Consumerismul

As Consumerism Spreads, Earth Suffers, Study Says


Hillary Mayell
for National Geographic News
January 12, 2004

Americans and Western Europeans have had a lock on unsustainable over- consumption for decades. But now developing countries are catching up rapidly, to the detriment of the environment, health, and happiness, according to the Worldwatch Institute in its annual report, State of the World 2004.

Perfectly timed after the excesses of the holiday season, the report put out by the Washington, D.C.-based research organization focuses this year on consumerism run amuck.


Approximately 1.7 billion people worldwide now belong to the "consumer class"—the group of people characterized by diets of highly processed food, desire for bigger houses, more and bigger cars, higher levels of debt, and lifestyles devoted to the accumulation of non-essential goods.

Today nearly half of global consumers reside in developing countries, including 240 million in China and 120 million in India—markets with the most potential for expansion.

"Rising consumption has helped meet basic needs and create jobs," Christopher Flavin, president of Worldwatch Institute said in a statement to the press. "But as we enter a new century, this unprecedented consumer appetite is undermining the natural systems we all depend on, and making it even harder for the world's poor to meet their basic needs."

The report addresses the devastating toll on the Earth's water supplies, natural resources, and ecosystems exacted by a plethora of disposable cameras, plastic garbage bags, and other cheaply made goods with built in product-obsolescence, and cheaply made manufactured goods that lead to a "throw away" mentality.

"Most of the environmental issues we see today can be linked to consumption," said Gary Gardner, director of research for Worldwatch. "As just one small example, there was a story in the newspaper just the other day saying that 37 percent of species could become extinct due to climate change, which is very directly related to consumption."

From Luxuries to Necessities

Globalization is a driving factor in making goods and services previously out of reach in developing countries much more available. Items that at one point in time were considered luxuries—televisions, cell phones, computers, air conditioning—are now viewed as necessities.

China provides a snapshot of changing realities. For years, the streets of China's major cities were characterized by a virtual sea of people on bicycles, and 25 years ago there were barely any private cars in China. By 2000, 5 million cars moved people and goods; the number is expected to reach 24 million by the end of next year.

In the United States, there are more cars on the road than licensed drivers.

Continue http://news.national...sumerism_2.html


Stop mentalitatii materialiste si consumiste
“Civilizatia este multiplicarea fara limite a necesitatilor ne-necesare.”
Mark Twain

“Bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care se multumeste cu cel mai putin.”
Octavian Paler

“Tot ceea ce va foloseste cu adevarat se cumpara cu putine parale, numai lucrurile de prisos se vând la preturi mari.“
Axel Munthe

"Omul care tot acumuleaza bani, va deveni din ce in ce mai nefericit, deoarece cu cat are mai multi, cu atat vrea si mai mulți, si cu cat are mai multi, cu atat se teme mai tare ca o sa-i piarda."
Osho

„The higher people are on the materialist scale, the lower they are on the happiness scale.”
Dr. Robert Lane

"The data show that money has minor and rapidly diminishing effects on happiness."
Dr. Daniel Gilbert

"Materialism is toxic for happiness."
Dr. Ed Diener

"Individuals who strive most for wealth tend to live with lower well-being, a finding that comes through very strongly in every culture I’ve looked at."
Dr. Richard Ryan

Ochelarii de cal ai Academiilor

Economia se preocupa cu întelegerea felului în care functioneaza anumite modele – si multe dintre aceste modele nu au nici o legatura cu vreuna dintre formele în care natura a existat pâna acum pe aceasta planeta sau în care ar putea sa existe, din momentul actual si pâna în ziua de apoi. Cuvântul care îmi vine în minte când ma confrunt cu aceste fantezii este frauda.
– F.E. Banks

Economistii pretind ca modelele lor sunt neutre din punct de vedere valoric. Astfel ca devin reticenti pusi fiind în fata unor solutii economice alternative în vederea asigurarii bunastarii. Când se confrunta cu evidenta ca un dolar în plus oferit unui sarac îi produce acestuia mai multa bunastare decât ar face-o un dolar în plus oferit unui bogat, sar ca arsi si striga: “A! Judecata de valoare!”

Sigur ca e o judecata de valoare. La fel cum judecata de valoare e si sa spui ca un dolar înseamna un dolar si pentru unul, si pentru celalalt, sau sa afirmi orice altceva despre asta. Dar economistii din mainstream se irita când sunt pusi în fata diferentei dintre judecata lor de valoare si judecata noastra de valoare. Ei încearca sa ramâna în sfere stiintifice, ceea ce pentru ei înseamna sa încerce sa nu aiba în nici un fel de-a face cu valorile. Noi introducem judecati de valoare explicite, pe când ei si le ascund pe ale lor sub o falsa spoiala de neutralitate.
– Herman Daly

Fiecare cultura are miturile ei, iar astazi mitul nostru economic este atât de puternic încât ne împiedica sa mai vedem adevarul. Dupa cum spune Derrick Jensen: “Pentru ca noi sa ne putem pastra stilul de viata, e nevoie sa ne spunem minciuni unii altora, si în primul rând noua însine. Minciunile sunt necesare deoarece, fara ele, multe dintre actiunile noastre deplorabile ar deveni imposibile.” Cu alte cuvinte, adevarul ne-ar împiedica sa facem lucruri stupide. Cresterea economica este unul dintre aceste lucruri stupide, fiindca daca am sta sa ne gândim serios la impactul acesteia, am fi nevoiti sa ne modificam întreaga perspectiva asupra lumii. Imagineaza-ti ca esti un economist educat timp de 40 de ani sa creada în crestere economica nelimitata si în rezolvarea tuturor problemelor noastre cu ajutorul solutiilor tehnologice la care s-ar ajunge prin mecanismul pietei. În mod natural vei prefera sa vezi dovezile care vin în sprijinul argumentului tau si sa le ignori pe celelalte. Astfel ca minciuna se perpetueaza.
– Bill Rees

O tara ar putea foarte bine sa-si epuizeze resursele minerale, sa-si taie în întregime padurile, sa-si erodeze solul, sa-si vâneze toate animalele salbatice si sa-si pescuiasca toti pestii, toate astea nu ar afecta cu nimic felul în care îsi masoara veniturile.
– World Resources Institute

Pentru ca economia sa poata progresa, trebuie sa-si abandoneze mai întâi formalismul ei suicidal.
– Robert Heilbroner





Cum ne trag pe sfoara Nike si alte mari branduri

Am citit No logo de Naomi Klein, manifest anti-consumerist si care face cu ou si cu otet marile "firme" care ne cam dau cu publicitatea lor in cap, in timp ce in culise actioneaza fara nici un scrupul.
Sa ma explicitez. Am aflat de exemplu ca niste adidasi (pardon, pantofi de sport) Nike costa in magazine cam 120-150 de dolari americani, iar pretul lor efectiv de productie este nici mai mult nici mai putine decat.... (ta-ra-ta-taaaaam).... 5 dolari. Ce mai tzeapa, nu?
Cum reusesc cei de la Nike sa obtina asemenea performante in diminuarea costurilor de productie? Si-au inchis fabricile din State, pentru ca muncitorii au pretentii salariale prea mari aici, si s-au instalat in tari precum China, Coreea, Tailanda, India etc. unde profita de legile laxe si dau "comenzi" la diversi proprietari de fabrici. Muncitorii sunt in marea majoritate femei tinere intre18 si 25 de ani, platite cam cu 2 dolari pe zi (!!!), supuse controalelor ca nu cumva sa ramana insarcinate si angajatorul sa trebuiasca sa le plateasca concediul de maternitate, obligate sa faca ore suplimentare ( in afara celor 12 obligatorii !!!), neputand sa mearga la toaleta cand au nevoie, si date rapid afara daca cumva incearca sa organizeze un sindicat.
Ba si mai infiorator, in revista Life acum cativa ani a aparut o poza cu niste copii din Pakistan care coseau mingi de fotbal Nike (pentru ca, vezi doamne, in Pakistan, munca copiilor nu e interzisa).
Si cel mai trist e ca Nike nu e singurul mare brand care face asta (desi are o vestita reputatie negativa),ci mai sunt o gramada de alte firme.
Am intrat de curand la Kenvelo, minunatul magazin dupa care multi din prietenii mei sunt inebuniti. Made in China. Made in India. In vreme ce Kenvelo e firma din Cehia. (Stiati?)
So, just don't do it!

http://exist.weblog....i-branduri.html

Traieste sanatos ca sa protejezi planeta
14 Septembrie 2007
Mihaela Naftanaila

Folositi bicicleta in locul masinii si consumati produse autohtone.



Daca locuiti la numai doi kilometri de serviciu, incercati sa va treziti mai devreme, ca sa puteti merge fie pe jos, fie pe bicicleta la serviciu.
In cazul in care sunteti prea departe de birou, folositi metroul, autobuzul ori tramvaiul, astfel incat sa va mai puteti deplasa si pe jos. Veti proteja mediul, veti economisi bani si veti avea nevoie de mai putine sedinte la fitness.

La orele de varf, emisiile de dioxid de carbon sunt exagerate. Pe o distanta de un kilometru, metroul emite 65 de grame de dioxid de carbon, autobuzul 66 de grame, iar bicicleta zero.

Nu are rost sa va enervati in trafic, sa cheltuiti bani pe parcari, sa suportati blocaje si eventuale amenzi. „Mersul pe jos sau pe bicicleta va ajuta sa va mentineti greutatea, mobilitatea articulatiilor si forta”, explica medicul de familie Remus Lupu.

Duceti copilul la scoala pe jos

Veti face impreuna miscare si il veti invata pe cel mic sa fie activ, ceea ce inseamna ca va deveni un adult sanatos. Deoarece va trebui sa va treziti cu 20 de minute mai devreme, este indicat sa pregatiti copilul pentru scoala de seara si tot atunci sa-i faceti si sandviciurile. Daca va plictiseste mersul pe jos, incercati sa-l faceti atractiv. Luati cu voi iPod-ul si ascultati muzica.

„Miscarea imbunatateste circulatia, mentine tensiunea in limite normale si previne pierderea calciului din oase”, subliniaza medicul de familie Remus Lupu beneficiile mersului pe jos.

Mancarea gatita, mai buna decat cea semipreparata

De preferat este mancarea gatita in casa pentru ca nu trebuie ambalata si cea cumparata din zona in care traiti pentru ca nu trebuie transportata pe distante mari. Ganditi-va cate mile se strabat si ce impact are transportul diferitelor alimente asupra atmosferei! In plus, imaginati-va ce energie se consuma ca urmare a procesarii alimentelor, ambalarii, depozitarii si refrigerarii lor.

Asadar, sfatul specialistilor este sa cumparati produse autohtone, indiferent ca este vorba despre legume, fructe, carne de pui, porc ori vita. „Produsele aduse din strainatate nu ar rezista transporturilor lungi daca nu ar contine amidon, aditivi, conservanti si nu ar fi tratate cu hormoni”, spune specialistul in alimentatie Gheorghe Mencinicopschi de la Institutul de Cercetari Alimentare din Bucuresti.

Potrivit profesorului Mencinicopschi exista o teorie care subliniaza ca organismul reactioneaza cel mai bine la produsele din zona in care o anumita persoana s-a nascut.

„Marul romanesc este bun pentru romani, dar nu si pentru brazilieni”, exemplifica el. Un alt sfat ca sa nu risipiti resurse este sa nu cumparati mai mult decat puteti consuma si sa va orientati catre magazinele situate cat mai aproape de casa.

Comenzile on-line va scapa de oboseala

Daca aveti de ales intre a calatori cu avionul si a calatori cu trenul, este bine sa stiti ca acesta din urma polueaza mai putin mediul. In cazul in care va place sa va faceti cumparaturile in alte capitale europene decat in cea in care locuiti, luati in considerare faptul ca anumite produse le puteti comanda si on-line. Veti scapa de controalele de securitate, de oboseala, veti economisi bani si veti proteja mediul.

Antipoluare

Mediul sanatos previne cancerul si alergiile

Este de preferat sa aveti o casa cu geamuri mari, care sa va poata furniza cat mai multa lumina naturala. Alte sfaturi: nu uitati luminile aprinse, folositi becuri economice, aplice sau veioze!

Daca mediul va fi sanatos, sansele de a combate „bolile poluarii” vor fi mai mari. Medicii din toata lumea au tras deja un semnal de alarma, dupa ce studiile au dovedit ca astmul, alergiile ori cancerul sunt influentate de nivelul poluarii.

http://www.evz.ro/ar...hp?artid=322497
http://downshiftingr...onsumerism.html

Links
http://en.wikipedia....iki/Consumerism

http://en.wikipedia....cal_consumerism

http://www.globaliss...Consumption.asp

http://www.sustainab...nticonsumer.htm

http://downshiftingr...a.blogspot.com/

http://www.buynothin...me.ro/index.htm

http://www.worldwatc...xonomy/term/114

Buy Nothing Day 2006
[ http://img219.imageshack.us/img219/2039/buynzg9.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


[ http://img219.imageshack.us/img219/7721/slowdnr1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Mosotti, 02 October 2007 - 22:22.

Don't Worry, Be Happy



[ http://img505.imageshack.us/img505/2849/planlt1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




[ http://img464.imageshack.us/img464/7840/fatln1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Atentie limbaj explicit

Edited by daniel_85, 01 October 2007 - 00:57.

Quote

paler era al dracului de sarac si de pios. ma duc sa borasc

oricine poate spune chestii destepte daca chiar are chef, chiar si io. de exemplu

"consumerismul este principala preocupare a celor ce nu au bani sa consume"

Quote

medicul de famile remus lupu este un dobitoc care n-a mers in viata lui cu o bicicleta pe o strada plina de masini

Quote

inca un sfat genial de la dobitocul medic de familie. sfatul este sa duceti copilul pe jos la scoala si daca va plictiseste pe drum, sa va infingeti ipodul in urechi. astfel veti scapa de bombaneala aiuristica caracteristica micutilor care n-au prea multe in teasta si el va creste sanatos si viguros, avind parte de atita grija si atentie din partea parintilor. io am un alt sfat pentru parinti. trimiteti copilul singur pe jos la scoala. daca moare calcat de vreo masina inseamna ca n-a fost sa fie. asa au facut parintii mei cu mine si am crescut foarte sanatos si viguros

Quote

inca un dobitoc, de data asta cu un nume imposibil. stiati ca marul romanesc nu este bun pentru brazilieni? si pentru romani sint bune numai bananele, portocalele si lamiile crescute in comuna bragadiru. unde dracu ii gasesc pe acesti cretini fara limita? inca un sfat extrem de bun este sa nu mergeti la un hipermarket, ci la un magazin imputzit de cartier, este mult mai sanatos si doar cu 30% mai scump

Quote

asta se bate cap in cap cu

"Approximately 1.7 billion people worldwide now belong to the "consumer class"—the group of people characterized by diets of highly processed food, desire for bigger houses, more and bigger cars, higher levels of debt, and lifestyles devoted to the accumulation of non-essential goods."

ce oameni, domle. din nefericire pentru romani, va trece multa radiatie prin cosmos pina cind isi vor putea permite cite o casa cu geamuri mari, sa manince numai natural si crescut in apropierea casei cu geamuri mari si, de ce nu, sa-si permita un ipod pe care sa si-l infinga in urechi atunci cind copiii, pe care ii tirasc pe jos la scoala, ii plictisesc de moarte cu prostiile lor infantile

Don't Worry, There Are a Lot Of Stupid People

Mosotti are dreptate

ne vorbesc cei, care iau masian si pana la coltul blocului, ca sa mergem pe jos
ipocrizie curata
da ce pot sa faca... se plictisesc si ei sa doarma pe scaune toata ziua
asa ca mai dau cate o declaratie in presa

Maria sa, consumul (de Adrian Cioflanca)

Romanii intra, incet incet, in rind cu lumea si incep, la rindu-le, sa se inchine zeului zilelor noastre: consumul. Se vede cu ochiul liber, in
magazine, in supermarket-uri, in mall, in Metro. Stau marturie statisticile, cu cifre crescinde de la an la an. Se intelege de pe figura ingrijorata a guvernatorului Bancii Nationale, care incearca
din rasputeri sa se opuna tsunamiului consumerist.

O spune si premierul care cu un ochi plinge (consumul insemnind, in conditiile subredei economii romanesti, inflatie, deficit comercial, dezechilibre, supralicitarea asteptarilor etc), dar cu celalalt ride, pentru ca, nu-i asa, consumul este astazi cel mai la moda indicator al prosperitatii. A apus vremea "productiei" sau aceea a "economisirii".

Bunastarea se masoara cel mai bine nu in functie de cit a produs industria sau de citi bani a reusit cetateanul sa puna deoparte, ci in termeni de consum.

Desigur, putine sint pe lume lucrurile atit de
blamate astazi. Impotriva consumerismului
militeaza papii (fostul papa a lansat chiar in
timpul vizitei in Romania, din 1999, un
avertisment faimos: "Voi, care v-ati eliberat de
cosmarul comunist, nu va lasati acum sedusi de
falsul si periculosul vis al consumerismului. Va va distruge viitorul!"), militeaza intelectuali de toate felurile, economistii sobri, organizatii de la stinga si de la dreapta (poate ati auzit, de exemplu, de cazul gruparilor din SUA care cer instituirea unor "buy nothing days" - adica a unor zile, de tipul sarbatorilor oficiale sau religioase, in care sa nu se cumpere nimic).

De altfel, dupa cum demonstreaza citeva studii excelente, exista o lunga si onorabila traditie intelectuala anti-consumerism, iar majoritatea argumentelor si a distinctiilor etice pe care le folosim pe aceasta tema au fost formulate inca din secolul XVIII.

Consumerismul, se spune, stimuleaza egoismul,
in detrimentul altruismului social, masificarea, in
detrimentul simtului comunitar, uniformizarea, in
detrimentul specificitatii, materialismul, in
detrimentul spiritualitatii, hedonismul, in
detrimentul responsabilitatii, escapismul, in locul
implicarii, artificialitatea, in locul nevoilor
naturale, si tot asa. In zona economica, este
asociat in special fenomenului de "supraincalzire
economica", caracterizat prin avansul rapid al
creditelor, cresterea presiunilor inflationiste si a
solicitarilor salariale, marirea deficitelor etc.
Totodata, ar fi principalul adversar al "eticii
capitaliste" pentru ca incurajeaza satisfacerea
instantanee a dorintelor (care nu sint totuna cu
"nevoile" din economia traditionala), in
detrimentul acumularii, al economisirii
rabdatoare, al reinvestirii, adica al acelor
comportamente pe care se bazeaza
capitalismul. In fine, in termeni politici,
consumerismul este facut vinovat, alaturi de alte
fenomene, pentru depolitizarea, ignoranta si
apatia care cuprind societatea contemporana.
Totodata, se pare ca stimuleaza populismul si
volatilitatea electorala.
Consumul are si aparatori. Multe din teoriile
economice de ieri si de azi vad in consum si in
mentalitatea asociata acestuia un motor al
dezvoltarii. Care, spre deosebire de alte
stimulatoare, are efecte benefice directe asupra
individului, sporindu-i sentimentul libertatii, al
diversitatii si calitatea vietii. Sub aspect politic,
consumul stimuleaza o dimensiune practica a
democratiei, cea numita a "drepturilor
procedurale", prin care cetateanul deprinde, pe
baza exigentelor de consumator, obisnuinta de
a-si apara drepturile. Nu in ultimul rind,
demobilizarea, escapismul si hedonismul au si
un versant pozitiv, mai ales pentru societatile
recent iesite de sub dictatura. Lucru care se
poate observa foarte usor in bucuria cu care
Europa Centrala si de Est descopera libertatea si
diversitatea consumului, a shopping-ului, a
creditului.
Mai exact, Europa Centrala a facut aceste
descoperiri undeva pe la sfirsitul anilor '90
(revista "Central Europe Review" remarca
fenomenul in 1999, intr-un consistent numar
tematic dedicat consumerismului postcomunist).
In Romania, fenomenul este observabil abia de
vreo doi-trei ani. Se cunoaste ca Ungaria, Cehia,
Polonia au furat startul: aici vinzarile de retail pe
cap de locuitor sint de 2000 de dolari, in timp ce
in Romania ating doar 630 de dolari. Ceea ce se
cheama ca tara noastra a ramas in urma, dar are
un extraordinar potential. Si o propensiune
extraordinara de a recupera decalajul,
observabila din ritmul ametitor cu care sint
inaugurate hypermarketuri si reprezentante
cash&carry.
Romania nu este cu totul in era
consumerismului. Ba s-ar putea spune ca doar o
mica parte din ea, mai vizibila la televizor, a facut
pasul spre aceasta subspecie a fericirii. Multi
romani sint inca in epoca "nevoilor primare", nu
in aceea a "dorintelor instant satisfacute".
Sindromul consumului coexista cu autarhia si
economia de subzistenta din comunitatile
traditionale sau cu mostenirea "economiei
lipsurilor" lasata de comunism in zonele, urbane
sau rurale, mai putin dezvoltate. In conditii de
saracie si polarizare, consumerismul este inca
atributul doar al citorva categorii sociale, nu al
societatii pe ansamblu. La fel se explica formele
ostentative pe care le imbraca la noi, ce trimit
mai degraba la ciocoismul secolului XIX sau la
situatia din tari sud-americane sau africane cu
mari discrepante sociale, decit la aceea din tarile
cu o pondere substantiala a clasei de mijloc.
Nu avem inca "middle class", insa, fara doar si
poate, consumul se distribuie mai democratic
decit, sa zicem, acum zece ani. Tot mai multi
romani sint cuprinsi de frenezia shopping-ului si
a creditelor, abandonind ethos-ul rabdarii,
internalizat in timpul comunismului, si cel al
sacrificiului, transmis succesiv de guvernele
postcomuniste. Timpul sa grabeste, lumea nu
mai are rabdare si nici chef de sacrificii, doreste
sa aiba, in sfirsit, lucrurile la care a visat.
Ceea ce poate fi si bine, si rau. Cistigam in
materie de libertate, diversitate, exigente,
individualism, calitate a vietii, dar trebuie sa ne
gestionam cu atentie nerabdarea (care creste
artificial presiunile asupra economiei si a lumii
politice), capriciile (de exemplu, C.V. Tudor a
fost in timpul alegerilor din 2000 un capriciu tipic
pentru mentalitatea consumerista) si datele
evadarii. Trebuie sa ramina si cineva atent la
cetate.

aiureli. e o mare diferenta dintre consumul de dragul de a consuma sau cumparatul de dragul de a cumpara si de faptul ca fiecare din cele nus cite familii din romania isi doreste niste lucruri de lux pe care americanii le au din anii 40, cum ar fi un frigider sau un televizor. e foarte frumos ca bastanii de la banca nationala se sperie si sint shokatzi, insa poate cineva sa zica cite zeci de mii de euro are salariu ala care semneaza pe bancnote si cam ce si cit consuma el si neamu lui asa, de obicei, si cam cit din ce consuma vine din import si destabilizeaza balanta de plati a planetei?

Mosotti, on Oct 1 2007, 10:10, said:

Pe ce bazezi cand jignesti un om cu zeci de ani de experienta in spate, cel mai bun nutritionist din Romania? Afirmatiile lui sunt facute dupa zeci de ani de cercetari ale diferitelor produse, ingredientele produselor si efectele asaupra organismului.
Dupa tine toti sunt dobitoci, nu mai avem nici un om de valoare in tara: "las' sa fac io cum ma taie capul, ca toti sunt idioti numai eu sunt destept". N-ai decat, da' pe urma cand ai sa te trezesti cu cine stie ce bube pe corp sau boli de stomac de la produse carora nu le-ai citit ambalajul (ingrediente, data expirarii etc.) o sa zici "Ce dreptate avea dobitocul ala cu maru', pacat ca nu l-am ascultat!"
La "magazinul ala imputit" am mers de cand ma stiu de acolo mi-am cumparat toate produsele am gasit mereu ce am avut nevoie. In schimb la hipermarket gasesc de multe ori lactate cu data expirarii peste o zi sau doua, ca dovada ca nu se cumpara, iar dobitocii responsabili de raion le lasa acolo pana in ultima zi, ca poate s-or gasi fraieri care nu citesc eticheta.

duculeana, on Oct 2 2007, 07:11, said:

Nu am nimic cu consumerismul legat de mâncare, că și eu sunt uneori cam gurmand   - că e destul junk food pe piață.
În schimb m-am săturat de reclamele și promoțiile tâmpite care îți spun ce tare e produsul lor (și poți să numeri pe degete produsele cu adevărat tari) sau dacă nu îți iei nu știu ce produs ori nu îți înlocuiești tehnologia nu ești trendy; și cei mai des picați îm măgăriile astea (că altfel nu am să le numesc) sunt tinerii; suntem proștii lor care trebuie să pună botul la toate gunoaiele. Nu am nimic cu tehnologia nouă, dar mi se pare aiurea să dai bani ca să-ți înlocuiești mobilul 1 dată pe an sau de 2 ori pe an, că vai s-a depriciat. Părerea mea că un mobil trebuie să-l țin 2-3 ani. Să nu mai zic de calitatea "noilor gunoaie". (altfel cum să le numesc)
Mosotti o să-mi sară în cap pt. cică aș abera, dar să nu uităm că toată muzica de 2 bani și emisiunile de căcat de la diferite posturi tv sunt opera mărață a consumerismului. Pot să schimb canalalele, dar la un momendat te saturi să dai numai peste rahat. Dacă tinerii vor emisiuni de 2 bani și pline de idioțenii de ce să nu le dăm ce vor, că doar ne iese mult profit. Am mai zis-o și o repet!: dacă rolul tembeliziunii nu este de a educa, asta nu înseamnă că trebuie să difuzeze toate jegurile, dar cum se vrea profit și consumatorul vrea să consume de dragul consematorismului, se duce dracului totul de râpă, TRĂIASCĂ CONSUMATORISMUL și ECONOMIA DE PAIAȚĂ
(nu de PIAȚĂ).

Edited by djl, 02 October 2007 - 11:59.

djl, on Oct 2 2007, 12:55, said:

Da, mie-mi place sa-i zic economie de... viata (nu-mi apartine expresia, am vazut-o intr-o sceneta umoristica la inceputul anilor 90).

Ideea este ca omul nu poate trai fara sa consume. Excesele insa ca orice excese sunt daunatoare. De aceea cred, ca si tine ca temperarea e singura solutie.

Si ar mai fi ceva. Pe vremea comunismului unele produse erau proaste pentru ca (asa ziceau colifeii capitalismului) nu exista concurenta. Trist este ca acum mult mai multe produse sunt proaste in numele consumerismului (vorba unui producator: daca as face lucruri ce tin o vesnicie, eu din ce as mai trai?) Trist dar adevarat...

Am discutat problema cu cretinulforumurilor și e de acord. Facem o microfermă pe balcon, noroc că nu l-am închis cu termopane, de-ai dreacu, așa ca să facem notă distonantă în cartier, nu că n-am avea bani, dohh și am planificat pentru următorul cincinal următoarele culturi și tone la ha:

1. Pătlăgele. Verzi, biologice, că sintetice nu au inventat jidanii ăia de masoni, 2,5 mg pe semestru;
2. Vinete. Când stângul, când dreptul, depinde de direcția din care bate directa martalogului anesteziat de stejar;
3. Frigider. Tot biologic, că vara poți coace în el puroiul și iarna nu se strică maioneza;
4. Praf. Nu de copt, de eșapament sau pneuri. Absolut ecologic, de la 10 metri de balcon.
ȘAMD.

Toți ar vrea să consume ecologic, biologic, nesintetizat, fără E-uri, mai ales dacă habar n-au că 80% din E-urile alea sunt perfect normale, dar preferă să scrie pe forum de ce mă-sele lor, muierile lor și în general partenerii lor de talk show sunt împotriva canibalismului.

Edited by naughtydream01, 02 October 2007 - 12:43.

naughtydream01, on Oct 2 2007, 13:41, said:

Lasand gluma la o parte, totusi poti sa-mi raspunzi si mie cum dreq acu 35-45 de ani sau mai mult se manca fara a se mai pune atatea tone de chimicale in mancare?

Deasemeni, iti reamintesc ca-n anii 60-70 un casetofon occidental sau japonez de exemplu se considera ca fiind un bun de folosinta indelungata, era de o calitate ireprosabila, se vindea chiar cu piese de schimb de rezerva si mergea pana cand il aruncai ca te plictiseai de el. Deasemeni iti reamintesc modelul acela legendar de Mercedes din anii 70 ce nu se strica niciodata. Azi nu mai gasesti asa-ceva, nici macar firmele care erau celebre atunci prin perfectiune nu mai produc lucruri durabile.

Excesul de consum de lucruri surogate, pline de chimicale si proaste va fi extrem de daunator si pentru oameni (atat fizic cat si phihic) cat si pentru mediu.

Deci intrebarea este: cum dracu se putea atunci 40 de ani si acum nu se mai poate?

Bitch_in_Red, on Oct 1 2007, 16:48, said:

Well, we all live in Amerika

[ http://img208.imageshack.us/img208/79/amerikans8.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

djl, on Oct 2 2007, 11:55, said:

nu-ti sar in cap pentru ca te stiu obsedat de vechituri.

eu mi-am schimbat mobilul pentru ca am primit unul cadou, tocmai cind ii spusesem celuilalt ca o sa-l tin pina la pensie. probabil a luat-o ca si tradare

muzica de cacat si emisiunile de cacat sint rezultatul cererii. asta este nivelul de dezvoltare creiereasca al scumpei noastre natiuni. pe de alta parte respectivii ar putea spune ca noi sintem timpiti pentru ca nu ne place ce le place lor eu nu ma mai uit la tv de vreo 2 ani, decit extrem de sporadic si inca n-am murit.

cap_tepos, on Oct 2 2007, 13:31, said:

lasind gluma la o parte, tu ai habar ce mincau aia in romania acum 45 de ani? se exagereaza cu chimicalele alea pina la dumnezo, inca n-a murit nimeni de la nici o chimicala din haleala. desigur, supozitii si sperietori sint destule

iti reamintesc ca un casetofon in anii 60 costa cit 20 de casetofoane acum, pe putin. de-aia tinea mai mult. oricum, la nivelul de evolutie actuala ar fi o imbecilitate sa dai 3000 de euro pe un telefon mobil butucanos care sa te tina pina la pensie, mai ales ca anul urmator deja au aparut alte modele, mai ciumege

da-mi exemplu de surogate pe care le consumam si care ne dauneaza in mod real, nu doar asa, fiindca avem noi impresia

si ca sa-ti raspund la intrebarea de final, e foarte simplu:

1970 -> 4 miliarde locuitori
2007- > 6,75 miliarde locuitori

de-aia nu se poate

remus_t, on Oct 1 2007, 17:02, said:

Cine vreti sa va vorbeasca ?
Daca vorbeste unu sarac ziceti "asta e sarac, de aia e anti consum". Daca vorbeste unu bogat ziceti ca va prosteste ca sa nu ajungeti ca el ?

Daca oamenii nu ar mai consuma inutil, nu ar mai fi nici slujbe, e nevoie sa existe cumparatori pentru miile de lucruri nefolositoare pentru ca sa nu dea faliment producatorii etc. Cumparati cumparati cumparati

http://web.missouri....0Captialism.htm

Edited by jet li, 02 October 2007 - 15:12.

cap_tepos, on Oct 2 2007, 14:31, said:

E simplu: nimeni nu s-a împotrivit.
Nu apa caldă l-a atras pe moldovean la orașul transilvănean, nici tin lizzie pe scoțianul mort de foame la new york, nici cartierul chinezesc pe chinezul sătul de mao, planeta asta nu e condusă de oameni. Râzi, că te iert și sunt beată.

Eu as zice sa incepeti anti-cosumerismul cu o chestie practica.

Nu va ma stergeti la cur !
Nu mai dati banii pe hartie igienica ! Este useless si contribuie la efectul de incalzire globala.
Hartia igienica nu este refolosibila si este mare consumatoare de energie.
Transportul hartiei igienice este neeconomic, pentru ca se ocupa mult volum, iar asta inseamna ca se iroseste capacitate de transport.
Poluati mediul, se taie miliarde de capaci ca sa se faca hartie igienica, bla,bla,bla.

Strabunii nostri, romanii , foloseau un burete ( refolosibil, de uz comun ) pe care il inmuiau intr-o galeata cu apa, apoi se stergeau la fund.
Dat fiind faptul ca inca suntem pe aici, rezulta ca nimeni nu moare din stersul la fund cu buretele.

In concluzie, de maine, in semne de protesc contra consumului dement de hartie igienica, nu va mai stergeti la cur.
Este o atitudine super ecologica si pe deplin militanta.

Fie ca mirosul sa va fie semn distinctiv !

PS.
La tara se sterge lumea cu coceni si frunze de porumb, fara sa faca fitze.
Asta inseamna sa ai o atitudine responsabila.

Edited by tomaso, 02 October 2007 - 15:22.