Cum a luptat primarul Ștrifundă din Borșa ca Maramureșul istoric să nu fie ocupat de sovietici – 5 martie 1945

,,In 1945, «Congresul Poporului din Maramures» a incercat sa alipeasca judetul nostru la Ucraina Subcarpatica. Daca un primar intelept n-ar fi strigat: «Mama este una si aceasta este Romania», astazi, probabil, am fi vorbit ucraineana si am trece in Romania pe baza de viza. Gavrila Mihali Strifunda a schimbat istoria Maramuresului, demonstrand ca maramuresenii sunt oameni curajosi, de onoare si, mai ales, patrioti. Dupa Banat si Moldova, Maramuresul a fost a treia provincie aflata in pericol de a fi smulsa din trupul Romaniei. Desi eliberat de sub horthysti de Armata a 4-a romana, sovieticii au introdus si aici un regim de ocupatie, numind ca prefect un avocat ucrainean, Ivan Odoviciuc. Reprezentantul Comisiei Aliate de Control, generalul Zaharascenko s-a instalat la Sighet si aprobat cererile ucrainenilor indreptate catre Stalin, care solicitau alipirea Maramuresului la Ucraina Subcarpatica. Cererea era sustinuta si de presa pro-sovietica, asa ca, in scurt timp s-a creat un adevarat curent de opinie, tot mai vehement si tot mai insistent, care dorea dezlipirea Maramuresului din Patria-Mama. Amenintati de o noa stapanre straina, mara¬muresenii au pregatit in 5 martie o adunare la Sighet. Fiecare comunitate si-a trimis invata¬torii si preotii. Iar in centrul manifestarii se afla primarul Borsei, Gavrila Mihali Strifunda, care cerea demiterea lui Odoviciuc, anularea cerererii abuzive de alipire a Maramuresului si U.R.S.S. si numirea unui prefect roman. Cand primarului Borsei i se cere sa con¬trasemneze cererea de alipire a Maramuresului la URSS, post factum, Mihali, raspunde ca nu el, ci comunitatea trebuie sa decida pe ce drum vrea sa mearga; iar ca sa afle raspunsul, sa vina duminica, cand borsenii se vor pronunta. La „referendum” borsenii au spus „NU”, iar Mihali i-a sustinut. Se spune ca, la auzul cuvintelor lui Strifunda, delegatul «Congresului Poporului din Maramures», care a venit sa dea «vestea buna» a alipirii la U.R.S.S. ar fi raspuns ca: «Daca Borsa nu vrea sa adere, daca va incapatanati, nici nu e nevoie. Ne putem uni si fara Borsa. Dar vom pune granita la Valea Hotarului, vom ridica un zid inalt si atunci veti muri aici sufocati, izolati in munti, fara legaturi cu nimeni”. Primarul nu credea in referendumuri organi¬zate pe timp de razboi! Si adunarea borsenilor nu numai ca a raspuns NU alipirii la URSS, dar a si cerut conducere romaneasca pentru Maramures. Ame¬nin¬tarile delegatilor «Con¬gre¬sului comi¬tetelor poporului» veniti la adunare, nu i-a frant, ci dimpotriva. Primarul a organizat cateva mii de voluntari, unii mai tineri au fost instruiti sa poarte arme, ceilalti, in detasamente pedestre si de cavalerie, altii insarcinati cu aprovizionarea, si peste o sapta¬mana au plecat din Borsa spre Sighet, la inceputul lui martie, sa rezolve problema. Potrivit studiilor legate de rezistenta armata anticomunista din Romania: «celor din Borsa li s-au adugat taranii din satele de pe vaile Izei si Viseului. In fruntea coloanei, calare, mergea Gavrila Mihali-Strifunda. La Dragomiresti, coloana s-a oprit si a fost trimisa o delegatie din trei membri care sa discute cu reprezentantii Comisiei Aliate de Control si ai Comandamentului sovietic. Raspunsul a fost negativ. Strifunda cu borsenii lui inarmati a evitat conflictul deschis si s-au intors. Ceilalti au mers pana la Vadu Izei, unde podul era aruncat in aer de ungurii in retragere. Acolo, oamenii lui Odoviciuc, in uniforme sovietice, au deschis foc de arme de pe malul opus. Au cazut cativa romani. Au inceput arestarile. Se urmarea prinderea conducatorilor. Gavrila Mihali-Strifunda s-a dus la Cluj, unde a reusit sa ajunga la Petru Groza si sa-i inmaneze un memoriu». In 7 aprilie 1954, Odoviciuc a fost destituit si s-a refugiat in Ucraina. Dar a inceput totodata urmarirea si arestarea celor care au participat la miscarea pentru integritatea tarii. Unii s-au refugiat in munti, altii s-au ascuns in podul unor case. Pentru a-l sili sa se predea si pe conducatorul miscarii, Gavrila Mihali Strifunda, securitate, i-a arestat baiatul, student la Cluj. In puscarie, fiul lui Strifunda s-a imbolnavit de TBC, si in 1948 a decedat. In aceeasi perioada, printr-un siretlic, a reusit sa fie prins si Gavrila Mihali Strifunda de Manole Bodnaras, si dus la Malmaison, pe Calea Plevnei. Nu se stie cum, la scurt timp, Mihali scapa de inchisoare si ia calea muntilor. Insa, santajat cu pretul vietii fiicei sale, Lucretia, se preda de buna voie autoritatilor in toamna anului 1948. Fiica sa a fost arestata si pusa sa redacteze o scrisoare, prin care ii cere sa se predea de urgenta autoritatilor. Nu a putut rezista ideii arestarii unui copil in locul sau si s-a predat. A fost condamnat la 1 an si 6 luni de munca silnica in lagarele de la Canal. Este rearestat, fiind condamnat la 8 ani de inchisoare. Din cauza conditiilor inumane de detentie si a batailor moare in 1961, in inchisoarea Botosani, in «conditii neelucidate». „In primul rand nu cred ca toti maramuresenii au hotarat sa adere la Ucraina Subcarpatica. Si apoi, daca atata amar de veacuri n-am pierit si am stat aici neclintiti ca muntii care ne inconjoara, nici de acum incolo nu vom pieri! Daca veti inalta un zid la Valea Hotarului credeti ca ne veti desparti de ceilalti frati? Nu! Nu cred! Borsa-i mare, borsenii-s multi! Vointa noastra-i si mai mare, avem atata tarie si vointa, incat vom strapunge Pietrosul si tot vom ajunge la mama noastra, Romania. Pruncul nu poate fi despartit de la sanul mamei sale. Mama este una si aceasta e Romania!” - Gavrila Mihali Strifunda.''

http://www.gazetadem...atea-tarii-7081


Nu se invata la istorie evenimente ca cel mentionat de mine deoarece tara noastra inca este condusa de politicieni aserviti Moscovei.Inclusiv unii moguli din mass media sunt aserviti Moscovei asa ca evita sa publice evenimente deranjante pentru rusi care pozeaza in altceva fata de ce au fost si sunt in realitate.La istorie se invata de Andreea Esca, Gigi Becali, samd, insa nu se spune nimic de multi eroi cum ar fi inclusiv primarul Strifunda care merita sa fie mentionat in manualele de istorie.Omul asta si-a sacrificat viata pentru tara sa care l-a dat uitarii dupa ce initial si-a batut joc de el si familia sa.Cum ar arata azi Romania daca toti liderii nostri ar fi fost sau ar fi de talia lui Strifunda?

Edited by fredy2007, 06 August 2014 - 10:49.

Sunt ferm convins ca daca Stalin considera ca are vre-un castig din afacerea asta, primarul ala+ai lui, facea brusc pneumonie. El cald, glontul rece, si da, cu dreptatea in mana..

Hai sa nu mai fim copii. Si sa ne gandim nitel colo sa, de ex la Katyn, sau la lagarul initial nazist, de langa Belin apoi ocupat si folosit oare de cine, samdp..

Edited by Prien, 06 August 2014 - 11:44.

Prien, on 06 august 2014 - 11:44, said:

Corect.Aceasta miscare a fost initiata de gasca lui Hrusciov, fara aprobarea lui Stalin.Dupa ce Petru Groza a intervenit direct la Stalin, dictatorul sovietic a hotarat ca actualul Maramures sa ramana la Romania, ca si Transilvania sau Banatul romanesc, deoarece Romania se afla deja in sfera de influenta sovietica si era condusa de comunisti, total obedienti fata de Stalin si URSS.In afara de asta, pe plan secundar, decizia lui Stalin a dat foarte bine la capitolul imagine, propaganda sovietica care afirma printre altele ca ,,Stalin si poporul rus libertate ne-a adus''  avand doar de castigat.Pai daca Stalin iti da ce iti apartine, nu este un om corect, receptiv la doleantele oamenilor?

Nu are importanta ca asa a vrut Stalin sau nu.
Important e ceea ce ai spus in primul topic,ca la scoala se preda prostii si neadevaruri istorice,in loc sa stie orice om din tara asta ce inseamna sa-ti iubesti tara sau cate jertfe au facut unii conationali(nu cu mult timp in urma) pentru ca aceasta tara,acesta natiune  sa existe....

Acum nu trebuie sa vedem lucrurile in alb negru.
Daca Stalin nu voia, nu veneau trupele sovietce in Maramures de la bun inceput.
Si daca erau toate dupa el, probabil uniunea sovetica avea granita pe Elba

Depinde insa ce pret esti dispus sa platesti pentru ceea ce vrei.
Maramuresul intr-adevar nu a reprezentat o miza importanta, dar cum jumatate era deja ocupat de sovietici au incercat si cu cealalta parte.
N-au investit mult acolo, e clar, dar nici nu mai aveau nevoie de inca o problema, mai ales ca tocmai ocupasera cateva insule din Delta - acelea care inca ne fac probleme cu canalul Bistroe.
Daca insa maramuresenii stateau butuc cum se zice, ca oricum nu se puteau pune cu rusii, ar fi fost o prada usoara.

Edited by Morosanul, 08 August 2014 - 11:23.

Morosanul, on 08 august 2014 - 11:22, said:

Subscriu.Pasivitatea lor ar fi dus la transferarea intregului Maramures la statul artificial creat cu teritorii luate cu forta, pe nedrept, de la alte state, Ucraina.

Morosanul, on 08 august 2014 - 11:22, said:

Cred ca ar fi preferat Oceanul Atlantic.

Frumos articol cu morosenii nu ti faci de cap nici macar de te cheama sovietic !
Insa as avea , din punctul meu de vedere, doua obiectii :
1 Cred ca titlul este gresit, de numirea de Maramures isoric se refera la raioanele, Rahau si Teceu din Subcarpatia actuala.  
2 La sfarsit scrii ca lucruri din astea nu se spun la scoala si se spun de Esca si Becali, din cauza rusilor. Eu nu cred asta, daca istoria a fost redusa la o ora pe saptamana, si daca au fost relativizati toti eroii nostri vina o poarta, politicienii nostri de mucava si Ue care  are ca obiectiv  dizolvarea statelor nationale, si asta se poate face doar dupa ce slabeste  constiinta nationala a popoarelor.

La punctul 1. Maramuresul Istoric cuprinde si partea de la Nord de Tisa, de care zici de la Ucraina, dar si o parte din Judetul Maramures de acum, mai exact peste Gutâi-Țibleș.
(Puteti vedea mai multe in atricolul Maramures, e interesant, am muncit mult la el )
[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/7/72/MM_Relief03.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

SucreBolivar88, on 09 august 2014 - 10:58, said:

Si cazaci kum FU? Sau cu polonezii? Katyn..
Sau cu rusii care au murit de foame dupa sfarsitul razboiului, in 1946?
Avea tatucul asa un cuvant ...Si mai ales o frica..vorba aia. Tancurile lui erau pe luna..nu in Maramu..

Numai ca istoria este despre ce a fost, si nu despre ce ar fi putut sa fie.
Ne bucuram ca a iesit asa

Mulți habar nu au de acest capitol din istoria Maramureșului istoric care constituie obiectul acestui topic.