Foraje Fantani, Puturi

Indicat este sa dai gaura cu sfredel pina la 1m de zona cu pietris/apa, daca se poate.de regula datorita pinzei freatice nu poti cobori mai jos de ea prin sfredel,si esti nevoit sa o ei la batut, invirtit,batut...pina ajungi unde crezi.Se poate si fara bataie,prin barbotaj,cu un furtun sub presiune de apa bagat pe teava si merge rapid, dar daca ai apa.
Gaura pentru camin, o sapi ulterior, dupa ce vezi ce si cum.Acolo ,in timpul saparii si apoi la curatat se face deranj mare.

Am înțeles. Încă o chestie:unde e mai bine de bătut teava, în albia secata (doar vara) a unui pârâias, sau la câțiva metri de el, dar mai sus cu vreo 4-5m?Adică mai exact,  paraiasul este într-o vale mai jos cu 4-5m față de platoul unde se afla terenul.

XTH, on 01 octombrie 2017 - 15:40, said:

Totuși colegul  corsica  spune ca are o teava bătută la 13 m, de ce limita asta la 8 m?

Are la 13 m dar apa in coloana este probabil la 2..3..4..m Ce este cu siguranta ca are apa in coloana pina la  -8m.
Cum sa faci forarea in albia riului, bai frate ,voi judecati, si daca vine piriiasul ala putin umflat, ce se intimpla oare cu teava,pompa,hidroforul tau??..?Nu ne place sa gindim deloc, probabil de aceea este si greu sa se ia o decizie.

sov, on 01 octombrie 2017 - 17:56, said:

XTH, on 01 octombrie 2017 - 19:59, said:

Am o teava batuta la 13,5 m dar nivelul apei este undeva la 6 m,  +/- cativa metri in functie de precipitatii.

Acolo unde m-am nascut eu, intr-un mare bazin legumicol al Prahovei, majoritatea locuitorilor aveau astfel de tevi batute undeva la 24 m, in a doua panza freatica si tot asa, nivelul apei urca mult mai sus, in functie de precipitatii.

Atat la parintii mei cat si la mine, dupa ce am batut pompa (teava) am sapat camin si l-am betonat unde am montat pompa pentru a reduce presiunea pe aspiratie a pompei.

ce sant tevile alea metalice si la ce folosesc ,ma refer la tevile care le vad la cei ce forreaza fantani de adancime .
se baga cumva pe primii metri foarati pentru a ajuta la extragerea forezei plina cu pamant dupa incarcarea ei ???

Cu tevile alea(prajini) invirt sapa jos, sa poata fi incarcata cu pamint, dupa care pe masura ce se ridica sapa plina la suprafata se demonteaza buc cu buc si procedeul se reia , si tot asa, munca de ocnas.

cred ca nu ai inteles .tevile sant de diametru mare si par a se introduce in gaura  pentru  a trece foreza incarcata cu pamant in sus..
daca nu stiam ce sant tevile alea de care zici tu imi trageam o tesla n cap singur..sa m a invat minte..

Sile, alea sunt tevile care asigura petetii sa nu se surpe. Ele se imbina prin filet, au vam 1m bucata.
Practic ele coboara odata cu sapa, apoi sapa se ridica prin ele, se goleste si tot asa....pe.masura ce.se.sapa.se adauga.
Cand se ajunge la straturi de pietris, cu sau fara apa, acestea s-ar varsa la scoaterea sapei.
La fel si la acvifer...sapi acolo pana la sfarsitul lumii, daca bagi tuburile si le scufunzi cu oala cu ventil nu mai poti lucra la.exteriorul tubului sa pui filtre de margaritar samd....
La fel, daca vreo sa treci de prima panza cum faci?
Avand acest tub pe exterior, treci de prima panza si cand ele ajung iar in lut practic izoleaza acviferul...te duci linistit in jos....normal ca pt a avea aceeadi protectie a putului bagi alta coloana de tevi, de diametru mai mic....si o sapa corespunzatoare.

Adica plec  cu sapa de 320cm....tub de 320 si sapa din teava de 280sa zicem..sapa are o lama evazata 2 cm si sapa o gaura mai mare decat tubul din care e facuta.
Apoi dupa ce ai trecut de primul acvifer si l-ai izolat cu coloana de 320, introduci coloana de 280 si sapa de 280
..si mergi in jos...

Indiferent ca sapi la lrima panza sau la a 2-a ....ai ajuns la acvifer si ai sapat suficient in el pt a amplasa teava de plastic  cu filtru samd....
Sa zicem ca esti la a doua panza unde ai lucrat cu 280...
Bagi teava de plastic, care e normal inchisa la capat cu capac...si care in partea de jos are oala de decantare,adica zona negaurita ,si apoi deasupra filtru ( fante). Apoi in sus e tub negaurit, normal...
Ai bagat teava, in exteriorul ei, pe interiorul celei de 280 , bagi margaritar...sortul depinde de "proiect" ,  de ce gasesti acolo...
Margaritarul asta va reprezenta filtrul exterior...grosimea stratului din exteriorul tevii outului e bine sa.fie cat mai mare, practic sa nu fie mai mica de 40-50mm.
Apoi scoti coloana de 280...apa va patrunde in teava....
Se face izolarea , adica un inel de bentonita, in fine, se creeaza deasupra filtrului un dop dintr-un material argilos care nu permite infiltrarea apei din straturile superioare...
Apoi se scoate si coloana de 320.


Pe scurt cam asta e supersimplist metoda de foraj uscat,  non hidraulic, practicata in majoritatea cazurilor la puturile de mica adancime.
Desi e mai mult de munca fata de hidraulic e oarecum mai simplu si mai "prost proof" pt ca practic scoti sapa si vezi ce ai jos...
La hidraulic trebuie sa cam stii mult mai multe si trebuie si mult mai multa experienta atat pt executie cat si pt simplul fapt de a sti cand sa te opresti, cat sa faci filtrul de mare samd...

si bagi tevi dalea de sustinere a peretilor 60 de m daca este nevoie??

Nu sapa nimeni la mana 60m asa de imbecil...ia gamdeste-te numai ce inseamna sa tragi afara o teava de 60m, 200+mm cu grosime in carne de 4-5mm. Teava care in afara de greutate se mai si freaca de peretii putului. Tata mare si mudava o misca pe aia.

Metodele astea se folosesc la adancimi mici, 35-40m...probabil ca se poate si mai jos dar nu prea cred ca la 60m e fezabila povestea.

La adancimi de acest gen se sapa hidraulic, se injecteaza prin prajini si capul de forare noroiul de foraj care ridica prin exteriorul prajinilor tot ce se sapa iar la suprafata noroiul se decanteaza si e din nou injectat...e un circuit  practic cu un volum tot mai mare de noroi.
In compozitia noroiului se folosesc diverse elemente printre care si bentonita...
Acest flux de noroi care circula in put de jos in sus creeaza o presiune care impiedica surparea peretilor putului iar elementele din care e compus noroiul ajuta si ele la fixarea acestora...

E o treaba mult mai complicata in sensul ca deja nu mai vorbim de chestii banale gen teava in teava  , invarteala si alte cele...pentru foraj se fac multi ani de scoala/ facultate si apoi inca multi ani de practica in teren ca sa poti spune ca ai cat de cat idee cu ce se mananca.  De ce crezi ca meseriasii in foraje sunt atat de putini?
Puțareala e una, forajul e cu totul alta poveste.

Chiar ma amuzam acum cateva zile cand ma uitam pe net si il vedeam pe unu dempe la iasi care avea mare firma si se lauda ca el a sapat si puturi de 120m ,ca are scule...isi luase o saracie de foreza....se apucase de treaba dupa ce cu vreo cativa ani in urma nu gasisenin zona pe careva sa ii sape un put...
Iti cam dai seama ce meserie stie tarampetele ala care s-a facut " sondor" odata cu cheltuirea a 7-10k euro pe un utilaj ...
Il chemi p'ala sa iti daca put, iti ia 70 euro pe metru de gaura si te miri dupa aia ca nu ai apa sau e numai moloz sau cine stie ce minune.

Edited by parintele, 01 October 2017 - 22:35.

pe mine m a batea capu asta primavara sa atasez o duza prin care sa bag apa la presiune drept in foreza aia manuala ca sa nu o mai scot si astfel sa mi forez un put de vreo 20 m...da o bagat apa pe canal.

O intrebare legata de camin. Daca se face un camin de 3x3 sa zicem, se poate utiliza si ca beci? Ori umezeala sau altceva impiedica acest lucru?

Care umezeala?
Daca e hidroizolat in el poti avea si muraturi dar si pompa, totuna..pompa nu genereaza umezeala.
Daca nu e hidroizolat, prin peretii de beton se va infiltra umezeala si nici muraturile nu stau bine, nici hidroforul nu va ramane fara rugina.

Eu am hidroforul in casa...se poate dormi acolo, deci..
Nu e nicio legatura intre una si alta....si in orice situatie o camera sub sol, indiferent ce bagi in ea, teebuie sa fie hidroizolata pt ca in caz contrar infiltratiile si lipsa ventilatiei duc la condens/umezeala excesiva/ mucegai/cocleala.
Asadar fa " camin" dar hidroizoleaza-l...daca nu poti va fi rau orice bagi in el...un compromis care uneori e eelativ suficient e o foarte buna ventilatie ...2 guri de ventilatie in diagonala,o teava pana la baza beciului si una la partea de sus..se creeaza un soi de tiraj care jn unele cazuri poate mentine umiditatea in limite rezonabile...dar tor o hidroizolare corecta e net superioara si de multe ori singura care poate conteola umiditatea.

Multumesc de sfaturi. Și ca hidroizolație ce e mai recomandabil? (și mai ieftin, eventual combinat cu aerisirea cu cele 2 tevi)

Edited by sov, 10 October 2017 - 19:12.

Zidesti peretii gropii cu bca uri apoi aplici pe bca uri carton bituminos cu flacăra apoi cofrezi si torni beton ,nu uita ceva armătură.

In constructia unui beci depinde foarte mult la ce adancime este prima panza freatica, dar asta nu este o regula.
Am doua beciuri construite in 1994, unul de 4 x 3,5 m, sub bucatarie si altul de 6 x 4 m sub atelier. Ambele au peretii din beton, grosime 30 cm si apoi tencuite si varuite. Nu am nicio infiltratie, asa se construia atunci.
La fel, unde am si pompa de apa, fara tencuiala, zero infiltratii, numai beton de 30 cm. Toate la adancimea de 2,25 m. Mai am si canalul din garaj, undeva la 1,8 m, tot fara infiltratii.

Normal se face cum zice sile.
Doar ca e scump si dupa ce zidesti bca-ul, inainte sa torni betonul, se umple intre pererele gropii si bca pt ca altfel bca-ul ala e.impins de beton ca si cum n-ar fi si implicit adio izolatie.

Practic cand umpli cu pamant trebuie tasat pamantul pt ca afanat nu sprijina suficient bca-ul...daca il tasezi bine sau ai mult spatiu de umplut, pamantul ala impinge el bca-ul ...una peste alta e un echilibru fragil.

Asasar e complicat si scump dar e ideal.

Mai simplu e asa( asa am facut eu).
Membrana cramponata pe peretii gropii, bine petrecute si cu atentie sa.nu o gauresti.
Cofrezi cu atentie si torni beton.
Preferabil impermeabilizat.
Din ce am discutat cu inginerul de la statie si cu un coleg de facultate, in zonele in care apa nu se infiltreaza de jos nu ar trebui sa fie probleme...decat de.la apa care vine de sus lri  peretii laterali..

Normal ca si sub fundatii se fac zone de rupere a capilaritatii...aici nu poate fi vorba de asa ceva , doar la pererii cu zid bca ca mai sus se poate... insa poti sa protejezi un perimetru  de jur imprejur....adica o cladire deasupra , sopron, jgheaburi...sa duci apa demploaie cat mai departe.
Prin capilaritate apa se duce spre peretii beciului dar nu e totuna sa intre apa in pamant la 50 cm de zid sau la 2.5m de zid.


Deci pe tere  favorabil,fara apa sus, si cu protectie deasupra cat mai mare( ca o umbrela)...nh sunt probleme...nu mari.
Ulterior se poate face o hidroizolare pe interior cu solutii dedicate sau chiar cu banala apa de.sticla...nu impermeabilizezi toata masa betonului dar daca cumva mai pusca putin prin beton se poate rezolva .

Oricum cu ventilatie chiar imperfecta solutia asta in zone fara probleme e ok.
Unde urca apa la juma de metru ...se face ca la carte, mai bine iti vezi de treaba ca nu e simplu.

Și după ce pui membrana cramponata, pt a ușura munca cu cofrarea, în loc de beton se pot folosi bolțari?