dar nu făceau întotdeauna faţă.
Cu trenul prea plin am pătit-o şi eu, dar nu dinspre litoral, ci dinspre Valea Prahovei (mai exact la Sinaia) prin 1990 sau 1991. Eram cu mama şi cu sora şi am plecat tocmai în ultima zi de concediu. La haltă nu ne-am putut sui în tren, am luat autobuzul (pe atunci erau autobuze, nu micorbuze pt. transportul din oraş) şi deabea în al 2-lea sau al 3-a tren ne-am putut sui. Fiind linie dublată şi electrificată de ce nu o fi băgat un personal cu mers de accelerat între Braşov şi Bucureşti Nord (să oprească în staţiuni, la Breaza, Câmpina, Ploieşti Vest şi apoi la Buftea şi Chitila şi eventual la una din haltele din Bucureşti), că vagoane aveau, linia era şi pe atunci dublă şi electrficată; probabil îi durea în cot.

Da, e un vagon de clasa 1, dar ce se mai vede?

 djl, on 26 septembrie 2016 - 10:01, said:

cum nu te lasau sa treci?
de unde ai scos-o pe asta?

Toate podurile si tunelele aveau soldati la intrare.
Dar nu opreau trenurile.
De unde ai scos-o ca pe Saligny nu te lasau sa treci Dunarea?
Poate in vremea razboiului?

Edited by alexandrumardin, 26 September 2016 - 16:39.

 djl, on 25 septembrie 2016 - 01:52, said:

S-a mai dublat şi porţiunea Teiuş - Cluj la sfîrşitul anilor 30, cînd războiul părea iminent. Însă vîltoarea evenimentelor din anii 38-40 ne-a dus în tabăra celor împotriva cărora ne pregăteam de răzbel, aşa că dublarea liniei n-a mai avut vreo utilitate strategică.

Cel mai lung tunel din ROmania a fost construit intre Teliu - Intorsura Buzaului, 4km.
http://stiri.covasna...ng-din-romania/

Intre 1909 si 1929 s-a construit dinspre Buzau si dinspre Brasov cele doua linii
care trebuiau sa se uneasca.
Una s-a oprit la Intorsura Buzaului cealalta la Patarlagele - Nehoiasu

https://ro.wikipedia...rsura_Buzăului
https://ro.wikipedia...ău–Nehoiașu

Au ramas 37 de km care pana prin 1990 erau legati de o mocanita,
care intre timp a fost desfiintata iar terasamentul "valorificat" fier vechi, etc.

O astfel de linie ferata ar putea lega Brasov - Buzau - Braila - Constanta creind cel mai rapid culoar
de transport feroviar de la Marea Neagra inspre occident.

De ce nu se face?

 djl, on 26 septembrie 2016 - 10:01, said:

Ce se mai vede?
Dormi tu in vreo cuseta, mananci pizza la vagonul restaurant?

djl, ai fost vreodata sa petreci ceva timp "la trenulete" pe bd Unirii?

Edited by BlueKing-69, 26 September 2016 - 17:17.

Barajul de la Siriu a cam pus cruce proiectului. Raportul cost-beneficiu, în condiţiile actuale, ar fi imens.

 entwistle, on 26 septembrie 2016 - 17:09, said:

de fapt asta ar fi o viziune ingusta.
Astfel de viziuni, care au prioritizat alte proiecte,
a pus Romania in stare actuala economica.

De exemplu, Basescu ca ministru al transportului, a favorizat asfaltarea drumurilor existente,
in loc sa puna accentul pe autostrazi. Bineinteles astfel si-a creat baronii asfaltului
care i-au subventionat activitatea politica.

Un drum feroviar rapid intre Marea Neagra - Buzau - Brasov - granita Ungariei
inseamna beneficii uriase. Bineinteles, cam totul trebuie reglementat:
1. porturile Constanta, Tulcea, Braila-Galati, trebuie puse la punct (fara mizeria care le guverneaza)
2. terasamentele trebuie sa fie aduse la starea ultramoderna
3. cel putin doua directii
4. diferitele noduri feroviare optimiizate

Pe la inceputul anilor '90 discutam un astfel de proiect cu niste investitori germani.
Spuneau ei ca un astfel de traseu rapid, ce ar permite sa treaca marfurile de la porturi (Marea Neagra si Dunare)
in cel mult 24 de ore prin Romania ar insemna niste beneficii uriase (am uitat cifrele care mi le-au dat ei).

Caci un marfar, astazi, care pleaca din Constanta, ajunge la granita Ungariei in nu stiu cate zile.
Prin anii '90 ajungeau in 2 saptamani.

Edited by alexandrumardin, 26 September 2016 - 17:27.

Trenurile fac mult și din cauza programului de circulație - de obicei stau după trenurile de călători (staționează și cu orele). Că dacă ar fi să meargă non-stop de la Constanța la Arad spre exemplu nu ar face mai mult de 20 de ore (la vitezele actuale de circulație).
Șosele trebuiau asfaltate că multe erau...
Climatul politic instaurat de regimul Ion Iliescu a dăunat mult economiei. Iar pe vremea C.D.R.-ului Traian Băsescu a spart C.F.R.-ul în mai multe (ăsta fiind unul din motivele pentru declin) pentru că așa a înțeles el că trebuie să se implementeze directiva europeană care menționa că și privații au dreptul de acces la infrastructura feroviară.

Aia cu Siriu a fost o porcărie. La fel și că nu au continuat Vâlcea - Vâlcele, care avea multe avantaje...

@ BlueKing-69 : nu, nu am ajuns pe acolo. Poate o să mă duc. Deocamdată să scap de răceală (asta nu cred că mă va ține de la a mă duce la biblotecă).
Vă mai las să mai stuidați poza, dar vă dau un indiciu: se vede înăuntru vagonului.

Pe photobucket am găsit asta 27 XII 1960... eu sunt născut pe 27 decembrie, dar peste 22 de ani de la montarea stâlpului.

[ http://i196.photobucket.com/albums/aa119/trenuri/Alte%20CF/primulstalpuo5.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 26 September 2016 - 18:13.

 djl, on 26 septembrie 2016 - 18:00, said:

de la primul stalp pana cand a functionat legatura Brasov - Predeal au trecut cativa ani.
Parca 5.

Gara Noua Brasov a fost inaugurata in 1962.
Cam pe atunci s-a inceput constructia cartierului de blocuri
peste vechea gara. .O parte din acest cartier este bulevardul Victoriei.

Urme ale garii vechi se vad in spatele CEC-ului pe Toamnei.

Gara Noua este de fapt in ultimul hal.
Nu-si mai merita de mult timp numele de "Noua".
A devenit un jeg, o pata neagra pe imaginea Brasovului.

Edited by alexandrumardin, 26 September 2016 - 18:27.

Şi aia din Cosntanţa e cam... e renovată, dar arată naşpa. De fapt multe gări principale din România sunt ca vai de ele.

Apropos de istorie, f.r.s.l.f. celor care au dat jos pozele din perioada comunistă ce se găseau în Gara de Nord - acele imagini care prezentau în geral aspecte feroviare. După unii "a, erau din perioada comunistă", deşi cred că nu ştiau cum să se dea mai rotunzi cu "măreţele lor realizări" * şi vroiau să nu avem termen de comparaţie cu trecutul.
Cea mai tare poză e cea cu primul tramvai. Primul tramvai de unde? Din Bucureşti? Că tramvaie s-au introdus doar înainte de W.W. 1 şi în anii '80, iar tramvaiul nu e din niciuna din perioade. Şi modelul cu pricina nici măcar nu a circulat vreodată în România - e un Č.K.D. "Tatra" T3 cu casetă lungă de "display" care cred că a fost doar în Cehia (la T3R-urile din Galaţi nu încăpea decât numărul traseului în casetă, nu şi capete + punct intermediar).
Cam aşa arătau cele din Galaţi (arată precum cele din Bucureşti, deşi bucureştenele sunt T4R).

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Tram_Kiev.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Şi aşa arată cel din poză (poza din gară e făcută din faţă)

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Praha_tram_T3.PLF_low_floor_2008_08_06.jpg/800px-Praha_tram_T3.PLF_low_floor_2008_08_06.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


* permiţe-mi să vomit  

Edited by djl, 26 September 2016 - 18:45.