Blocurile comuniste

Ok, arhitectii ori erau beti ori nu erau arhitecti. In cartierul Manastur (Cluj) mai sunt o serie de blocuri ciudate. Oamenii le numesc blocuri cu balcoane pe colt. In fapt este vb de balcoane in forma de trapez. In alt cartier (Plopilor) unde sunt ap confort unic, blocurile au balcon la bucatarie. Acel balcon are dimensiune de tot rasul, mai mult de 2 persoane nu pot incapea acolo.

...

Ca rezolvare, eu propun demolarea unor blocuri dintr-o serie, pentru a face loc parcurilor si parcarilor.

Teapa cu apartamentele vechi  
postat de dracu in 2008-02-18 13:55

De mult timp voiam sa spun ceva pe tema asta.

Ok, intai sa definim termenii problemei:

Discutam despre apartamentele din blocurile facute din placi de beton armat, pana prin anii 80, si in special cele cu 4 etaje, cf 2 si 3.

Blocurile astea au o caracteristica constructiva. Nu doar ca sunt construite din placi de beton armat, dar structura de rezistenta a blocurilor o constituie chiar peretii. Adica nu se face mai intai o structura cu cadre din beton armat, dupa care se umplu golurile din pereti cu diverse (caramida, BCA, etc), ci blocul e facut ca un castel din carti de joc, iar placile respective se prind intre ele.

Ok, durata de viata a unui bloc de genul asta, din cate stiu eu, e de 50 de ani (daca cineva stie altceva, rog sa spuna).

Deci blocurile facute in 60’(nu stiu sigur totusi daca se faceau atunci d-astea)-‘70-’80, vor expira prin 2010-2020-2030. mai e o gramada de timp, o sa ziceti  

Avem o gramada de oameni care au dat in ultimii 2-3 ani 50-80.000E pe apartamente care mai au de viata 10-20 de ani. Marea lor majoritate, nu le-au luat cu banii jos, ci prin credite pe 20-30 de ani. Deci pe langa faptul ca vor plati 100-150.000E, in momentul in care vor termina de platit (sau cu 10 ani inainte de asta, vor fi fericitii proprietari ai unui apartament expirat, ca sa zic asa.  

Ok, acum sa discutam putin si ce inseamna “expirarea” respectivelor blocuri.

Rezistenta cladiri e data de fapt nu de beton (care e friabil) ci de armaturile de fier-beton incluse in placi. Care fier beton, nu e cine stie ce scula de otel-inox, ci un otel care rugineste, bine-mersi. Si dupa 50 de ani, in loc de armaturi din fier beton prin pereti si plafoane, o sa aveti de fapt niste gauri umplute cu rugina. Respectivele blocuri probabil ca o sa se tina pe picioare pana la primu cutremur. Si nu musai unul serios. La care vor pica precum un castel din carti de joc. Daca cumva aveti (sau ati avut) pe la subsol ceva piscine pt tantari si sobolani, macar vreo 10 ani tre sa mai taiati din aia 50.

Cat despre reparatia unei asemenea cladiri, e mai mult o utopie. Nu prea ai cum sa inlocuiesti placile cu pricina. Plus ca nu se mai fabrica asa ceva. Iar despre ranforsari si altele de genu asta, e greu de crezut (pentru mine, cel putin) ca se pot face. Ca sa nu mai vorbim de costuri, care banui ca s-a ridica minim la valoarea cladirii.

Nu trebuie neglijat si faptul ca timp de vreo 10 ani (pana prin 2000), fiecare a facut ce modificari a vrut muschiu lui la el in apartament. fara aprobari, ranforsari sau calcule de rezistenta. La mine in bloc, de exemplu, apartamentele de sub mine, vecinu de la parter a spart peretele exterior (de rezistenta) si si-a mai facut o camera afara. vecina de sub mine, ca sa zic asa , a spart peretele exterior, si si-a inchis balconul. n-am auzit sa fi facut ceva stalpi, cadre sau grinzi, ca sa nu slabeasca structura de rezistenta.

ca un reminder, cutremurele majore din Romania au o ciclicitate in jur de 40 de ani. cand ziceati ca fuse ultimu?

Deci, daca sunteti “fericitul” proprietar a unui asemenea apartament, si mai aveti si credit pe urmatorii 500 de ani pentru el, va compatimesc sincer.

In incheiere, si io sunt proprietar tot de asa ceva

deosebirea e ca am platit cu banu jos, si ca sper sa nu stau toata viata in el.

Astept pe cei care au experienta in constructii sa ma contrazica. Nu de altceva, da sunt direct interesat

Ca rezolvare, eu propun demolarea unor blocuri dintr-o serie, pentru a face loc parcurilor si parcarilor.

rezolvarea ta genereaza o alta problema: ce faci cu cei care locuiesc in blocurile pe care le demolezi? (mai toti fiind proprietari ai apartamentelor respective).

Selam, in Cluj se face exact invers. Se desfinteaza parcurile ptr a face un parking etajat.

Despagubiti, simplu.

@floryyn:
Ai dreptate, unele blocuri sunt atat de vechi...

Vin cu alta solutie:
Sa se faca studii de rezistenta a acestor blocuri, sa se determine care dintr-un anumit areal e cel mai afectat de trecerea timpului.
Sa se identifice blocurile cu probleme.
...

O echipa de specialisti a facut testari cu aparatura speciala si a demonstrat ca riscul seismic este mai mare pentru constructiile calatogate initial cu grad de pericol moderat.

Campania "Exista Viata Dupa Cutremur " va arata cum ar trebui verificate imobilele cu probleme. Tehnologia moderna da un verdict dur - cladirile cu risc seismic din Capitala au armatura de otel macinata.

Mai grav, afectarea structurilor din Bucuresti de care depinde viata oamenilor nu s-a vazut si acum 20 de ani cand au fost expertizate. Verificarile facute atunci nu mai sunt de actualitate, o recunosc si edilii, situatia blocurilor locuite fiind mult mai rea. Echipamentele arata diferente si intre blocurile ridicate imediat dupa cutremurul din '77 si cele noi.

Cat de diferite sunt cladirile din Chile care rezista chiar si la cutremure de magnitudine 8,8 pe Richter de cele in care locuiesc romanii?

O echipa de specialisti romani atestati in incercari nedistructive a vrut sa compare imobile cu vechime diferita din Bucuresti. Primul testat: un bloc ridicat in 1936 langa Calea Victoriei. Inarmati cu echipamente performante, unice in Romania, inginerii au coborat la subsol.

Au inceput cu radiografierea structurii de rezistenta. Specialistii iau o suprafata de o jumatate de metru patrat peste care trec cu un senzor. Procedeul este asemanator ecografiei 3D a corpului uman: inginerii vad pur si simplu ce se intampla in interiorul structurii.

Primele probleme observate sunt la stalp: armatura, pusa pe 2 randuri, are distante prea mari intre bare, iar planul 2 e executat prost.

Cu un alt aparat s-a detectat grosimea barelor - 20 de milimetri. In armatura sunt doar trei bare la o jumatate de metru. Insuficient. In plus, apare si o imbinare considerata depasita si nesigura pentru intregul bloc.

La defectele de executie se aduaga uzura foarte mare a armaturii. Pe grafice se vad efectele coroziunii si rupturi in bare. Semn ca stalpul e subred si ca, acolo unde lipseste otelul, betonul se va reteza usor la un cutremur mare.

Daca otelul e distrus, sa vedem betonul, spun specialistii. Scot din stalp un cilindru mic, ca un dop, cu alt echipament format dintr-o ventuza si un burghiu. Verdictul nu suna bine nici in cazul betonului.

Betonul vechi de peste 70 de ani a devenit acid si favorizeaza distrugerea sistematica a armaturii.

Specialistii au vrut apoi sa vada cum se comporta betonul in toti stalpi ca sa stabileasca rezistenta intregului ansamblu. Aici intervine alt echipament, cu ultrasunete. Inginerul trimite in perete unde acustice si dupa viteza cu care trece prin structura, se vede calitatea amestecului.

Daca materialul e mai tare, mai rigid, sunetul trece mai repede. Intr-o compizitie neomogena, nisipoasa, undele sunt incetinite. In cazul de fata s-a observat ca amestecul e depasit.

Dupa o expertiza facuta la ochi in 1993 cand nu existau la noi tehnologii performante, blocul a intrat in clasa a II-a, cu risc seismic moderat. Inginerii considera insa ca azi tehnica ultramoderna l-ar urca imediat in clasa 1, cu risc major de prabusire.

Demonstratia ridica deci semne de intrebare asupra tuturor expertizelor facute in anii '90 la blocuri. Ipoteza ca acestea nu ar arata cat de grava e acum starea cladirilor e confirmata si de edili.

"Pai numai daca ne gandim ca expertizele sunt facute in urma unui normativ P100 pe 1992 si noi in prezent avem un normativ nou. Proprietarii trebuie sa ia legatura cu expertul si daca a decedat, ca se poate si asta, cu un alt expert care sa refaca expertiza", spune Aurelia Radu, sef serviciu Consolidari PMB.

Echipa de sepcialisti a testat si structura unui bloc ceva mai nou, facut dupa primele normative antiseismice serioase, impuse dupa cutremurul din 1977. Atunci Ceausescu le-a ordonat constructorilor sa faca imobile solide, iar pe santiere romanii lucrau cu teama permenenta de pedepse cu inchisoarea in cazul aparitiei unor greseli. Statul facea controlul tehnic al calitatii.

Diferenta in tehnologie se vede imediat pe aparate. In subsolul unui bloc din Bucuresti, ridicat in 1982, echipamentele arata o rezistenta foarte buna.

Radiografierea 3D a identificat barele de otel perfect protejate de betonul curat, omogen. Pe softul de detectie, armatura este continua, fara coroziune. Sunt doua planuri de armare si barele sunt asa de groase ca cele din planul doi, fiind aliniate exact in spatele primelor, se vad mai palid, cu portiuni nevizibile.

Cu aceste date am mers si la un bloc de aceeasi inaltime, opt etaje, dar ridicat in 2009! O structura moderna, cu parcare subterana pe doua niveluri, impozanta, dar la scanare schema de armare e diferita: armatura apare pe doua randuri, dar cu bare mai subtiri. Si fiind mai subtiri nu au ramas perfect paralele la turnarea betonului. In zona studiata, ultima din cele 5 orizontale apare stramba.

Specialistii spun insa ca tipul de armare da rezistenta cladirii, care ar trebui sa se comporte elastic, sa preia unda de soc fara sa fie avariata.

Constructorii blocului nou sustin ca otelul folosit e mai bun decat cel de acum 30 de ani, nu se rupe si stalpii nu cedeaza. Chiar daca acesta este cazul, nu poate fi generalizat.

Se stie deja ca pe multe santiere de la noi se folosesc materiale de proasta calitate. Caramida, ciment si otel din Turcia sau China, care in acte apar conform cu cerintele Uniunii Europene, dar care in realitate, testate seismic in laboratorul Centrului pentru Reducerea Riscului Seismic din Bucuresti, se dovedesc slabe.

In Romania statul permite importul de materiale certificate in laboratoare din strainatate, pentru ca avem aceleasi standarde europene ca si tarile care nu au activitate seismica. Adica la noi ajung produse care au marcajul CE, adica in acord cu exigentele Consiliului Europei.

Specialistii sustin insa ca marcajul CE nu e un indice al calitatii, ci doar o confirmare ca reteta de executie respecta cerintele europene.

Practic, materialele care intra in tara trebuie toate testate. Tari ca Marea Britanie, de exemplu, nu accepta doar acest marcaj, ci isi fac propriile verificari. Si in Chile autoritatile impun propriile cerinte. Niciun tip de material nu intra in tara pana cand inspectorii nu merg in tara de origine a produsului sa il testeze la fabrica. Se asigura ca impun standardul lor oriunde in lume. Iar la produsele autohtone fac testare zilnic.

Fata de cele trei blocuri analizate in Bucuresti, un bloc ridicat in Chile in 1995, la 15 etaje, avea in stalpii de rezistenta bare verticale de 36 de centimetri, de doua, chiar trei ori mai groase ca cele folosite la noi. Guvernantii lor au inteles ca de ele depinde viata oamenilor

Molnjer, dacă ai poze mai recente de prin Cluj, ar fi fain să postezi câteva. Chiar mi-e dor de Cluj.   

http://www.han71dan....tos/photo1.html
) cluj

...

Armatura subtire nu inseamna neaparat mai slaba. Poate fi un material nou, o tehnologie noua, sau un beton mai compact, care sa nu permita infiltratii si deci fier-betonul sa reziste mai mult.

selam ce parare ai de ghips cartonu din blocurile noi rezista la crutemur ?))

cele mai frumoase blocuri de locuinte din Bucuresti:
http://www.flickr.co...l-39789320@N00/

bucuresti.jpg

construite inainte de perioada comunista, bineinteles.
comunismul nu a reusit sa le distruga dar capitalismul actual le-a uratit cu panouri publicitare cretine.
ps.
remarcati cum niciun etaj nu seamana cu altul.