Dacii, obiceiuri si traditii

Daca ei,adica dacomanii,sunt curiosi sa vada de cine si de unde aceste nume in "ila" tipic germanice (repet: tipic germanice),pot sa citeasca acest studiu comparat intre numele de origine gota si burgunda spre exemplu:
Studien zu Literatur, Sprache und Geschichte in Europa: Wolfgang Haubrichs  By Wolfgang Haubrichs, Albrecht Greule

http://books.google....9...p;q&f=false

NICU_LUPULALB, on 11th April 2011, 12:16, said:

OK, cum zice matale...

raman, on 11th April 2011, 11:21, said:

Pseudonimul lui Zenovie iti spune ceva? Dar "fecit patela bonam"? Sunt doar 2 exemple din putinele inscriptii din Dacia de dupa retragerea aureliana. Viata romana a continuat aici, orasele romane din Dacia sunt abandonate abia in sec. V.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:20, said:

Organizare-dezorganizare, pana una-alta, au venit "barbarii" peste italici si i-au organizat. Le-au dat codexuri si hrisoave, ca nu erau italicii in stare sa scrie nimic de capul lor, ba chiar deducem ca stiinta cuvantului scris nu o posedau, asa ca e nitel obraznicie sau italomanie sa pretinzi ca italicii mai aveau vreun cuvant de zis in Italia, nu?

Zici tu ca 150-200 de mii e asa, un mizilic. Romanii in ce fel de palcuri au venit in Dacia, in ce numere, si cat s-au amestecat cu bastinasii? Vezi sa n-ai vreun soc cand cauti.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:20, said:

La care popoare germanice sunt atestate numele in "ila", maestre? Adica, sunt atestate in prezent, sau in hrisoavele interpretate dupa principiul "care a pus gheara pe ele, ale lui sa fie"?
In lista aia e si un nume "Serbandus". Mai e numele "ªerban" cunoscut la alt popor decat romanii? Ia, lumineaza-ne.

Edited by leogoto, 11 April 2011 - 11:32.

Lupule, uite, te ajut eu, pagina cu pagina.

Pune tu etimologiile "getice" - cand esti gata trecem la pagina doi. Daca gafai ii poti ruga si pe leogoto si raman sa te ajute. Nu te baza pe NICU si pe nea Florica ca [vezi nea Florica?] nu mai termini niciodata.

Accila, got., PN: Vw.: s. Akkila
Acisclus, got., PN (675): Vw.: s. geisls; Q.: Garcia Moreno Nr. 287
Adaric, got., PN (um 478): Q.: Sch–nfeld 2, Adareiks, Athareiks ?
Adefons, got., PN: Vw.: s. funs
Adelgudis, got., PN: Vw.: s. gun¶i
Adeliuvus, got., PN (681): Vw.: s. a¶al ?; Q.: Garcia Moreno Nr. 1
Ademirus, got., PN (646): Vw.: s. a¶al ?; Q.: Garcia Moreno Nr. 430 Adica, got., PN (564): Vw.: vgl.
Adaric; Q.: Sch–nfeld 2 (Adika), Fiebiger-Schmidt I, 125, 265
Adila, got., PN (6. Jh.): Vw.: vgl. Adaric; Q.: Sch–nfeld 2
Adoitus, got., PN (8. Jh.): Q.: Kampers Nr. 375
Adoricus, got., PN (572): Vw.: s. a¶al ?; Q.: Kampers Nr. 98
Adosind, got., PN: Vw.: s. sin¶s
Adosinda, got., PN (718 - 37): Vw.: s. a¶al ?
Adulfus, got., PN (653): Vw.: s. a¶al ?; Q.: Garcia Moreno Nr. 2, 243 ? (Adelfius), 434 (Adelfus), Nr. 22, 23 (Ataulfus)
Afrila, got., PN: Q.: Garcia Moreno Nr. 3, 4, 5
Agesendus, got., PN: Vw.: s. agi-
Aggils, got., st. M.: nhd. Angle; Vw.: s. Aggils im W–rterbuch Agil,
Agila, got., PN (6. Jh.): Vw.: s. agls; Q.: Sch–nfeld 3 (Agils), Garcia Moreno Nr. 6; Son.: sw. Form Agila
Agilulf, got., PN: Q.: Sch–nfeld 4 (lgbd. Agilulfus),
Agilwulfs Agilus ?, got., PN: Vw.: s. agi-
Agiulf, Agiulfus, got., PN (5. Jh.): Vw.: s. agja, F., Ecke; Q.: Sch–nfeld 4
Agrivulfus, got., PN (6. Jh.): Q.: Sch–nfeld 4, verderbt aus Agivulfus ?
Agromórus, got., PN: Vw.: s. mÅreis
Aia, got., PN (653): Q.: Kampers Nr. 378, 379
Aidoingus, got., PN (5. Jh.): Q.: Sch–nfeld 5
Airigus, got., PN Aiulfus,
Ayulfus, got., PN (7. Jh.): Q.: Kampers Nr. 139 Akkila,
Accila, got., PN: Q.: HhGEW  
Alafons, got., PN:  Vw.: s. funs
Alagild, Alagildus, got., PN: Vw.: s. gildan; Q.: Sch–nfeld 6 (Alagildus)
AlamÌd, AlamÌds, AlamÌths, got., PN: Q.: UrkA (540), UrkN; E.: s. ala-, m̶s; B.: Dat. Sg.
Alamoda UrkN 1,2 UrkN; UrkN 2,2 UrkN; UrkN 3,2 (teilweise kursiv) UrkN; UrkN 4,3 UrkN; UrkA 2 UrkA; Son.: Lehmann A112
Alanoiiamuth (?), got., PN (6. Jh.): Q.: Sch–nfeld 9; Son.: Vater des Jordanes
Alari, got., PN: Q.: Kampers Nr. 380
Alaricus, got., PN: Vw.: s. ala-, reiks; Q.: Sch–nfeld 9, Fiebiger-Schmidt I, 118, 25 (Alarich), 120 f., 249 ff., Garcia Moreno Nr. 399; Son.: Lehmann A114
Alatheus, got., PN (4. Jh.): Q.: Sch–nfeld 11 (Alathius)
Alavivus, got., PN (4. Jh.): Vw.: s. weihan; Q.: Sch–nfeld 11
Albila, got., PN (6. Jh.): Q.: Sch–nfeld 12
Albis, got., PN (6. Jh.): Q.: Sch–nfeld 12 (Albeis)
Aldericus, got., PN (683): Vw.: s. al¶eis; Q.: Garcia Moreno Nr. 7
Aligerna, got., fem. PN: Q.: Fiebiger II, 31, 47
Aligernus, got., PN (6. Jh.): Vw.: s. gairns; Q.: Sch–nfeld 13
Alika, got., PN: Q.: HhGEW
Aliulfus, got., PN (6. Jh.): Q.: Sch–nfeld 14 (Aliwulfs, Aljawulfs)

leogoto, on 11th April 2011, 11:32, said:

N-am inteles ce vrei sa spui.
Oricum consecventa ruralizarii si a barbarizarii,printre altele,a insemnat si pierderea invatamantului din scoli.
Nu cred sa fi posedat pe cineva,barbarii aia longobarzi,care sa fi putut organiza sau orandui un tip de invatamant raspandit asa cum era in imperiul roman. Adevarul este ca de la italici,timp de doua secole n-avem nimic,toate documentele pomenesc doar de nume barbare.

Quote

N-am idee:iar au fost suficienti incat sa lase fostei pupulatii dacice limba lor.
Nu ti se pare ca limba romana moderna coroboreaza in acest sens ce se spune in documentele vremii?
Nu ti se pare ciudat ca,in zona unde istoria ne consemneaza o venire a colonistilor romani de-ai lui Traian,inca se mai vorbeste cea mai raspandita limba latina din europa de est ca numarul de vorbitori?

Quote

La mai multe: lista pe care ti-am dat-o insira numele burgunde,gote respectiv din care se poate aprecia asemanarea lor in forma si in fonetica.
Ai aruncat vreodata o privire asupra onomasticii altor popoare germanice: franci,vandali,vizigoti ca sa spui ca nu existau asemenea nume?
Realistic vorbind: cum se poate sa-i faceti voi dacomani pe Danezi,pe Goti si pe alti tot daci?
Au salasluit peste tot pana in Asia?

O simpla asemanare de forma,chiar si in acest caz pe care mi l-ai dat "serbandus",nu inseamna sa fie vorba de "serban"ul romanesc.

Mount_Yermom, on 11th April 2011, 12:29, said:

No shit, sau pe latina vulgara, nu excrement? Ia, inscriptioneaza-ti in vocabular:
Paleografia = ºtiinþa care se ocupã cu studierea manuscriselor vechi. In manuscrise, nu se fac inscriptii decat daca te cheama Mount Yermom si bagi brisca in manuscris cand nu te plictisesti sa zgarmi in melamina bancii.
Numismatica = stiinta care se ocupa cu studierea monedelor. Pe monede, ca principiu exista texte, dar sincer sa fiu nu am vazut niciodata text inscriptionat. Dar daca in "cercul tau academic" s-a vazut, atunci treaca de la mine.

Mount_Yermom, on 11th April 2011, 12:29, said:

Te crezi Basescu? Poate ar trebui sa iti iei retetele, sau daca inca nu ai, eu unul, ti-as recomanda un consult cu un domn care te aseaza pe o canapea si-ti pune intrebari aparent fara sens. Dupa care iti da retete.
Oricum, pentru conformitate, sa citam corect ce am scris eu, si nu ce ai inteles tu (nu o iau personal fiindca am vazut ca nu intelegi complet nici un fel de text scris):
http://forum.softped...amp;pid=9614194

Quote

http://forum.softped...t...t&p=9619986

Quote

leogoto, on 16th March 2011, 20:48, said:

Ipoteza ta este absurda, aberanta si ma mir ca mai ai inca nerusinarea s-o etalezi necoafata.

FORMA DE ASTAZI adica, "-jean/-gean/-ºean, -jeni/-geni/-ºeni"? Adica Clu-jean, Sala-gean si Mure-sean [sau Craio-vean, Bucure-stean si Botosa-nean].

Cuvantul dacic, identic cu cel latin gens, supravietuieste si astazi in formele "-jean/-gean/-ºean, -jeni/-geni/-ºeni"!

Din pacate, -vean, -stean, -nean], etc nu si-au gasit inca explicatia. Daca insisti si-o vor gasi cu siguranta.

PS - "inscriptii epigrafice" - baga la cap

PS2

Webster's 1913 Dictionary

Definition:

\In*scrip"tion\, n. [L. inscriptio, fr. inscribere, inscriptum, to inscribe: cf. F. inscription. See {Inscribe}.]

1. The act or process of inscribing.

2. That which is inscribed; something written or engraved; especially, a word or words written or engraved on a solid substance for preservation or public inspection; as, inscriptions on monuments, pillars, coins, medals, etc.

Tot la Godzila, Mozila si Manila ati ramas? Eu le sugerez dacomanilor sa arunce o privire peste toponimia si antroponimia din Africa, e plin de daci pe acolo. Care e dacoman adevarat Luapula si emigra in Africa unde se observa clar mostenirea dacica.

Edited by turcoctonul, 11 April 2011 - 12:10.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:52, said:

Nu, n-au fost suficienti, si fiindca ultima doza de zgomot cu limba colonistilor romani nu te-a dezvatat de aberatiile astea, iti mai administram una:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ehW7f2sg8ro?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sublim, dar cu desavarsire neinteligibil. Si inca asta e Ovid, adica unul care chiar a trait prin partile astea de lume.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:52, said:

Mai asculta inca o data clipul ala minunat, si dupa aia tradu-ne ce povesti cuprinde poezia - din limba latina de la tatal ei Ovid, mare om, mare poet, in cea mai raspandita limba latina din Europa de est - fiindca eu nu sunt capabil.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:52, said:

Nu-i face nimeni dacomani, ii faci tu, eventual, fiindca pana in secolul XVII nu a zis nimeni ca gotii au cucerit Italia. Pana si Ammianus Marcellinus zicea ca peste italieni au venit "getii".
Iar eu zic sa arunci tu priviri pe sursele din care ai scos afirmatia ca germanicii au nume in "ila" cat cuprinde, si sa ne luminezi. Zau.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 12:52, said:

Nu inseamna fiindca mai sunt alte nume "serban" in uz la alte popoare, sau fiindca altfel faci tu o noua criza de nervi?

PS3

INSCRIPTION, subst. fém.

I. − Action d'inscrire, de garder la trace écrite de quelque chose.

A. − Action de porter le nom de quelqu'un ou une mention que l'on veut conserver sur un document, une liste, un registre; résultat de cette action.

2. Indication écrite placée en un lieu apparent et servant à donner un avis, un renseignement. Inscription d'une affiche, d'un panneau, d'un poteau indicateur. Des routes qui se croisent sans écriteaux, des bornes dont on a pris soin d'effacer l'inscription

B. − Ce qui est inscrit.
1. Ensemble de caractères écrits ou gravés sur un monument, une médaille, une monnaie, généralement pour commémorer le souvenir de quelqu'un ou de quelque chose, ou pour indiquer la destination d'un édifice.

Mount_Yermom, on 11th April 2011, 13:08, said:

Ipoteza mea e absurda, aberanta, si necoafata, zici tu, si sparge o carutza de oale fara nici cel mai mic efort, zic eu si ma doare fix in pix ca te urci tu pe pereti cand o citesti.
Cum ziceam: terminatiile denumirilor de triburi dacice enumerate in "Geographia" de Claudios Ptolemaios, care a trait in Pannonia adica practic la fata locului, si anume Albocensi, Buridensi, Caucoensi, Ciaginsi, Cotensi, Potulatensi, Predasensi, Rhadacensi, Saldensi, Sensi, se regasesc practic identic in actualele terminatii romanesti -jeni/-ceni/-ºeni, si pot fi explicate prin existenta in limba dacilor a unui radical foarte similar lui "gens" latin, cu o pronuntie intre actualul "gente" spaniol, si actualul "gens" francez, adica "hean".

leogoto, on 11th April 2011, 13:10, said:

Cu intonatii poetice? Nu mersi, uite aici limba latina vorbita intr-o conversatie obisnuita (seamana mult cu spaniola de azi):

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/GVBN0_UOL6I?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

turcoctonul, on 11th April 2011, 13:17, said:

Aia e latina medievala fiindca foloseste sintaxa europeana din zilele de azi, nu Yoda-talk ca si Ovidiu. Sau vrei sa zici ca n-ai sesizat unde pune omul predicatele?

leogoto, on 11th April 2011, 13:16, said:

Tu, ca si nea florin, suferiti de mania geniului neinteles. In italiana se zice "francesi", "polonesi", "luxemburgesi" tot asa si in romana, tot asa si triburilor alea. De unde pana unde ai tras tu concluzia ca ar fi o terminatie autohtona cand se vede limpede ca e o terminatie latina? Sunteti ca minerii aia naivi de gaseau pirita (aurul prostilor) si credeau ca e aur.

leogoto, on 11th April 2011, 12:10, said:

Tu te faci ca nu intelegi sau chiar esti asa de capos?
Limba latina a murit acum 2000 de ani n-o poti intelege usor cum ti se pare tie fara studiile necesare.
Dupa parerea ta limbile raman neschimbate in cursul veacurilor?
Limba romana de astazi e la fel ca limba de acum 200 de ani sau 300 sute?
Da timpul inapoi la 2000 de ani si vei vedea ca ala era limba latina:este enormal sa evolueze un idiom.

Quote

Pai in epoca respectiva istoricii n-aveau la indemana sursele de la care dispunem acum,in 2011.
De aceea confuzie la unii carturari intre geti/goti, daci/dani. Si oricum niciunul dintre acestia n-a pus la indoiala faptul ca aceste popoare erau germanice si care vorbeau o limba germanica.
Asupra italiei deci n-a venit niciun dac,stai linistit,ca doar nobilimea italiana din evul mediu era de sange german:asa cum ne-o dovedeste cu prisosinta toponomastica si onomastica.

turcoctonul, on 11th April 2011, 13:24, said:

La linkurile de mai jos ai lista cu (mare parte din) triburile galice, celtice si germanice cunoscute. Esti liber sa-mi indici o singura terminatie -censi/-densi/-sensi/-tensi, daca o gasesti:
http://en.wikipedia...._Gaulish_tribes
http://en.wikipedia....f_Celtic_tribes
http://en.wikipedia....ermanic_peoples

Ai si Geographia ptolemaica toata la dispozitie, esti liber sa cauti o denumire cu terminatia aia, plasata in alta zona decat Dacia, pana izbandesti:
in greaca - http://books.google....M...cia&f=false
si in latina - http://content.lib.u...amp;CISOPTR=166

Terminatia ar fi deci, daca nu gasesti ce cauti, nu latina, ci dacica, si ar cam semana cu "gens" din latina. Ar exista in cazul asta termeni din lexicul dacilor asemanatori cu cei lexicul latin. Adica, ar fi sfarsitul lumii.

marcuzzzo, on 11th April 2011, 13:31, said:

Sange german precum Athanaric care suna ca si a lu' Dãnãricu, sau Baduila care suna ca si Bãdilã. Am inteles.

leogoto, on 11th April 2011, 13:21, said:

Ai ramas cu sechele, nu e niciun Yoda-talk, e poezie. In poezie se foloseste limbajul poetic, crezi ca un arab care abia invata romaneste va intelege usor o poezie din Eminescu? Ce sintaxa europeana? Cuvintele in latina curg ca in romana ti-am dat exemplul cu pater noster, mens sana in corpore sano, la fel ca in romana e propozitia, INRI = Iisus Nazarineanul Regele (Rex in latina) Iudeilor,  deci despre ce cai verzi pe pereti vorbesti?