Karma yoga si dharma

caustiq, on 26th May 2010, 22:58, said:

Această traducere are anumite deficiențe, pentru că de exemplu puțin înțeleg ce a vrut Krișna să spună prin „fapta ce trebuie facuta”.
Codul Vedic afirmă că „fapta ce trebuie facuta” trebuie să fie conformă cu dharma- datoria ocupațională, care este detaliată conform statutului social (varna) și treptei religiose (așram).

Deci acțiunile la care se referă Krișna nu sunt:
„... actiuni pe care le faci robotic, fara sa fii atent la ele - le faci de la sine. De acelea nu esti atasat, pe unele nici nu le tii minte.
.... E doar un exemplu - nu de asta vorbeam. Il dau aici doar ca ilustratie mentala.”

Krișna se referă aici la faptul că ceea ce faci, trebuie făcut din sentimentul datoriei prescrise (varnașarm dharma) +fără să fi atașat de rezultatele acelei acțiuni;aceasta este karma yoga,
în cazul lui Arjuna este vorba de datoria sa de luptător (Kșatria).
În versul de mai sus Krișna îi prezintă lui Arjuna unul dintre multiplele argumentele pentru care trebuie să lupte (în cazul acesta, datoria sa de luptător) + starea de spirit în care trebuie să lupte, adică fără atașament față de rezultatele luptei sale.

Iată o traducere "cuvânt cu cuvânt" (dar cu sens) a versetelor 3. 19 și 20 din Bhagavad-gita:

tasmād asaktaḥ satataḿ   kāryaḿ karma samācara
asakto hy ācaran karma   param āpnoti pūruṣaḥ

De aceea  un om care execută întotdeauna tasmāt pūruṣaḥ samācara satatam
Fără atașament activitatea conform datoriei asaktaḥ karma kāryam
atinge cu siguranță prin executarea (procesului) karma(ei) (yoga) supremul (țel) āpnoti hi ācaran karma param

karmaṇaiva hi saḿsiddhim    āsthitā janakādayaḥ
loka-sańgraham evāpi    sampa¶yan kartum arhasi

Prin karma (executarea datoriei ocupaționale) chair și (Regele) Janak și alții -karmaṇā eva janakādayaḥ
s-au situat cu siguranță (pe treapta) perfecțiunii - āsthitāḥ saḿsiddhim
Și de asemena pentru a-i instrui pe toți oamenii - eva api  loka-sańgraham
Ar trebui să acționezi considerând (acest lucru) kartum arhasi sampa¶yan

Această traducere :
Parasind a(??) fructele faptelor (??), mereu multumit (??), liber chiar daca a trecut la fapta (??), acela nu savarseste nimic (??).
nu se potrivești nici versului 3.19 nici 3.20. (sau se poate să ai o Carte cu altă numărătoare a Versurilor)

Edited by madhukar, 29 May 2010 - 19:42.

Asa. Si?

AdelinPuya, on 29th May 2010, 20:23, said:

Corect. Ce vrea să ne spună "artistul"? Unii nu înțeleg decât "railway station" (Man versteht nur Bahnhof).
1. Versurile nu sunt tocmai corect traduse.
2. Sunt folosite anapoda: Versuri legate de datoria ocupațională sunt folosite pentru ideea că:
"Poti face orice actiune ca un exercitiu de adorare a unui aspect divin, cu mintea orientata catre Acela"

Din câte știu venerarea (adorarea) unui "aspect divin" nu există în literatura vedică.
Există venerarea (semi)zeilor din lumile paradisiace (responsabili direcți pentru probleme materiale)
și venerarea Domnului Suprem (bhagavan) sub diferitele sale forme prezentate în lumea materială.

bhairava, on 26th May 2010, 17:56, said:

Krișna se referă aici la faptul că ceea ce faci, trebuie făcut din sentimentul datoriei prescrise (varnașarm dharma), nu pentru a obține un anumit rezultat.
Vezi prima postare.

Edited by madhukar, 29 May 2010 - 21:41.

madhukar, on 29th May 2010, 19:20, said:

O avea deficiente, ce sa-i faci ... daca nu suntem toti "sanskriti" ne multumim cu ce ne traduc altii.

Quote

Pai asta e exact ce am spus si eu - in alte cuvinte.
Faci ce e de facut fara sa fii atasat de "fructul" acelei actiuni.

Dar ce crezi tu ca te motiveaza in a face "fapta ce trebuie facuta" daca nu atasamentul de rezultat?
Ce intelegi prin"sentimentul datoriei prescrise"?

caustiq, on 6th June 2010, 15:13, said:

"Fapta ce trebuie făcută" aparține în acest context unui cod de comportament și nu trebuie executată pentru a obține un anumit rezultat, ci pentru că așa se cuvine conform codului.
De exemplu Argiuna s-a cutremurat datorită aversiunii de a lupta împotriva propriilor rude, a învățătorilor și superiorilor săi, și a vrut să nu lupte. De aceea Krișna i se adresează acestuia pe câmpul de luptă:

indriyasyendriyasyārthe   rāga-dveṣau vyavasthitau
tayor na va¶am āgacchet   tau hy asya paripanthinau (BG 3.34)

Nu trebuie să fii dependent de atașamentul sau aversiunea - vyavasthitau na rāga-dveṣau
(provocate) de simțuri și obiectele simțurilor - indriyasya indriyasya arthe
Controlează-le (atașamentul și aversiunea) - tayor va¶am
(altminteri) acestea sunt cu siguranță piedici - tau hy paripanthinau
și nu poți să mergi (să progresezi acționînd conform codului Vedic) - āgacchet

¶reyān sva-dharmo viguṇaḥ   para-dharmāt sv-anuṣṭhitāt
sva-dharme nidhanaḿ ¶reyaḥ   para-dharmo bhayāvahaḥ   (BG 3.35)

Cel mai bine (e să urmezi) propria-ți datorie ocupațională - ¶reyān sva-dharmo
Chiar dacă o faci imperfect - viguṇaḥ
E mai bine să fi pierit în executarea propriei datorii - ¶reyaḥ nidhanaḿ sva-dharme
(Decât) să fi execuat perfect datoria ocupațională a altuia - su-anuṣṭhitāt dharmāt para
(căci) datoria ocupațională a altuia aduce frică - para-dharmo bhaya-avahaḥ

Cu alte cuvine Krișna îi spune lui Argiuna că e mai bine să-și executa datoria sa de războinic, și să moară pe câmpul de luptă decât să executa datoria unui renunțat și să plece în pădure (vana- prastha).

După ce a auzit acestea, Argiuna a înțeles că a nu acționa conform dharmei (datoriei prescrise conform statutului social) este un păcat (declanșând reacțiuni negative) și îl întreabă pe bhagavan Krișna:

arjuna uvāca
atha kena prayukto 'yaḿ   pāpaḿ carati pūruṣaḥ
anicchann api vārṣṇeya   balād iva niyojitaḥ (BG 3.36)

Argiuna spuse - arjuna uvāca:
Oh descendent al dinastiei Vrișni - vārṣṇeya
atunci ce îl determină pe om  - atha kena prayukto pūruṣaḥ
Să facă acest păcat (de a nu urma datoria prescrisă) - carati ayam pāpam
Chiar fără să vrea - api anicchann
Ca și cum ar fi împins cu forța - iva niyojitaḥ balād

¶rī-bhagavān uvāca
kāma eṣa krodha eṣa   rajo-guṇa-samudbhavaḥ
mahā¶ano mahā-pāpmā   viddhy enam iha vairiṇam (BG 3.37)

Domnul Suprem spunse - ¶rī-bhagavān uvāca:
Dorința de plăcere, dorința de pasiune - eṣa kāma eṣa krodha
Născute din modul de existență al pasiunii – samudbhavaḥ guṇa raja
Sunt marile păcate atot devoratoare mahā-pāpmā maha a¶ana.
Să știi că acestea sunt cei mai mari dușmani în această (lume)- viddhi enam vairiṇam iha