Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Blocurile comuniste
Last Updated: Jan 08 2024 18:21, Started by
Molnjer
, Aug 13 2010 23:51
·
25
#37
Posted 14 August 2010 - 01:26
:-?? nush ce inspectie ce nu eu vizitat niste apartamente in 2006 cand lam ales asta
si toti pereti erau din ghips carton in interior )) in afara de cel de la wc |
#38
Posted 14 August 2010 - 01:33
#39
Posted 14 August 2010 - 01:34
#40
Posted 14 August 2010 - 01:38
Apartament din anii '30, Ankara:
http://urun.gittigid...268867#aciklama Si demolarea unui bloc care nu merge conform planului, de 3 saptamani se tot chinuie sa il demoleze si in ultima zi se intampla asta: Cladire construita in 1928. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/QX9Xz9rlRb4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Si articol aici http://freshome.com/...d-bad-surprise/ Ma intreb ce tehnologie si ce materiale au folosit Edited by Selam, 14 August 2010 - 01:44. |
#41
Posted 14 August 2010 - 02:34
ego_zenovius, on 14th August 2010, 01:41, said: cele mai frumoase blocuri de locuinte din Bucuresti: http://www.flickr.co...l-39789320@N00/ bucuresti.jpg construite inainte de perioada comunista, bineinteles. comunismul nu a reusit sa le distruga dar capitalismul actual le-a uratit cu panouri publicitare cretine. ps. remarcati cum niciun etaj nu seamana cu altul. sunt intr-un stil francez foarte reusit. din cate stiu au fost ultima zvacnire a stilului francez inainte de invazia stilului minimalist(simplu,fara decoratii,"functional"). |
#42
Posted 14 August 2010 - 04:21
Selam, on 14th August 2010, 01:45, said: Daca ar fi urmarit standardele de urbanism macar din alte tari, chiar si Bosnia de exemplu, azi nu am fi avut probleme de trafic, de poluare, de spatii verzi. Dar ei vroiau "sistematizare", ca ne-a si predat la ora de planificare teritoriala, sistematizarea aceasta presupunea ceea ce azi am traduce prin "inghesuirea" obiectivelor pe un anumit areal. Nu era in interesul lor sa labarteasca orasul, in loc de 30 kmp, sa-l faca de 45, ba mai mult, il faceau de 25. chiar daca urmareau standardele de urbanism, nu le-ar fi convenit. sistematizarea asta avea si ea un scop si anume controlarea cetatenilor. e mult mai usor sa controlezi oamenii intr-un spatiu mic deci 25>30>45. |
#43
Posted 14 August 2010 - 04:28
Cortex187, on 14th August 2010, 05:21, said: chiar daca urmareau standardele de urbanism, nu le-ar fi convenit. sistematizarea asta avea si ea un scop si anume controlarea cetatenilor. e mult mai usor sa controlezi oamenii intr-un spatiu mic deci 25>30>45. Controlarea cetatenilor..da, e si asta un factor in ingramadirea comunista. |
#44
Posted 14 August 2010 - 07:57
acu nu mai sunt bune blocurile comuniste!
s-a gandit vreunul,la cati berbeci avem in tara asta,ca in unele cazuri au uitat efectiv sa faca balcoane...se mai stiu cazuri de mari "omisiuni" |
#45
Posted 14 August 2010 - 09:12
nu stiu daca viata unui bloc este de 40-50 de ani , ca la mine in Iasi mai exact in cartier la mine (Copou) sunt cateva blocuri facute in anii 1927-1930 care arata si sunt mai bune decat cele facute in perioada comunista.
|
#46
Posted 14 August 2010 - 09:13
|
#47
Posted 14 August 2010 - 09:23
#48
Posted 14 August 2010 - 09:26
buleala, on 14th August 2010, 08:57, said: acu nu mai sunt bune blocurile comuniste! s-a gandit vreunul,la cati berbeci avem in tara asta,ca in unele cazuri au uitat efectiv sa faca balcoane...se mai stiu cazuri de mari "omisiuni" Sunt blocuri și blocuri...Bună parte din blocurile făcute după '77, din cărămidă și cu structura ranforsată, sunt chiar mai bune decât creațiile așa-zișilor dezvoltatori imobiliari din ultimii ani. În schimb minunile alea din prefabricate sunt jafuri demolabile, mâncate de rugină și cu un aspect jalnic. Referitor la normele după care sunt făcute blocurile noi: Quote Expertii in studiul materialelor vorbesc insa si de o alta problema: in Romania au intrat de cativa ani diferite tipuri de armaturi care respecta normele europene, dar vin din tari fara activitate seismica. Au fost agrementate cu usurinta la noi, desi se comporta diferit fata de cele romanesti, la care se impune un stas mai exigent. In laborator se compara o bara romaneasca, cu denumirea PC52, si una straina, cu denumirea BST500, importata din Turcia, Grecia, Bulgaria si Spania, dar facuta dupa reteta germana, tara neseismica. In cazul unei structuri, elasticitatea este asigurata mai bine de PC52 decat BST. Demonstratia de laborator arata ca otelul romanesc e mai elastic. Bara romaneasca se lungeste cu 28% inainte sa se rupa. Otelul de import este mai casant, contine mai mult carbon. A cedat dupa ce s-a alungit doar cu 16%. Expertii sustin ca, pentru cladirile de la noi, trebuie sa existe un echilibru intre elasticitate si rezistenta. Degeaba e tare otelul armaturii daca nu rezista la balansul constructiei. Pana si striatiile de pe bare conteaza. Expertii spun ca, in lipsa de spatiu, furnizorii transporta si depoziteaza necorespunzator armatura cu efecte periculoase pentru blocurile in care va fi introdusa. Mai rau este ca poti folosi toate materialele necorespunzatoare, daca in Romania verificarea e "de ochii lumii". Legislatia care prevede obligativitatea controlului calitatii materialelor are lacune de care constructorii profita fara sa le pese de consecinte. Desi fiecare santier trebuie sa aiba un contract cu un laborator specializat, legea spune in mod ciudat ca mostrele pot fi duse la analiza inclusiv de un reprezentant al constructorului, nu neaparat de un specialist. Exista probleme si la beton. Ca lucrarea sa fie mai ieftina, si stiind ca sunt controlati de forma, unii investitori ignora calitatea. In proiect e una si in cladire e alta. Testul de laborator arata diferenta intre un beton slab si unul bun, insesizabila insa la un imobil deja ridicat. Supus acelorasi forte, cubul de beton neomogenizat, de clasa mica, se sfarama usor. Cel din beton tare are doar cateva fisuri. In mod normal daca s-ar face testele impuse pe fazele lucrarii, acestea ar arata problemele materialelor, iar zonele construite cu defecte, remediate. Doar ca aici intervine alta portita legislativa. Adica legea e ambigua si, deci, intepretabila: daca nu s-au facut analizele inainte de receptia lucrarii, dezvoltatorul poate demonstra calitatea prin niste verificari ulterioare, cu probe prelevate din zone in care el stie ca nu sunt probleme. In baza acestor analize care nu reflecta realitatea, poate vinde o cladire subreda, ca fiind absolut in regula. Aberant si periculos. De neintalnit in Chile, tara in care calitatea materialelor e prioritara. Autoritatile chiliene au inteles ca nu poti avea cladiri care sa reziste la seism daca nu detii controlul absolut asupra materialelor. Un exemplu de seriozitate il dau si unii dezvoltatori europeni care construiesc la noi. Pe bulevardul Magheru, o companie austriaca va reconstrui din temelii un bloc vechi, cu bulina, cumparat de curand de la un proprietar care l-a revendicat. Inginerul de santier spune ca sefii sai impun o regula stricta pentru noua structura: In perioada comunista, mai ales dupa cutremurul din 1977, statul, care facea si proiectarea si constructia blocurilor, asigura si verificarea riguroasa a materialelor. Inspectorii specializati care intrau pe santier pentru controlul tehnic al calitatii, trezeau fiori. In acest moment, in Romania, constiinta seismica si grija pentru viata oamenilor sunt doar niste vorbe goale. Controlul pe santiere se face de mantuiala, legislatia lasa loc abuzurilor, autoritatilor nu le pasa, statul se face ca nu vede si fiecare construieste cum il taie capul. O regula care functioneza cu succes de multi ani, dar care poate provoca un dezastru la primul cutremur mare. Edited by floryyn, 14 August 2010 - 09:30. |
#49
Posted 14 August 2010 - 09:51
Exista si un aspect pozitiv. Multe dintre hidoseniile ridicate acum vor fi daramate peste 20 de ani. Se zice ca si palatele tiganesti ar fi construite din materialele cele mai ieftine. Jeg placat cu marmura.
|
#50
Posted 14 August 2010 - 10:54
Horia Sima, on 14th August 2010, 10:12, said: nu stiu daca viata unui bloc este de 40-50 de ani , ca la mine in Iasi mai exact in cartier la mine (Copou) sunt cateva blocuri facute in anii 1927-1930 care arata si sunt mai bune decat cele facute in perioada comunista. Păi blocurile din perioad interbelică sunt cele mai frumoase! Singurele blocuri comuniste reușite ca design sunt cele din anii '50 din Cart. Floreasca și unele din zona centrală și (e unul pe stânga, înainte de P-ța Romană, cum vii de la Universitate, poate găsesc o poză cu el) și zona semicentrală (de ex. Bd. Ferdinand nr. 51). Blocuri au mai apărut în anii '50 și în Ferentax, le-am văzut și eu din tramvai, dar sunt nașpa ca design. Ce-mi place mie e că până pe la începutul aniilor '60 făceau pereții din cărămidă, nu din beton, deci nu acumulau atâta cădură vara (bunicul meu stă într-un bloc din '63 și are pereții de cărămidă refractată)... măcar de ar fi făcut pereții exteriori de cărămidă și cei interiori din plăci de beton. Edited by djl, 14 August 2010 - 10:59. |
#51
Posted 14 August 2010 - 11:02
blocurile de pe stefan cel mare,pantelimon par a fi cele mai hidoase;mai ales ca sunt asezate direct la sosea,expuse prafului,soarelui,zgomotului...horror-nu au avut o gandire de ansamblu in vederea unui oarecare confort al cetateanului.
si sunt si f. proste;mai ales cele din st. cel mare! |
|
#52
Posted 14 August 2010 - 11:03
Niște poze de epocă cu cartierul Floreasca:
[ http://2.bp.blogspot.com/_uKr7uKfl_EY/TDd6sQlbB_I/AAAAAAAABNE/pcEaadHNXtI/s400/floreasca-1959.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://4.bp.blogspot.com/_uKr7uKfl_EY/TDd6wCRW4mI/AAAAAAAABNM/VnpSG_erSoI/s400/DSC05898-panorama-floreasca-ib-aug1959.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Istoria locurilor: Quote Deoarece avem suficient material si pe viitor dorim sa-l publicam in directorul nostru vom comenta si noi pe marginea articolului ce se refera la Groapa Floreasca.Trebuie stiut ca de fapt Groapa adapostea la 2000 de suflete majoritatea de etnie tiganeasca,inghesuite in colibe care la randul lor se sprijineau una de alta.Se intindea de la Calea Floreasca in spatele fabricii Ford (ulterior Automatica) pana la Aviator Radu Beller in vecinatatea noii constructii a Salii de Sport Floreasca.Iar pe lateral de la limita ultimilor case de pe Vladescu pana la gardul strandului MAI.Pe timpul acela nu exista Blv Eliade (fost Kalinin).Groapa a fost curatata de tigani in iarna lui 1958-1959 cand datorita furaciunilor frecvente facute in noile blocuri de locuinte din noul cartier Floreasca cat si a ridicarii pe malul lacului a noului stabiliment unde avea sa locuiasca Dej, mai marii comunisti au hotarat sa trimita armata si militia care au inconjurat intr-o noapte groapa au aruncat grenade lacrimogene si au incarcat in camioane toat tiganimea si au dat foc la locuintele insalubre.Valatuci de fum au invaluit zona lacului si a cartierului pana jos la Zavoi unde era carciuma lui Turcu timp de trei zile.Apoi i-au dus pe tigani in Baragan. Camioanele cu prelate s-au invartit o saptamana. Soldatii care asigurau escorta primisera instructiuni sa le spuna ca ii deporteaza in Siberia la rusi. Plangeau tiganii de mama folcului.Au fost abandonati in mijlocul Baraganului sub promisiunea de a nu mai calca prin Bucuresti.Nu s-a demolat nimic in Groapa. A devenit groapa de gunoi pe care buldozere uriase o nivelau iar tavalugi imensi o batatoreau.Au scapat doar tiganii care au fugit sa se ascunda prin cociocurile Lacului Tei( stufarisuri plutitoare care uneori se uneau formand adevarate insule plutitoare , de aici si denumirea de Cocioc).Odata cu astuparea gropii au disparut si mirosurile pestilentiale. Inainte de sarbatorile de iarna carnatii agatati in balconele noilor locuinte nu mai dispareau ca inainte. Si nici rufele intinse la uscat.Iar jos in cartierul ce se intindea de la Conacul Floresca pana la carciuma lui Turcu locuitorii caselor de pe micile stradute pietruite cu bolovani de rau erau multumiti ca nu li se mai furau porcii si pasarile.Apoi dupa ce groapa a fost umpluta, pe marginea dinspre Vladescu s-au ridicat blocuri turn, iar spre lac a fost construit un bulevard in continuarea strazii Ceikovski ce ducea direct la Sala Sporturilor.A fost adus pamant din Baragan si s-au plantat pomisori si iarba.Apoi au aparut aleile viitorului parc. Iar in partea dinspre Ford a fost construit Patinoarul Floreasca.Aceasta e adevarata poveste a Gropii Floreasca. |
#53
Posted 14 August 2010 - 11:09
Pana in anii `60 construiau blocuri cel putin durabile. Locuintele-s cam aiurea, dar in fine. Si atunci au descoperit prefabricatele. Is curios cand va pica primul.
|
#54
Posted 14 August 2010 - 11:13
Prefabricatele sunt mai vechi de anii '60. În anii '50 le foloseau rușii. Și în Occident s-au folosit prefabricate (în anii '60). În Anglia au făcut blocuri de prefabricate fără stuctură de rezinstență! (pur și simplu, au pus plăcile una peste alta).
Edited by djl, 14 August 2010 - 11:13. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users