Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a
#9955
Posted 25 March 2024 - 20:25
#9956
Posted 26 March 2024 - 14:12
intrv, on 23 martie 2024 - 11:01, said:
"savanții" spun că originalul a fost: lăcui. De aici ...maghiara. Din germ. Lack ? Care maghiarii făceau încă din stepă ? Quote
A'ci la "sufixele românești de origine MAGHIARA": ai "a trebălui". Deci, rămâne cum am stabilit că treaba e ...slavică. Dacă are un sufix de origine maghiară, e clar că tre să fie slav. Așteptăm și alte episoade cu glume limgvistice. |
#9957
Posted 26 March 2024 - 14:34
Direct la titlu- NU! Ocupatia din acele timpuri de trupe romane(90% masculi) si bastinasi (aproximez 50% femei) au facut posibila nasterea singurei limbi romanice din estul Europei. Una din concluzii ar fi ,,ca eram mamaligosi,, Bulgaru/grecu/turcaletele/arabu/egipteanu si-au pastrat limba. Am uitat englezu.
Nu veniti cu scuza ca francezu(galul) sau spaniolul sant ca noi. Da,dar ei au avut ocupatie militara secole,ai nostri max 1 deceniu. |
#9958
Posted 26 March 2024 - 14:39
#9959
Posted 26 March 2024 - 14:47
Morosene,la-s ca sant in stg cand te uiti pe harta altii care nu au absolut nici o radacina lingvistica cu restul popoarelor europene. Dar noi,,mamaligosi,, i-am tolerat. Dar ei si dupa 2000 ani sant belicosi. Cam acolo se indrepta Quoted-ul tau.
|
#9960
Posted 26 March 2024 - 15:55
Amu normal c-au fost poaoate mai belicoase și mai pașnice, cu aveanaje și dezavantaje de ambele părți.
De ex dacă ne uităm la vecinii vteji, care-s tot aici, după rezultatul final nu pot spune că belicozitatea i-a tare ajutat în istorie. |
#9961
Posted 28 March 2024 - 09:03
zz_dop, on 25 martie 2024 - 14:14, said:
cuvinte cu "etimologie necunoscuta" din limba romana. exempli gratia, "turture" ...nu cumva oare seamana fonetic si estetic oarecum cu https://en.wikipedia.org/wiki/Thyrsus e complicat chiar in prezent si in romana sa transcrii sunetul "w" fara sa folosesti litera "w" in mod invariabil si cu precizie exacta, fiindca intr-un fel s-ar transcrie "w" din engleza si in alt fel "w" din germana etcetera. Altor neamuri le vine mai ușor să transcrie sunetul: verify, veritas. Ce nu se verifică e dacă latinii îl transcriau mai veritabil decât românii sau invers. Îți dau eu un exemplu de veridicitate romanescă: https://dexonline.ro...initie/turturea Văd eu tulbure sau am turbat? Ideea e că atât vibratorul târșit la care faci referire, cât și păsărica (nu mă pot abține), ar putea avea proveniențe pur si simplu onomatopeice, de la un sunet perceput repetat. Unul al picurării, lovirii sau al ci ri pi rii. Asta cu sloiul din mâna festivelor, magic wand ori buttplug, simplă anghinare, nu țârâie, nu țiuie. Țurloiul care e alt nume pentru țurțure și alte țevi pe care vin fluide (incl. sunete) pare să indice exact asta: fluiera (blow, *bʰleh₁), șuiera. Deci țâr-țâr? Dacă arunci ochii în schimb pe: https://de.wikipedia...i/Blütenstand#Thyrsus https://en.wikipedia...i/Inflorescence https://fr.wikipedia.org/wiki/Thyrse_(botanique), care cică e ascuns și în structura căpiței pe care pui fânul, atunci treaba se ramifică. Nu prea știu cum poate thyrsus să dea țurțur, prin ce (ne)legiuiri fonetice. Ar putea să și dea, nesinchisindu-se de legi si ce mai pot (sau nu) reconstrui urmașii. Aș opta pentru o absență a oricărei legături însă: țâr-țâr (a țârâi, țârâit) pentru că e folosit în cazul scurgerii de apă: jgheab etc. Grecescul thyrsos zice-se că vine din extincta limbă luwiană, una vorbită în imperiul hitit. Deci o ramură, un țurțur anatolian al indo-europenei. Acolo, ta da, tuwarsa, însemna "viță". Bang! Deci, we are back to bacchus cum ar fi spus Amy Winehouse. RIP îmbătătoare vox. Rădăcina (sper că nu am confundat-o cu radicalul) θυρσ- se găsește în seva unor nume de plante: θύρσιον (banalul thymian) dacă nu cumva am putea strecura aici și sturionii sau știrii . Bacantele țin în mână ba un "țurțur", ba un infant, o ramură adică. Țin viață. Care o să îmi spui cum vitea (vitis) cu vita (incl animalul) și vinul, vin(!) din indo-americană printr-un *wi- Dacă rădăcinele nu ne spun nimic, poate, ca în cazul vrejului din mâna Zeului, a celui aflat sub inflorescențele cele mai diverse și a celui care tb să suporte fânul (spus și târș, curios lucru), torso-ul ne vine în sporit ajutor. Locul pe care l-ai curățat de tufe și arbori pentru a rămâne cu prunii sădiți se cheamă, vai, târsă, târșeală. Să nu uit ai amini aici pe ...da da, the agaTHYRSOS: "Alexis Manaster Ramer has reconstructed the original Scythian form of this name as *Haxāϑrauš, meaning "prospering the friend/socius", with the final part modified into -θυρσος, referring to the composite vegetal wand of Bacchus, in Greek because the ancient Greeks associated Scythian peoples with Bacchic rites" Asociază pe sciți cu rituri bahice (!!!) In fiecare zi aflu ceva. Nu știu sincer ce să fac cu astea. Vinul are același gust și după aflarea lor. |
#9962
Posted 28 March 2024 - 13:40
intrv, on 23 martie 2024 - 11:01, said:
A'ci la "sufixele românești de origine MAGHIARA": https://www.diacroni...ails/B19/pdf/10 ai "a trebălui" https://www.perseus....059:entry=levio https://www.perseus....059:entry=levo1 https://www.perseus....059:entry=levo2 intrv, on 28 martie 2024 - 09:03, said:
the agaTHYRSOS: "Alexis Manaster Ramer has reconstructed the original Scythian form of this name as *Haxāϑrauš, meaning "prospering the friend/socius", with the final part modified into -θυρσος, referring to the composite vegetal wand of Bacchus, in Greek because the ancient Greeks associated Scythian peoples with Bacchic rites" Asociază pe sciți cu rituri bahice (!!!) In fiecare zi aflu ceva https://www.perseus....try=thyrsus-geo |
#9963
Posted 28 March 2024 - 15:33
Uite o chestie bună, după de rezolvi enigmele bahice menționate.
Zic de la început că zdruncina apare cu origine necunoscută în DEX, însă mergem maideparte la Dicționarul Etimologic, pe care-l consider o lucrare de referință zdruncina (-n, -at), vb. – 1. A perturba, a altera, a mișca. – 2. A scoate din țîțîni, a sparge, a frînge. – 3. A șubrezi, a debilita. – 4. A scutura. – Var. zdruncina. Mr. zdruncin(are). Sl. drąčiti „a perturba”, sŭdrąčiti „a îmblînzi”, cu suf. expresiv -ina, ca clăti(na), tîmpi(na) etc. Toate încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș: de la un trucῑre rezultat din *trucidāre, printr-o formă, *extrūcĭnāre (Candrea, Éléments, 85-8; REW 3105); din *extortionāre „a tortura” (Tiktin; Candrea, GS, VII, 203; Candrea); din *extrancionāre (Bogrea, Dacor., II, 780), din *exderuncināre (Pascu, I, 42; Scriban); din *extortiōnem (Spitzer, BL, XIV, 49). Der. sdruncin, s. n. (scuturătură); sdruncinătură, s. f. (scuturătură). Deci zice că ”încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș”, mă întreb, oare mu mult greș decât cea slavă, unde sŭdrąčiti îndeamnă „a îmblînzi” ? Chiar dacă se găsesc cuvinte latine sau slave asemănătoare, eu aș vedea în acest caz o creație expresivă, care redă senzația, ca la zbârli, scârțâi, bârâi, etc. |
#9964
Posted 28 March 2024 - 18:01
Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:
după de rezolvi enigmele bahice menționate Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:
Zic de la început că zdruncina apare cu origine necunoscută în DEX, însă mergem maideparte la Dicționarul Etimologic, pe care-l consider o lucrare de referință Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said: Deci zice că ”încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș”, mă întreb, oare mu mult greș decât cea slavă, unde sŭdrąčiti îndeamnă „a îmblînzi” ? astfel fiind situatia, sigur ca "sŭdrąčiti" seamana intr-un oarece fel fonetic cu "zdruncina" dar semantic nu stiu cine si de ce le-ar echivala la modul cat sa devina neologism situatie in care, examinand pe dex observam ca https://dexonline.ro/definitie/runc* si https://dexonline.ro...cinat/definitii unde https://www.perseus....runcina&lang=la si totodata https://dexonline.ro/definitie/zdr* si https://dexonline.ro/definitie/str* care lasand deoparte pe "a zdruncina" spre finalul listei este https://dexonline.ro...tremÄ?na/74978 care este practic acelasi lucru cu Strymon https://en.wikipedia...i/Struma_(river) si https://en.wikipedia...ymon_(mythology) ceea ce Edited by zz_dop, 28 March 2024 - 18:03. |
|
#9965
Posted 31 March 2024 - 00:01
Morosanul, on 26 martie 2024 - 14:12, said:
Care maghiarii făceau încă din stepă ? Dacă are un sufix de origine maghiară, e clar că tre să fie slav. spune sincer de unde credeai că e cuvântul lăcaș. În stepă tot se lăcuia. Ironia nu e fină deloc. Motivul pentru care treaba e "slav", nu e pentru că are trebălui terminația pe care o are. Treaba cu trebălui [se spune acolo în document pentru cei care îi dau atenție] e că are un sufix verbal de origine maghiară [așa se cheamă chiar secțiunea din document]: Chef, pace și drac din chefăluiesc, păceluiesc, drăcăluiesc, nu sunt slave, nici maghiare, dar sufixul acela verbal... Tu și cu mine nu vorbim azi așa că ne orientăm după Washington, dar români din trecut găseau astea poate mai cool decât bucureștenii din sec 18-19 franceza. Pe unele verbe le-au luat cu totul. Aici sălășlui: https://en.wiktionar...ungarian&from=S aici îl găsești pe locui (habar nu am de ce): https://en.wiktionar...ungarian&from=L Legat de treabă și tortura aia de tripalium: "Possibly a calque of Byzantine Greek τριπάσσαλον (tripássalon), from τρι- (tri-, “three”) + πάσσαλος (pássalos, “peg”)." Adică "possibly" nici romanicii cu travailleurs de la mer ai lor si alti trabajeros nu știu de unde vine. Possibly vine din Valium. Dar ca să rămânem aparent serioși facem o reînnoită cercetare în... treabă . Slavii ar tb să își explice treba (si nemetatezatul *terba), dar unele lucruri sunt grele si pentru pești, ca de pildă să știe ce e apa în care se găsesc. Nici romanicii nu știu de unde travaliul și trabajo. Treba e building block al multor cuvinte din limbi slave și ...din limba română, dar al niciunuia din limbile romanice: https://en.wiktionar...Church_Slavonic Iată o reconstrucție de terba: https://en.wiktionar...to-Slavic/terba Reconstrucția asta e fidelă lui terba cel "slav": https://en.wiktionar...-European/terp- Sunt acolo toate ramurile indoerotice printre care si Proto-Slavic: *terba (“need”) Anticii germanici aveau *þurftiz, anticii greci τέρψις (térpsis -au acest cuvânt și azi = plăcere), modernii germani au dürfen, (conjugat darf, darfst...imperfect durfte) si Bedarf (nevoia): "From Middle High German dürfen, durfen, from Old High German durfan, from Proto-West Germanic *þurban, cognate with Ancient Greek τέρπω (térpō, “I delight, please”)" Uite și un proto-finic tarbëh (a dat est. si fin. tarve=nevoie, necesitate) reconstruit ca împrumut din reconstruitul protogermanic: https://en.wiktionar...anic/ĂžarbĹ? Lituanienii spun la treabă și întrebuințări: dirbti, darbas, darbuotis Deci, de unde au galoromanii, iberoromanii și "latinii" lațiali "travaliul" dacă ei sunt mai curând laborioși și nu oricine manevra tripalii (apropo, aici eu propun ca etimologie chiar tribul sau nația tribalilor. Dacă tripa -> traba/treaba atunci și mai abitir obținem pe triba...li) și de unde vine treaba românilor dacă: 1. germanică nu e, 2. nici baltică, 3. nici sanscrită, 4. nici greacă nu pare să mai fie 5. nici latină? De unde oare...stai să văd...poate...e pe aici...pe undeva...aha Apropo, ca fapt divers, că știu că o să tragi concluzia care ... trebuie ca în cazul zimbrului, bulgăreasca folosește treba dar îl are și pe triaba, considerat non-standard, adică prea ..."românesc" pentru ea. dar destrăbăla de unde... Edited by intrv, 31 March 2024 - 00:00. |
#9966
Posted 31 March 2024 - 11:47
intrv, on 31 martie 2024 - 00:01, said:
și de unde vine treaba românilor dacă deci se poate arata in acest sens ca se poate observa fara pretentia de axioma si perspectiva etimologica https://www.etymonli.../search?q=tribe tribe [...] from Old French tribu or directly from Latin tribus "one of the three political/ethnic divisions of the original Roman state" (Tites, Ramnes, and Luceres, corresponding, perhaps, to the Latins, Sabines, and Etruscans), later, one of the 30 political divisions instituted by Servius Tullius (increased to 35 in 241 B.C.E.), of unknown origin. Perhaps from tri- "three" + *bheue-, root of the verb be. Others connect the word with the PIE root *treb- "a dwelling" chestie care daca s-ar potrivi s-ar completa simpatic si cu https://www.etymonli...m/search?q=host host (n.1) "person who receives guests," [...] appears to be from PIE *ghos-pot-, a compound meaning "guest-master" (compare Old Church Slavonic gospodi "lord, master," literally "lord of strangers"), from the roots *ghos-ti- "stranger, guest, host" etc |
#9967
Posted 31 March 2024 - 23:44
Morosanul, on 28 martie 2024 - 15:33, said:
Uite o chestie bună, după de rezolvi enigmele bahice menționate. Zic de la început că zdruncina apare cu origine necunoscută în DEX, însă mergem maideparte la Dicționarul Etimologic, pe care-l consider o lucrare de referință zdruncina (-n, -at), vb. – 1. A perturba, a altera, a mișca. – 2. A scoate din țîțîni, a sparge, a frînge. – 3. A șubrezi, a debilita. – 4. A scutura. – Var. zdruncina. Mr. zdruncin(are). Sl. drąčiti „a perturba”, sŭdrąčiti „a îmblînzi”, cu suf. expresiv -ina, ca clăti(na), tîmpi(na) etc. Toate încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș: de la un trucῑre rezultat din *trucidāre, printr-o formă, *extrūcĭnāre (Candrea, Éléments, 85-8; REW 3105); din *extortionāre „a tortura” (Tiktin; Candrea, GS, VII, 203; Candrea); din *extrancionāre (Bogrea, Dacor., II, 780), din *exderuncināre (Pascu, I, 42; Scriban); din *extortiōnem (Spitzer, BL, XIV, 49). Der. sdruncin, s. n. (scuturătură); sdruncinătură, s. f. (scuturătură). Deci zice că ”încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș”, mă întreb, oare mu mult greș decât cea slavă, unde sŭdrąčiti îndeamnă „a îmblînzi” ? Chiar dacă se găsesc cuvinte latine sau slave asemănătoare, eu aș vedea în acest caz o creație expresivă, care redă senzația, ca la zbârli, scârțâi, bârâi, etc. sau ca în zdronc, hodoronc etc. Se pot face verb a zdroncina(?), a hodorogi, unde hodoronc chiar e definit = "Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea sau de ciocnirea unor obiecte tari, de mersul zdruncinat al unui vehicul" Cam circulară . doar că dex-ul introduce surse din alea de-ți plac ție și de care să vrei să nu găsești: "Ps. S. strúncĭur, și la Cant. strîncĭun și -cen" (unde Ps. S. e Psaltirea Scheiană iar Cant...e...?) și atunci...z...darowie. și totuși: *drǫčiti= a chinui/stresa/presa дрѫчити = to hold (vezi si drugul). Acel z* îl socotim sŭ din sŭdrąčiti, (nefericit tradus prin îmblânzi ), din zdravăn și zdarowie, sŭ + dravo (dervo) care sŭ din PIE *h₁su- zic ăștia că ar însemna "well", adică bine si drъvo (copac) deci "sănătos ca un pom" și "plin/rotund/lat ca unul" (are si sensul de wholesome), cum și latinii au robust(us) din robur (o specie de stejar iaca) + tus, conchidem că nu e îmblânzi (ei de animalici), poate în sensul primar de a face blandus, ci de "a stresa/zgâlțâi/presa/chinui bine (vezi si presantul drug aici). E adevărat că rostul torturii (aici referim la pol. pt tormentor care e dręczyciel din acelasi *drǫčiti) e tot de a face pe cineva blandus...si astfel mai agreabil(!) Iei pantera si faci pisică de casă. Un pneu care nu se mai zdruncină e...flat/plat. E îmblânzit. Zdruncinăturile vieții "îmblânzesc". ouch Ca fapt pervers este și verbul rusesc (cum altfel) дрючить = to rattle/punish/beat/screw, a hâțâna. Care tot de la *drǫčiti se revendică. și hodoronc-tronc, zdruncinați și screwed over, ajungem la zurză mai îmblânziți. Sau nu. Putem opta pt o creație "in-house", deja îmblânzită când îsi denazalizau slavii dracitele lor, dar ultimul cuvânt tot cei care le pun în dicționare o să îl aibe. Edited by intrv, 31 March 2024 - 23:45. |
#9968
Posted 02 April 2024 - 10:54
Un lucru pot spune cu siguranță că ai demonstrat aici, că dacă ai destulă credință orice e posibil.
Mie cel puțin, a zdrunicina îmi suna apropia cu Arunachal, o provincie din Nordul Indiei, luată din Tibet, unde datorită infrastructurii precare drumurile te zdruncină îngrozitor. Ultumul cuvănt însă, în știință, îl poate avea numai o demonstrație certă, iar așa ceva suntem departe de a avea pentru vreuna din teoriile enunțate aici. Spor s-avem |
#9969
Posted 03 April 2024 - 01:12
Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 10:54, said:
Un lucru pot spune cu siguranță că ai demonstrat aici, că dacă ai destulă credință orice e posibil. Mie cel puțin, a zdrunicina îmi suna apropia cu Arunachal, o provincie din Nordul Indiei, luată din Tibet, unde datorită infrastructurii precare drumurile te zdruncină îngrozitor. Ultumul cuvănt însă, în știință, îl poate avea numai o demonstrație certă, iar așa ceva suntem departe de a avea pentru vreuna din teoriile enunțate aici. Spor s-avem Eu vreau să văd cât mai multe exemple de cuvinte din română în care zdr* a provenit din 1. str* strămoșesc, adică romanesc zdrănuta zdrâmt zdrăluci zdrăin zdrăbate zdrăpunge zdrânge zdriga zdreghe zdrecura zdrepezi zdrica zdrămoș nozdru voazdră azdru căpăzdru cazdru măiazdru albazdru dar și neromanesc: bizdriță pezdriț pizdrui păzdrăv mizdrie sihăzdrie zdrădui zdropi p*zda nu se ...pune, că-i lipsește [în general] un trill 2. din zdr* preromanesc: ? ? ? ZZ a pus link la o listă din DEX cu așa-zise etimologii necunoscute, dar care majoritatea sunt contaminări între cuvinte existente și restul onomatopee. Cred că ne apropriem de demo. Aș lăsa-o profesioniștilor, problema e că ei dau de-astea în continuu: zdrobi < sŭdrobiti. |
|
#9970
Posted 03 April 2024 - 10:40
zz_dop, on 31 martie 2024 - 11:47, said:
chestie care daca s-ar potrivi s-ar completa simpatic si cu https://www.etymonli...m/search?q=host host (n.1) "person who receives guests," [...] appears to be from PIE *ghos-pot-, a compound meaning "guest-master" (compare Old Church Slavonic gospodi "lord, master," literally "lord of strangers"), from the roots *ghos-ti- "stranger, guest, host" etc Limba indo-europenilor slavi i-a fost gazdă si maghiarei: https://www.academia...orcsolya_skate_ Edited by intrv, 03 April 2024 - 10:40. |
#9971
Posted 03 April 2024 - 11:50
intrv, on 03 aprilie 2024 - 01:12, said:
vreau să văd cât mai multe exemple de cuvinte din română în care zdr* a provenit din [...] intrv, on 03 aprilie 2024 - 01:12, said:
ZZ a pus link la o listă din DEX cu așa-zise etimologii necunoscute intrv, on 03 aprilie 2024 - 10:40, said:
Limba indo-europenilor slavi i-a fost gazdă si maghiarei Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 17:13, said:
creștinism în limba română care, cel puțin după studiile de până acum, ar veni din limba maghiară - a mâintui, aldui, tămădui, etc. Morosanul, on 02 aprilie 2024 - 17:13, said: Nu văd nici un scenariu prin care aceste cuvinte ar fi comune decât dacă cele două etnii au avut o viață religioasă conectată la un moment dat. Edited by zz_dop, 03 April 2024 - 11:55. |
#9972
Posted 03 April 2024 - 21:30
MikeSpike, on 26 martie 2024 - 14:34, said:
Direct la titlu- NU! Ocupatia din acele timpuri de trupe romane(90% masculi) si bastinasi (aproximez 50% femei) au facut posibila nasterea singurei limbi romanice din estul Europei. Una din concluzii ar fi ,,ca eram mamaligosi,, Bulgaru/grecu/turcaletele/arabu/egipteanu si-au pastrat limba. Am uitat englezu. Nu veniti cu scuza ca francezu(galul) sau spaniolul sant ca noi. Da,dar ei au avut ocupatie militara secole,ai nostri max 1 deceniu. "Ocupația" a durat nu 1 deceniu, ci vreo 7000, dacă punem și Iliria. Nu e vorba de teritoriul României de azi. Ci a celei de ieri |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users