Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

intrv, on 23 martie 2024 - 11:59, said:

Asa

intrv, on 23 martie 2024 - 11:01, said:

Adică a da cu lac ?
Din germ. Lack ?
Care maghiarii făceau încă din stepă ?

Quote

Asta da, în sfârșit o demonstrație beton.
Dacă are un sufix de origine maghiară, e clar că tre să fie slav.

Așteptăm și alte episoade cu glume limgvistice.

Direct la titlu- NU! Ocupatia din acele timpuri de trupe romane(90% masculi) si bastinasi (aproximez 50% femei) au facut posibila nasterea singurei limbi romanice din estul Europei. Una din concluzii ar fi ,,ca eram mamaligosi,, Bulgaru/grecu/turcaletele/arabu/egipteanu si-au pastrat limba. Am uitat englezu.

Nu veniti cu scuza ca francezu(galul) sau spaniolul sant ca noi. Da,dar ei au avut ocupatie militara secole,ai nostri max 1 deceniu.

MikeSpike, on 26 martie 2024 - 14:34, said:

Poi normal, doar  bulgara, turca și engleza  se vorbeau acolo de secole, cum era să preia necizelata de Latină ?  

Morosene,la-s ca sant in stg cand te uiti pe harta altii care nu au absolut nici o radacina lingvistica cu restul popoarelor europene. Dar noi,,mamaligosi,, i-am tolerat. Dar ei si dupa 2000 ani sant belicosi.  Cam acolo se indrepta Quoted-ul tau.

Amu normal c-au fost poaoate mai belicoase și mai pașnice, cu aveanaje și dezavantaje de ambele părți.
De ex dacă ne uităm la vecinii vteji, care-s tot aici, după rezultatul final nu pot spune că belicozitatea i-a tare ajutat în istorie.

zz_dop, on 25 martie 2024 - 14:14, said:

Altor neamuri le vine mai ușor să transcrie sunetul: verify, veritas. Ce nu se verifică e dacă latinii îl transcriau mai veritabil decât românii sau invers.
Îți dau eu un exemplu de veridicitate romanescă: https://dexonline.ro...initie/turturea
Văd eu tulbure sau am turbat?
Ideea e că atât vibratorul târșit la care faci referire, cât și păsărica (nu mă pot abține), ar putea avea proveniențe pur si simplu onomatopeice, de la un sunet perceput repetat.
Unul al picurării, lovirii sau al ci ri pi rii.
Asta cu sloiul din mâna festivelor, magic wand ori buttplug, simplă anghinare, nu țârâie, nu țiuie. Țurloiul care e alt nume pentru țurțure și alte țevi pe care vin fluide (incl. sunete) pare să indice exact asta: fluiera (blow, *bʰleh₁), șuiera. Deci țâr-țâr?
Dacă arunci ochii în schimb pe:
https://de.wikipedia...i/Blütenstand#Thyrsus
https://en.wikipedia...i/Inflorescence
https://fr.wikipedia.org/wiki/Thyrse_(botanique),
care cică e ascuns și în structura căpiței pe care pui fânul, atunci treaba se ramifică.
Nu prea știu cum poate thyrsus să dea țurțur, prin ce (ne)legiuiri fonetice. Ar putea să și dea, nesinchisindu-se de legi si ce mai pot (sau nu) reconstrui urmașii. Aș opta pentru o absență a oricărei legături însă: țâr-țâr (a țârâi, țârâit) pentru că e folosit în cazul scurgerii de apă: jgheab etc.
Grecescul thyrsos zice-se că vine din extincta limbă luwiană, una vorbită în imperiul hitit. Deci o ramură, un țurțur anatolian al indo-europenei. Acolo, ta da, tuwarsa, însemna "viță". Bang!
Deci, we are back to bacchus cum ar fi spus Amy Winehouse. RIP îmbătătoare vox.
Rădăcina (sper că nu am confundat-o cu radicalul) θυρσ- se găsește în seva unor nume de plante: θύρσιον (banalul thymian) dacă nu cumva am putea strecura aici și sturionii sau știrii .
Bacantele țin în mână ba un "țurțur", ba un infant, o ramură adică. Țin viață. Care o să îmi spui cum vitea (vitis) cu vita (incl animalul) și vinul, vin(!) din indo-americană printr-un *wi-
Dacă rădăcinele nu ne spun nimic, poate, ca în cazul vrejului din mâna Zeului, a celui aflat sub inflorescențele cele mai diverse și a celui care tb să suporte fânul (spus și târș, curios lucru), torso-ul ne vine în sporit ajutor. Locul pe care l-ai curățat de tufe și arbori pentru a rămâne cu prunii sădiți se cheamă, vai, târsă, târșeală.
Să nu uit ai amini aici pe ...da da, the agaTHYRSOS:
"Alexis Manaster Ramer has reconstructed the original Scythian form of this name as *Haxāϑrauš, meaning "prospering the friend/socius", with the final part modified into -θυρσος, referring to the composite vegetal wand of Bacchus, in Greek because the ancient Greeks associated Scythian peoples with Bacchic rites"
Asociază pe sciți cu rituri bahice (!!!) In fiecare zi aflu ceva.

Nu știu sincer ce să fac cu astea. Vinul are același gust și după aflarea lor.

intrv, on 23 martie 2024 - 11:01, said:

nu zice la note de subsol si ce dictionare au consultat spre bibliografie si daca printre ele era si vreunul latinesc spre exemplu. in primul rand fiindca nu e acolo nici o nota de subsol.
https://www.perseus....059:entry=levio
https://www.perseus....059:entry=levo1
https://www.perseus....059:entry=levo2

intrv, on 28 martie 2024 - 09:03, said:

buna activitate, pe cat se poate o practic si eu cand se ivesc ocazii. aflarea de chestii ma refer, nu asocierea scitilor cu rituri bahice.
https://www.perseus....try=thyrsus-geo

Uite o chestie bună, după de rezolvi enigmele bahice menționate.

Zic de la început că zdruncina apare cu origine necunoscută în DEX, însă mergem maideparte la Dicționarul Etimologic, pe care-l consider o lucrare de referință

zdruncina (-n, -at), vb. – 1. A perturba, a altera, a mișca. – 2. A scoate din țîțîni, a sparge, a frînge. – 3. A șubrezi, a debilita. – 4. A scutura. – Var. zdruncina. Mr. zdruncin(are). Sl. drąčiti „a perturba”, sŭdrąčiti „a îmblînzi”, cu suf. expresiv -ina, ca clăti(na), tîmpi(na) etc. Toate încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș: de la un trucῑre rezultat din *trucidāre, printr-o formă, *extrūcĭnāre (Candrea, Éléments, 85-8; REW 3105); din *extortionāre „a tortura” (Tiktin; Candrea, GS, VII, 203; Candrea); din *extrancionāre (Bogrea, Dacor., II, 780), din *exderuncināre (Pascu, I, 42; Scriban); din *extortiōnem (Spitzer, BL, XIV, 49). Der. sdruncin, s. n. (scuturătură); sdruncinătură, s. f. (scuturătură).

Deci zice că ”încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș”, mă întreb, oare mu mult greș decât cea slavă, unde sŭdrąčiti îndeamnă „a îmblînzi” ?  

Chiar dacă se găsesc cuvinte latine sau slave asemănătoare, eu aș vedea în acest caz o creație expresivă, care redă senzația, ca la zbârli, scârțâi, bârâi, etc.

Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:

personal credeam ca le-au rezolvat stiintificii, fiindca nu prea-s multi care sa admita ca mai sunt lucruri de asa natura in universul vast al cunoasterii.

Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:

la fel si eu, in mod sigur ca este o lucrare de referinta.

Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:

n-am de unde sti asta, in primul rand fiindca ar presupune sa lecturez pe Candrea, Tiktin, Pascu, Scriban, Spitzer, Bogrea sau poate si pe altii, sa aflu in ce mod au examinat dumnealor problema si au ajuns la diferite concluzii si anume ca nu provine foarte concludent din latina samd ceea ce momentan nu cred ca am de ce sa lecturez.
astfel fiind situatia, sigur ca "sŭdrąčiti" seamana intr-un oarece fel fonetic cu "zdruncina" dar semantic nu stiu cine si de ce le-ar echivala la modul cat sa devina neologism situatie in care, examinand pe dex observam ca https://dexonline.ro/definitie/runc* si https://dexonline.ro...cinat/definitii unde https://www.perseus....runcina&lang=la si totodata https://dexonline.ro/definitie/zdr* si https://dexonline.ro/definitie/str* care lasand deoparte pe "a zdruncina" spre finalul listei este https://dexonline.ro...tremÄ?na/74978 care este practic acelasi lucru cu Strymon https://en.wikipedia...i/Struma_(river) si https://en.wikipedia...ymon_(mythology) ceea ce

Edited by zz_dop, 28 March 2024 - 18:03.

Morosanul, on 26 martie 2024 - 14:12, said:

spune sincer de unde credeai că e cuvântul lăcaș.
În stepă tot se lăcuia.
Ironia nu e fină deloc. Motivul pentru care treaba e "slav", nu e pentru că are trebălui terminația pe care o are. Treaba cu trebălui [se spune acolo în document pentru cei care îi dau atenție] e că are un sufix verbal de origine maghiară [așa se cheamă chiar secțiunea din document]:
Chef, pace și drac din chefăluiesc, păceluiesc, drăcăluiesc, nu sunt slave, nici maghiare, dar sufixul acela verbal...
Tu și cu mine nu vorbim azi așa că ne orientăm după Washington, dar români din trecut găseau astea poate mai cool decât bucureștenii din sec 18-19 franceza.
Pe unele verbe le-au luat cu totul. Aici sălășlui:
https://en.wiktionar...ungarian&from=S
aici îl găsești pe locui (habar nu am de ce): https://en.wiktionar...ungarian&from=L
Legat de treabă și tortura aia de tripalium:
"Possibly a calque of Byzantine Greek τριπάσσαλον (tripássalon), from τρι- (tri-, “three”) +‎ πάσσαλος (pássalos, “peg”)."
Adică "possibly" nici romanicii cu travailleurs de la mer ai lor si alti trabajeros nu știu de unde vine. Possibly vine din Valium.
Dar ca să rămânem aparent serioși facem o reînnoită cercetare în... treabă .
Slavii ar tb să își explice treba (si nemetatezatul *terba), dar unele lucruri sunt grele si pentru pești, ca de pildă să știe ce e apa în care se găsesc.
Nici romanicii nu știu de unde travaliul și trabajo.
Treba e building block al multor cuvinte din limbi slave și ...din limba română, dar al niciunuia din limbile romanice: https://en.wiktionar...Church_Slavonic
Iată o reconstrucție de terba: https://en.wiktionar...to-Slavic/terba
Reconstrucția asta e fidelă lui terba cel "slav": https://en.wiktionar...-European/terp-
Sunt acolo toate ramurile indoerotice printre care si Proto-Slavic: *terba (“need”)
Anticii germanici aveau *þurftiz, anticii greci τέρψις (térpsis -au acest cuvânt și azi = plăcere), modernii germani au dürfen, (conjugat darf, darfst...imperfect durfte) si Bedarf (nevoia): "From Middle High German dürfen, durfen, from Old High German durfan, from Proto-West Germanic *þurban, cognate with Ancient Greek τέρπω (térpō, “I delight, please”)"
Uite și un proto-finic tarbëh (a dat est. si fin. tarve=nevoie, necesitate) reconstruit ca împrumut din reconstruitul protogermanic: https://en.wiktionar...anic/ĂžarbĹ?
Lituanienii spun la treabă și întrebuințări: dirbti, darbas, darbuotis
Deci, de unde au galoromanii, iberoromanii și "latinii" lațiali "travaliul" dacă ei sunt mai curând laborioși și nu oricine manevra tripalii (apropo, aici eu propun ca etimologie chiar tribul sau nația tribalilor. Dacă tripa -> traba/treaba atunci și mai abitir obținem pe triba...li) și de unde vine treaba românilor dacă:
1. germanică nu e,
2. nici baltică,
3. nici sanscrită,
4. nici greacă nu pare să mai fie
5. nici latină?
De unde oare...stai să văd...poate...e pe aici...pe undeva...aha
Apropo, ca fapt divers, că știu că o să tragi concluzia care ... trebuie ca în cazul zimbrului, bulgăreasca folosește treba dar îl are și pe triaba, considerat non-standard, adică prea ..."românesc" pentru ea.

dar
destrăbăla
de unde...

Edited by intrv, 31 March 2024 - 00:00.

intrv, on 31 martie 2024 - 00:01, said:

creca vine cand vine din congruenta dintre necesitate, oportunitate si posibilitate. altminteri nu stiu.
deci se poate arata in acest sens ca se poate observa fara pretentia de axioma si perspectiva etimologica
https://www.etymonli.../search?q=tribe tribe [...]  from Old French tribu or directly from Latin tribus "one of the three political/ethnic divisions of the original Roman state" (Tites, Ramnes, and Luceres, corresponding, perhaps, to the Latins, Sabines, and Etruscans), later, one of the 30 political divisions instituted by Servius Tullius (increased to 35 in 241 B.C.E.), of unknown origin. Perhaps from tri- "three" + *bheue-, root of the verb be. Others connect the word with the PIE root *treb- "a dwelling"
chestie care daca s-ar potrivi s-ar completa simpatic si cu
https://www.etymonli...m/search?q=host host (n.1) "person who receives guests," [...] appears to be from PIE *ghos-pot-, a compound meaning "guest-master" (compare Old Church Slavonic gospodi "lord, master," literally "lord of strangers"), from the roots *ghos-ti- "stranger, guest, host"  etc

Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:

sau ca în zdronc, hodoronc etc. Se pot face verb a zdroncina(?), a hodorogi, unde hodoronc chiar e definit = "Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea sau de ciocnirea unor obiecte tari, de mersul zdruncinat al unui vehicul" Cam circulară .
doar că dex-ul introduce surse din alea de-ți plac ție și de care să vrei să nu găsești: "Ps. S. strúncĭur, și la Cant. strîncĭun și -cen" (unde Ps. S. e Psaltirea Scheiană iar Cant...e...?)
și atunci...z...darowie.
și totuși: *drǫčiti= a chinui/stresa/presa дрѫчити = to hold (vezi si drugul). Acel z* îl socotim sŭ din sŭdrąčiti, (nefericit tradus prin îmblânzi ), din zdravăn și zdarowie, sŭ + dravo (dervo) care sŭ din PIE *h₁su- zic ăștia că ar însemna "well", adică bine si drъvo (copac) deci "sănătos ca un pom" și "plin/rotund/lat ca unul" (are si sensul de wholesome), cum și latinii au robust(us) din robur (o specie de stejar iaca) + tus,
conchidem că nu e îmblânzi (ei de animalici), poate în sensul primar de a face blandus, ci de "a stresa/zgâlțâi/presa/chinui bine (vezi si presantul drug aici). E adevărat că rostul torturii (aici referim la pol. pt tormentor care e dręczyciel din acelasi *drǫčiti) e tot de a face pe cineva blandus...si astfel mai agreabil(!) Iei pantera si faci pisică de casă. Un pneu care nu se mai zdruncină e...flat/plat. E îmblânzit. Zdruncinăturile vieții "îmblânzesc". ouch
Ca fapt pervers este și verbul rusesc (cum altfel) дрючить = to rattle/punish/beat/screw, a hâțâna. Care tot de la *drǫčiti se revendică.
și hodoronc-tronc, zdruncinați și screwed over, ajungem la zurză mai îmblânziți. Sau nu. Putem opta pt o creație "in-house", deja îmblânzită când îsi denazalizau slavii dracitele lor,
dar ultimul cuvânt tot cei care le pun în dicționare o să îl aibe.

Edited by intrv, 31 March 2024 - 23:45.

Un lucru pot spune cu siguranță că ai demonstrat aici, că dacă ai destulă credință orice e posibil.

Mie cel puțin, a zdrunicina îmi suna apropia cu Arunachal, o provincie din Nordul Indiei, luată din Tibet, unde datorită infrastructurii precare drumurile te zdruncină îngrozitor.


Ultumul cuvănt însă, în știință, îl poate avea numai o demonstrație certă, iar așa ceva suntem departe de a avea pentru vreuna din teoriile enunțate aici.
Spor s-avem  

Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 10:54, said:

Eu vreau să văd cât mai multe exemple de cuvinte din română în care zdr* a provenit din
1. str* strămoșesc, adică romanesc
zdrănuta
zdrâmt
zdrăluci
zdrăin
zdrăbate
zdrăpunge
zdrânge
zdriga
zdreghe
zdrecura
zdrepezi
zdrica
zdrămoș
nozdru
voazdră
azdru
căpăzdru
cazdru
măiazdru
albazdru

dar și neromanesc:
bizdriță
pezdriț
pizdrui
păzdrăv
mizdrie
sihăzdrie
zdrădui
zdropi

p*zda nu se ...pune, că-i lipsește [în general] un trill

2. din zdr* preromanesc:
?
?
?
ZZ a pus link la o listă din DEX cu așa-zise etimologii necunoscute, dar care majoritatea sunt contaminări între cuvinte existente și restul onomatopee.

Cred că ne apropriem de demo. Aș lăsa-o profesioniștilor, problema e că ei dau de-astea în continuu: zdrobi < sŭdrobiti.

zz_dop, on 31 martie 2024 - 11:47, said:

Limba indo-europenilor slavi i-a fost gazdă si maghiarei:
https://www.academia...orcsolya_skate_

Edited by intrv, 03 April 2024 - 10:40.

intrv, on 03 aprilie 2024 - 01:12, said:

in context a provenit din dictionar in mod sigur. care dictionar si ce validitate si pertinenta are respectivul dictionar, intr-adevar o intreaga polemica acolo, in primul rand fiindca evident dictionare sunt mai multe.

intrv, on 03 aprilie 2024 - 01:12, said:

nu, link a fost la o lista din DEX cu termeni avand cam aceeasi structura fonetica initiala, din care lista zicea pe alocuri acelasi DEX ca etimologiile nu se pot gasi, ceea ce unii pot considera ca-i bine, altii ca e chiar sublim si-asa mai departe.

intrv, on 03 aprilie 2024 - 10:40, said:

insuficient cunosc despre limba maghiara sau slavona arhaica incat sa ma incumet sa consider ca pot avea opinii despre mecanismele formative de interactiune a maghiarei sau slavei cu limba romana, despre care de altfel nu stiu daca vreodata voi sti suficient, situatie care insa din cate se vede online este rara totusi, multa lume sau mai bine-zis numerosi eruditi se pricep la toate si inca si in plus ceea ce desigur, aferenta admiratie. astfel ca pana la maghiara am studiat in vremea scolii romana, latina si ceva limbi mai in voga din care am si retinut cate ceva, nu foarte mult si de-aia tot accesez dictionare sa nu cumva nu stiu ce.

Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 17:13, said:

se vede ca si la religie nu prea cunosc suficient fiindca termenii respectivi unde zice c-ar fi exclusiv de sorginte liturgica si indeosebi, daca ar fi religiosi in ce sursa de lexic religios isi pot gasi provenienta exclusiva.

Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 17:13, said:

poate ca sunt si alte scenarii sau mai bine-zis variante, spre exemplu din perspectiva ca-i vorba de termeni dintr-o zona de semantism care cam greu sa se propage dinspre neologism liturgic spre vocabularul comun si apoi trans-etnic din asemenea sursa. dar, cine stie.

Edited by zz_dop, 03 April 2024 - 11:55.

MikeSpike, on 26 martie 2024 - 14:34, said:

"Singura limba romanica din estul Europei" a fost vorbită în tot sudul chiar și prin centrul Europei. Mating-urile care-ți aprind imaginația dintre soldați și băstinași, primii bărbați, ultimii atât bărbați cât și femei (aș adăuga și copiii pentru o orgie lingvistică), nu sunt necesare pentru "nașterea" unei limbi. Vreau să spun că pentru nașterea unei limbi nu trebuie să facă fiecare localnic love cu străinul , un fel de jus primae noctis. Ce spun e întărit de geneticieni care nu prea văd urmele "italiene"(mediteranene) din români, nici din alte popoare la acea vreme în peninsulă și în "estul Europei".

"Ocupația" a durat nu 1 deceniu, ci vreo 7000, dacă punem și Iliria. Nu e vorba de teritoriul României de azi. Ci a celei de ieri