Baltic Dry Index vs Dow Jones Industrial Average

probabil un an sau doi..si va scadea cel putin 50%...
nikkei-ul tocmai s-a dus in -4%..
va fi un an interesant

Asemenea scăderi nu pot fi susținute de datele fundamentale economice de la momentul ăsta, ci doar de panică.

dar cresterile din ultimii ani de ce anume au fost sustinute?
de fundamentele economice?  
(pe langa qe, care e pe duca)

Creșterile din ultimii ai au fost susținute de scăderile din perioada "recesiunii".
Dacă te uiți pe statistică, în ultimii 10 ani PNB a crescut cu vreo 50%, în timp ce total capitalizare bursieră cu 60%.

retele, on 07 februarie 2014 - 12:56, said:

Te referi la Romanica ?
Ce treaba are PNB cu capitalizarea bursiera ? Pe bursa sunt cateva zeci de companii, care reprezinta cateva % din totalul economiei RO.

Recesiunea se datoreaza expansiunii anormale a pietei creditului, iar reglajul acesteia intarzie sa vina.

bdi nu e influentat si de nr de vase de transport?

dji mi se pare supracumparat, probabil ca pe termen ceva mai lung o corectie ar fi normala, altfel putem avea o coretie ca in '87 sau 88, nu mai retin anul.

alex_133, on 07 februarie 2014 - 18:37, said:

Tu nu vezi că aici se discută de DJIA? Are România așa ceva?

retele, on 09 februarie 2014 - 09:18, said:

Pai eu am initiat postul... deci stiu ce am intrebat

PNB in USA a crescut cu cel putin 5%/an in ultimii 5 ani numai din QE (pt ca s-au facut achizitii de 800 mld USD/an, la un PNB de 15-16000 mld). Si chiar si asa, cresterea economica y/y a fost de 1-2,5%. Ceea ce inseamna ca fara QE, ar fi avut recesiune de -4%... - 2.5%, sau mai rau. Acuma QE e pe duca... sa vedem ce va fi dupa (din Sept 2014 incolo)

1618, on 07 februarie 2014 - 18:45, said:

din cum inteleg eu, da, e influentat si de capacitatea totala a vaselor de transport scoase pe piata.
Dar e in primul rand un index al preturilor.
Desigur, teoretic, pretul e influentat de cererea si oferta de capacitati de transport.

Si mie mi se pare supracumparat. Si nu de ieri de azi: a urcat de la 7500 pct in 2003 la 16000 pct acum. Si-a dublat valoarea in 10 ani.

In acelasi timp (2003-2013), GDP-ul a crescut de la ~10500 mld /an la ~ 16500 mld USD/an, din care 5 ani (2008-2013) a fost "tinut in brate" de QE-uri, sub care s-au realizat achizitii de peste 4000 mld USD.

===
America are 47 de milioane de oameni pe "food stamps" (in 2008 erau 27 de milioane), si 58% din populatia adulta e angajata (in 2008 era 65%). Dar criza s-a "terminat" si totul e roz.

Edited by alex_133, 09 February 2014 - 17:24.

alex_133, on 09 februarie 2014 - 14:34, said:

Din calcul tău se deduce că achizițiile din QE înseamnă direct creștere PNB, ceea ce este complet fals.
Într-o oarecare măsură a stimulat creșterea economica, dar este extrem de greu de spus  în ce procent.

@retele
Nu inseamna direct crestere de PNB, insa, datorita circuitului construit intre FED si institutiile detinatoare de MBS (in mare majoritate banci), in ultima instanta achizitia de MBS a saltat considerabil PNB-ul. De ce: pentru ca bancile detinatoare de MBS au facut vanzari , la pretul initial, sau usor discountat, al securities-urilor, catre FED. Dupa cum se stie, MBS-urile de la care a cumparat FED-ul nu erau decat arareori detinute de proprietarul activului care garanta securities-ul, in piata financiara americana MBS-urile fiind vandute, reimpachetate si re-cumparate intr-o retea greu de urmarit (daca nu imposibil). Astfel, platind ultimul proprietar al MBS-ului, FED-ul a injectat sume colosale in economie, sume care au circulat apoi in piata financiara americana (au circulat de fapt in reteaua vanzatorilor/cumparatorilor de MBS si a furnizorilor lor).

Pe scurt, QE a dus la cresterea PNB prin componenta de investitii, indeosebi investitii financiare...

După părerea mea ție nu ți-e foarte clar ce înseamnă QE-ul FED-ului.

retele, on 12 februarie 2014 - 15:42, said:

pai lamureste-ma tu atunci...
dar inainte sa scrii prea mult, sa citesti si asta:
http://www.economist...monetary-policy

Am citit, e un articol interesant, și spune ceea ce au zis și alții, că QE n-a prea stimulat creșterea economică.

Pe înțelesul tuturor, FED cumpără de pe piață de la bănci titluri de stat și obligațiuni ipotecare, crescând prețul acestora și coborând dobânzile, ceea ce teoretic duce la împrumuturi mai ușoare pentru firme/persoane, piață imobiliară revigorată și consum crescut.
În practică, s-a dovedit că băncile nu s-au grăbit să se arunce în economie cu împrumuturi cu lichiditatea obținută așa ușor, și că adevăratul benficiar e statul american, care s-a îndatorat mai mult cu costuri mai scăzute.
Și mă rog, a mai crescut ceva piață imobiliară, iar băncile probabil au investit mai mult în acțiuni (locale și extra-naționale).

NU stiu cum ai inteles ca "nu prea a stimulat cresterea economica": "Since the start of the crisis in 2007, the four central banks of the United States, the United Kingdom, the euro zone, and Japan have injected $4.7 trillion of liquidity into their economies, pushing interest rates to very low levels (Exhibit 1). The consensus is that these actions have raised GDP by between 1% and 3% and prevented a catastrophic failure in the global financial system."

Majoritatea activelor cumparate de Fed sunt MBS-uri, iar achizitia se face pentru a opri deprecierea activelor imobiliare. Aceste achizitii ajuta firmele din domeniu (in speta banci).
Dupa cum am spus, asta conduce la cresterea sectorului de investitii, in speta investitii financiare.

SUnt mai multe scenarii facute de analisti privind efectele QE asupra PNB. Cele mai moderate presupun o crestere de 1-3% /an datorata QE-ului, iar o serie de economisti considera ca QE combinat cu mentinerea ratelor de dobanda de politica monetara la 0.25% aduce 5-6% la PNB, in parte prin achizitiile locale de active, majoritar MBS-uri, care au stimulat sectorul de financial investment, si in parte prin mentinerea dolarului la niveluri scazute, stimuland puternic exporturile americane.

Edited by alex_133, 13 February 2014 - 07:28.

Dacă ai citi tot articolul, și nu te-ai opri la prima frază în care se spune că părerea generală e că la nivel mondial, PIB-urile au crescut datorita QE, și dacă ai studia mai serios mai multe articole de macro-economie, cu aplicație directă pe SUA, că de asta e vorba aici, n-ai mai fii așa de convins de tine.
Toată discuția de până acum mă face să cred că nu prea ai pregătire de specialitate în acest domeniu, dar nici dorință de a citi mai mult, că pe internet se găsesc materiale cu duiumul. Te plictisești repede, citești pe sărite, nu înțelegi toți termenii.

De fapt, absurditatea a reieșit de la bun început, încercând să faci vreo legătură între DJIA și indexul ăla baltic.

retele, on 14 februarie 2014 - 10:49, said:

In afara de o parere generala, ceva argumente sa iti sustii punctul de vedere ai ?

Despre DJIA si BDI am explicat din primele postari.