Originea românilor

Diogene, on Feb 9 2008, 12:40, said:

Deci un catolic maghiar nu poate fi nationalist?

soka norman, on Feb 9 2008, 13:16, said:

cred ca in oas influentele maghiare sunt mai puternice decat in maramures. iar in maramures parca se simte, vag, ceva moldovenesc.

stefanmm, on Feb 9 2008, 00:19, said:

Eu zic sa inveti sa te tii dimineata de ........., cum spunea Lenin, si poate reusesti sa intrii la baie cu al 13-lea congres al PCR, poate faci ceva pana la capat !

Invata tovarase de la Lenin, cum se fac labe de urs prin dormitor !  

anzo, on Feb 9 2008, 13:45, said:

in ce priveste subiectul nostru, al rom^nilor, Unio Trium Nationum, in forma de la 1437
avea mai degraba  un caracter anti-feudal, nu era indreptat impotriva rom^nimii.
Dar dupa ce sasii si ungurii/secuii trec la protestantism UTN-ul devine o institutie
predilect anti-rom^neasca, in special in momentul in care ungurii catolici
prin puterea austriaca reusesc sa-i convinga pe rom^ni sa treaca la greco-catolicism.

Din acest moment, UTN-ul devine o institutie sovina, o institutie care pune
bazele unui nationalism de tip protestant (calvin).

Este interesanta pozitia lui Samuil Micu Klein din care reiese ca ungurul Paulus Magnus era conducator
al universitatii ungurilor si rom^nilor din Transilvania.


Hac quoad ritus ecclesiasticos diversitate nequidquam obstante, iura civitatis utrique genti, Hungaricae scilicet et Valachicae, a tempore quo sub Duce Tuhutum in unam societatem coaluere communia erant; sufficiat brevitatis causa in argumentum huius veritatis adferre literas authenticas Conventus B. M. Virginis de Colos-Monostra, anno 1437 exaratas, quas Cl. Pray in Historico - Critica Dissertatione VIIa § 8a sequenti tenore in lucem edidit: Paulus Magnus de Vajda-Háza vexillifer Universitatis Regnicolarum Hungarorum et Valachorum in Partibus Transylvanicis etc.  
    Advertit eodem loco celeberrimus author in literis his conventualibus Universitatem Regnicolarum Hungarorum et Valachorum provocare se ad quoddam instrumentum S. Stephani Regis, in quo de eorum immunitatibus ageretur, quod ipsum denuo argumento est utramque Nationem easdem immunitates habuisse iisdemque regnicolaribus iuribus gavisam fuisse.  


In Supplex Libellus Valachorum vedem cum s-a
dezvoltat retorica nationalista rom^neasca ca o reactie a atitudinii sovine, badarane si mitocane
a celor trei natiuni transilvane.


Est Natio Valachica omnium Transylvaniae huius aetatis Nationum longe antiquissima, cum a Romanis ipsam coloniis, per Imperatorem Traianum saeculo II inchoante in Daciam frequenter copiosissimo veteranorum militum numero ad tutandam Provinciam deductis, propaginem suam habere, fide historica, traditione nunqnam interrupta, idiomatis et morum consuetudinumque similitudine sit certum probatumque.  
    Successores Traiani Augusti possederunt Daciam aliquot saeculis, quorum permanente imperio fides etiam Christiana in hac Provincia iuxta Ecclesiae Orientalis ritum, opera episcoporum Protogenis, Gaudentii, Nicetae et Theotini, saeculo praeprimis IV propagata fuit, prout id ipsum Historia Ecclesiastica universa docet

soka norman, on Feb 9 2008, 05:19, said:

ca sa fie adevarat mai intai trebuie sa fi fost consemnat ceea ce a spus cantemir.

Dupa cate stiu eu, Cantemir a fost pus in situatia sa judece un calugar care
acuza pe un evreu ca ar fi omorat un copil sa-i bea sangele. Binenteles i-a
dat dreptate evreului si l-a pedepsit pe calugar.

Calvin = un Trotki criminal avant-lettre

Calvin avea toate trasaturile lui Trotki.
Trotki a fost un oportunist, contopist pus sa-si realizeze utopia prin orice mijloace.
Crima, genocidul n-au contat. A infiintat Gulagul ca sa extermine populatii.
Si-a pus coetnicii, racolati din randurile chibuturilor (acestea au capatat un caracter paramilitar,
cu utopia la centru, organizatii ce au produs constant 70% de psihopati si sociopati),
ca sa implementeze Gulagul si armata terorii, Armata Rosie.

Calvin l-a preconfigurat pe Trotki.
Si-a eliminat adversarul (care-l depasea prin inteligenta dar si prin caracter),
M.Servetius, pe care l-a turnat la Inchizitie si cand l-a prins in Geneva,
pe teritoriul sau, a azmutit conducerea localitatii sa-l puna pe rug.

Calvin a configurat Geneva ca pe un stat totalitar, statul comunist al lui Trotki.
Si-a creat propria politie secreta care spiona localnicii. Fiind strict in ce priveste
moravurile, excesele sexuale deveneau crime, care se bucurau de pedepse maxime.
Ceea ce el nu a aplicat cand a fost vorba de propria sa familie, sora sa fiind una
din criminale.

Religia lui Calvin, bazata pe autoritate, pe un sistem totalitar, a devenit
religia ungurilor si secuilor din Transilvania. Calvinii anglo-saxoni ajunsi pe teritoriul
Americii au exterminat populatia autohtona, calvinii din Transilvania s-au
pus sa-i extermine pe rom^ni.

Noroc cu biserica greco-catolica.

Edited by stefanmm, 09 February 2008 - 19:53.

soka norman, on Feb 9 2008, 12:16, said:

Ha interesant !
Din interior diferenta se vede mai bine, ca o gluma, Osenii is mai usori si mai iuti - si la manie si la miscare - muzica are niste inflexiuni mai inalte, mai acute.
Daca vrei, si gacile is croite diferit, la noi latii de panza se pun vertical, la ei orizontal da astea sint nuante de care altii nu au cum sa-si dea seama la o prima impresie.

Depresiunea Oasului ere deschidere spre vest, si influentele au fost mai mari, de aceea portul osenesc din ultima vreme abia daca mai pastreaza ceva din cel original.
In schimb, cum zice Zenovius, mai ales inspre est, pe V.Viseului morosenii incep sa aiba asemanari cu moldovenii, chiar si la grai, desi teoretic contactele nu au fost astat de intense. Spre vest de Sapanta, pe V.Tisei, deja portul trece gradat spre cel osenesc.

soka norman, on Feb 9 2008, 12:16, said:

Asta nu stiu, da daca vrei iti spun de ce ii dispretuiau morosenii

Edited by Morosanul, 09 February 2008 - 21:31.

Dacomanii (dacoFRAIERII), dacisti sau cum dracul isi mai spun ei,
au venit cu baliverna ca dacii ar fi vorbit o limba latina (sau ca limba dacilor
era un fel de latina).

Chestia asta vine de la francezi. Nu e chestie noua. Precum chestia cu
continuitatea daco-romana (francezii au chestia cu continuitatea galo-romana)


Nu prea inteleg ce avea Densusianu in  capul lui in Dacia PreHistorica.

The vulgar language spoken in the southern parts of Gallia was called until late in the Middle Ages, lingua romana (Labbe, Concilia. T. IX. 351) [2].

[2. During the Middle Ages, this southern territory of Gallia where the vulgar Roman language was spoken, often appears under the name of Languedoc. Most of the French literati consider this geographical term as only a characterization of the population from the southern parts of France, which used the word oc instead of oui (yes). But the origin of the name is older. One of the Ligurian tribes which had passed from Gallia over the Pyrenees, bear in Roman inscriptions of Spain the name Longeidoci. This population, once very extended in southern Gallia, especially in the regions inhabited by Volci, had therefore given this name to the territory of Languedoc].

This Roman language, which once had reigned over all the southern part of Gallia to Liger, was very close to the Latin language.

We have in this regard a very important admission of Cicero. In his dialogue about the most famous Roman orators, he mentions that the language which was spoken in the territory of Gallia was different from the language spoken in Rome only because of its lack of urbanity. “When you, Brutus, will go to Gallia”, says Cicero “you will hear there some words which are not use in Rome, but they can be changed and can be unlearnt” (Brut. 46).

As we know, the Romans had conquered the southern parts of Gallia to the Rhodan, only 75 years before the time when Cicero wrote those words. So it is evident the fact that the vulgar Latin language spoken in southern Gallia was not an imported language, or one formed under the empire of Roman domination.



One of the tribes which dwelt on the territory of Aquitania, or ancient Aremorica, was called Datii (Pliny, lib. IV. 109; Mullerus, Ptolemaei Geogr. I. 206). Close to these Datii we also find in the southern parts, near Tolosa, a locality called Sarmati (Tab. Peut. Segm II. 1. 2); and as neighbors towards the northern parts figure the so-called Petrucorii, probably a population of the same origin and language as the Dacii Petoporiani from the eastern regions of Trajan Dacia.

Another group of Dacians, called by the Greek geographers Deciates, or in Latin form Deciani, had their dwellings near the maritime Alps. Deciatii were a warlike tribe which loved independence. They started the first fights with the Romans in Gallia, and Pliny the Old counts them among the most famous Ligurian peoples (lib. III. 7. 1).


On the other side of the Rhodan, stretched along the shores of the Mediterranean Sea up to the Pyrenees, a population called Volcae Arecomici. We have here without doubt the name Volcae Aremorici altered by the Greeks from Massilia, as Aremorica had been the name of the entire Aquitania, and the Romans had called the southern shores of Gallia “Provincia romana” up to the times of Augustus. The Volcii Arecomici enjoyed a national autonomy even during the Roman domination. They administered themselves according to their own laws, without being subjected to the provincial government (Strabo, lib. IV. 6. 4). Their main city was Narbo, today Narbonne.

The origin of the names Ardelay, Ardelles, Ardelu, Ardeuil, Ardillats, Ardilleux, Ardillieres, which today are still the names of various villages from the southern territory of France, goes back to the ante-Celtic period (Janin, Dict. d. communes de France, 1851. p. 19).





One of the most important centers of these miners had been in ante-Celtic times the city Rhoda (Pliny, lib. III. 5. 2), a name of Pelasgian origin, from which derives the name of Rhodan.

Another locality situated close to Rhodan had in the Roman epoch the name of Boxs(ani), meaning Colliery (Rom. bocsa, carbunaria). Another city from the lower parts of Rhodan is called by the ancient geographers Taruscon or Tarasco (Strabo, lib. IV. 1. 12). In the same mountainous region of the Alps we also find near the Deciati a tribe with the name Albioeci (Strabo, lib. IV. 6. 4); and on the other side of the Rhodan, near the Volcae Arecomici were the so-called Helvii.

It is important that we find the homonyms of these localities in the regions rich in metals of Ardel or Transilvania: Ruda, Rodna (famous silver mines also called Rhodana in the Middle Age), Bocsa, Bocsani, Trascau, Albac (Albaceni) and Ilva-mare near Rodna

Edited by stefanmm, 10 February 2008 - 00:30.

Morosanul, on Feb 9 2008, 21:24, said:

de ce ii dispretuiau?

stefanmm, on Feb 10 2008, 00:08, said:

  

E logic. Pe vremea lui Napoleon vorbeau de virtuțile Imperiului Roman, de civilizarea Europei cu ajutorul Imperiului. Dar după ce, metaforic spus, "Odoacru s-a instalat la Roma" (adică Germania de după 1870 începuse să domine), Imperiul Roman nici nu a mai fost atât de important, francezi au devenit gali, care nici măcar nu au mai fost romanizați.

Este același imperialism care a bântuit lumea, mai ales Europa, cu armele de fier ale celților, cu catapultele și drumurile romanilor, cu crucile și puștile spaniolilor, neuitând de semiluna și aritmetica arabilor, nici de calculatoarele și avioanele (invizibile) ale americanilor (acum îi spun "globalizare").

Însă, dincolo de amuzamentul situației (mai ales în ce-i privește pe papagalii români) , acolo sunt niște fapte istorice, care dovedesc că romanii au preluat pseudoimperiul celților dând-i un suflu nou de civilizație maritimă, suflu preluat, desigur, de la greci. Totul s-a terminat (ca să înceapă altfel) când romanii au au avut de-a face cu dacii și germanii, dar mai ales când când au pierdut "Mare Nostrum" datorită instalării arabilor pe țărmul de sud.

Cum rezistă limbile acestor imperialisme tot mai globale, centre ale unor civilizații succesive? Tot mai rău desigur. Pe vremea romanilor au rezistat mult mai bine. Echilibrul dintre mijloacele lingvistice de apărare și cele de atac a alunecat în favoarea ultimelor.

Edited by Diogene, 10 February 2008 - 08:32.

soka norman, on Feb 10 2008, 08:12, said:

Cum evreii detineau comertul si finantele si in aceasta zona - asta nu e o surpriza cred - reuseau prin faptul ca se imprumutau numai intre ei la dobanzi rezonabile, dar si prin preturi de dumping sa fie cam singurii care aveau magazine, chiar si in zonele rurale.

Asa puteau sa aplice un gen de escrocherie mai greu de controlat la acea vreme: oricine cumpara ceva sau intra sa ia o tarie - si morosenii dupa o zi grea de lucru se cam indemnau la asa ceva - erau invitati cu "amabilitate" sa semneze o hartie in loc sa plateasca. De fapt era un fel de ipoteca la termen pe cate un pamint pe care ei au pus ochii, si in final omul se trezea cu executorul care ii lua pamaintul. Oamenii nu stiau nici sa citeasca, cu atit mai putin sa realizeze ce poate insemna un asa document.
S-a intimplat asa ceva unor familii sarace sau cu multi copii, iar asta a lasat o impresie foarte negativa chiar in ochii celor care nu au patit asta.

Mai mult, lucrul asta s-a intimplat la o scara atit de mare pentru ca stapanirea ungara care de mult incercase sa sparga monolitul romanesc in zona (prin crearea localitatilor de oaspeti regali, colonizarea rutenilor) a incurajat refugierea evreilor din Galitia in imperiu cu pasapoarte false, si alte trucuri (iesea cate un evreu peste granita cu un brat de pasapoarte, si apoi intra cate un evreu cu fiecare pasaport).
Astfel ca evreii au ajuns sa ipanzeasca Maramuresul, de fapt ei cautau chiar zonele unde oamenii isi vedeau de lucrul lor, nu unde aveau idei sa zic de afaceri, in Oltenia ma indoiesc la le-at fi mers

Deznodamintul a fost ca in al doilea Razboi Mondial, ungurii i-au deportat, incat acum nu mai stiu sa fie evrei in zona.
A iesit vorba: Ungurii i-au adus, ungurii i-au dus !

lajbi, on Feb 8 2008, 08:06, said:

Cred ca esti primul dar si ultimul ungur afirmand ca niste romani ar avea stramosi din neamul Dacilor...

Ce-o sa te faci daca istoriografia oficiala romaneasca ar adopta versiunea iliriano-moesiana a lui Roesller?

Daca mergi la noi prin Moldova o sa ai surpriza sa vezi si acolo o multime de blonzi inalti la statura si cu piele alba (ca zapada). O parte dintre ei (nu toti, depinde si de bautura...) sunt oameni harnici si cinstiti..

Morosanul, on Feb 10 2008, 11:14, said:

nu "i-au deportat" ci i-au predat nemtilor care i-au bagat in lagare de unde, cei mai multi, nu s-au mai intors. cei care s-au intors, sau urmasii lor, au plecat in anii '70-'80 in israel (vanduti de ceausescu). la fel cum, tot vanduti, au plecat in germania nemtii (tziptzerii) din zona viseului.

Uite aici incerc sa punctez influentele pozitive ale calvinismului maghiar in relatia sa cu românii. De acord ca aceasta confesiune i-a alienat pe unguri, in special in relatia lor cu vecinii, dandu-le acea latura aroganta, fals triumfalisto-razboinica, "civilizatoare" in raport cu celelalte etniii, fapt care mai tarziu li s-a intors impotriva lor cu prima ocazie.

De cand a aparut printre unguri, calvinismul a incercat sa-si faca adepti si printre români. Parca prima carte calvina maghiara apare prin 1570-1573, si este o care de "cantece bisericesti". Versiunea sa româneasca este Palia de la Orastie (aici apare termenul de român cu "o"), chiar daca aceasta a fost scrisa cu litere chirilice...

Românii ortodoxi au fost reticenti fata de aceasta confesiune (s-au opus la Catolcism, daramite la Calvinism) dar hai sa recunoastem ca aceasta confesiune i-a ajutat la izgonirea limbii slavone din biserica. Preoții ortodocși români, după experiența protestantă luterană și dispunînd de cărți bisericesti românesti (Coresi) nu s-au împotrivit acestei inovații procedurale reformate (chiar dacă ierarhia superioară din Ungro-Vlahia, de care depindeau, s-a opus, dar asta nu ma mira...).

In Transilvania, s-au tradus în limba română primele texte bisericesti – manuscrise și, ulterior, tipărituri – datorita deschiderii către Occident a culturii religioase transilvane. Românii au știut să profite de perspectivele culturale (religioase) ale Reformei. La Caransebeș a apărut în jurul anului 1700 cel dintîi dicționar latin-român (Anonymus Caransebensiesis) scris cu litere latine. Tot în Banat a apărut (1687-1700) Lexicon Marsilianum, primul dicționar latin-român-maghiar (studiat de Carlo Tagliavini).

Calvinismul maghiar i-a ajutat pe unguri sa se „re-maghiarizeze”, "de-germanizindu-se". Indirect i-a ajutat pe românii să se „re-latinizeze”, "de-slavizandu-se". Modelul (maghiar) funcționa chiar în cadrul influenței catolice a Austriei. Chestia asta s-a transmis si dincolo de munti, in special la scoala de la Trei Ierarhi.

Quote

Ha ha, cat pupincurism, e ca si cum ai incerca sa punctezi influentele pozitive ale holocaustului asupra evreilor (i-a facut mai uniti si a dus la formarea statului evreu).

Quote

Da ma, ca doar Antim Ivireanul, sf. mitropolit Dosoftei sau Varlaam erau calvini. Daca as avea de ales as prefera de 1000 de ori sa ma rog intr-o biserica ortodoxa unde se canta in...chineza sa zicem, decat in una protestanta unde se canta in romaneste. Asta ca fapt divers, pentru ca nu s-a pus niciodata problema asa, predicile au fost tot timpul in limba romana, doar liturghia si cantecele au fost in slavona.

Fabris, on Feb 10 2008, 11:44, said:

...
calvinismul furibund a detonat instantaneu regența limbii latine și a lansat lozinca populistă a limbii naționale.
...
Modesta Palie de la Orăștie [1582], traducere a primelor două cărți vetero‑testamentare, ...  Lingvistic, ea reflectă un stadiu rebarbativ al limbii ardelene culte, împestrițată la refuz de cuvinte ungurești, luate ca atare din sursa traducerii, o ediție maghiară din 1551 a Pentateucului lui Moise, tipărită la Cluj de Gáspár Heltai.
...
în limba românească, recte Catehismul calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1640,
...
Testament de la Bălgrad [1648] rămâne tot de domeniul pitorescului local, acum fiind vorba chiar de un reper filologic epocal
...
[Bibliei de la București din [b]1688[/b]] observația filologilor despre caracterul adânc moldovenesc al limbii traducătorului [Nicolae Milescu], care nu și‑a pus în nici un fel problema cultivării limbii române în mod unitar
...
[Biblia lui Petru Pavel Aron [b]1760 -– 1761[/b]] Traducerea Vulgatei [Biblia catolică în limba latină tradusă din greacă și ebraică la sfârșitul secolului al IV-lea de Ieronim, originar din Iliria, vestul Peninsulei Balcanice] lui Aron recurge la o limbă românească aproape curată, dar...tot dialectală, ardelenească. Mai concret, descoperim graiul popular din nordul Ardealului, cu fonetica, morfologia și lexicul prezente în oarecare măsură și astăzi. Explicația se poate căuta în originea tuturor traducătorilor la nord de Mureș, unde știm că se semnalează un clivaj lingvistic cunoscut specialiștilor
...
Reeditarea recentă a Bibliei de la Blaj din 1795 a scos orbitor în lumină un adevăr șocant: Samuil Micu este părintele limbii literare românești moderne sub aspect sociologic, așa cum Eminescu urma să fie cu opt decenii mai târziu sub aspect stilistic.
..
În pofida unei masive difuzări, prin cunoscuta iscusință economică a episcopului Ioan Bob, peste două decenii s‑a simțit nevoia retipăririi ei. Au făcut‑o moldovenii la Sankt Petersburg în 1819, deschizând calea triunfală a Bibliei de la Blaj în lumea ortodoxă. O ediție pentru Țara Românească a realizat episcopul Filotei la Buzău, în 1854 – 1856, considerând opera blăjean㠄cea mai bine tălmăcită și mai luminată la înțeles”. Pentru ortodocșii din Transilvania a reeditat‑o Andrei Șaguna la Sibiu, în 1856 – 1858, ..

http://www.history-c..... GENIULUI.htm

Așa cum ar fi de așteptat Samuil Micu a fost din Sadu-Sibiu, nepot al lui Inocențiu Micu. El a scris în limba din satul lui.
[ http://www.primariasadu.asconet.ro/images/IM001374.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Diogene, 10 February 2008 - 13:27.

Fabris, on Feb 10 2008, 11:00, said:

Da, exact din acelasi motiv, ca nici zona Moldovei nu a fost sub stapanire romana, ce-i asa de greu ?

Fabris, on Feb 10 2008, 11:00, said:

Tu ce-o sa faci daca biologia va adopta versiunea că rața-mpunge ?
Hai sa ne pastram decenta, daca n-ai observat ca Diogene a venit cu o versune total diferita si foarte sofisticata ca sa ocoleasca aiurelile lui Roesler.

Apoi ca nu e nici primu nici unltimul ungur cu o atitudine rezonabila asupra istoriei, ba spre surpriza ta cei mai multi au o atitudine decenta. Teoria lui Roesler este doar o arma pentru cei care sustin anumite interese, cum a fost si conceputa.

Asta pt ca de fact nu e nici o rusine in faptul ca au fost un popor migrator, ca s-au asezat aici venind de la rasarit, ca au avut vremea lor de glorie si apoi de cadere, asta e !
Ar fi culmea ca romanii emigrati masiv in Canada sa spuna peste vreo cativa ani ca acolo au fost ei cand au venit englezii, ar fi complet absurd si chiar fara rost.

Morosanul, on Feb 10 2008, 14:22, said:

Tocmai cei care stăteau cu burta la soare când Decebal se lupta cu romanii se dau acum mari daci. Vitejia lor constă în faptul că romanii nici nu au aflat că există. Și rața îi foarte vitează și împunge.

Nu mi-am propus nici să-l ocolesc pe Robert Roesler, nici să-l desființez pe Petru Maior. Mi se par niște scopuri de-a dreptul puerile. Dimpotrivă, caut să-i citesc (pe primul nu am reușit), să-i înțeleg și să-i respect. Unii își iau scopurile din cărți vechi de sute de ani. Nu-i bai, dacă înțeleg că multe lucruri sunt de-a dreptul perimate.