Sa construim o casa - Rezistenta

Va multumesc pentru detalii. Am sa cer mai multe poze, si sa le postez aici. Am gasit si o poza cu detaliu de fundatie, ce pare sa confirme ceea ce vad in poze. Dar, am sa incerc sa sap mai mult.

in ce zona a tarii este casa?

Casa este in Iasi

Salutare.

Revin pe aici dupa ceva timp cu o dilema existentiala. Doresc sa construiesc  un garaj la baza unui deal, in malul de pamant (, cu dimensiunea de 6x9. Dupa cum se vede in schita, prima treime va fi ocupata de o magazie ce va fi separata de restul garajului printr-un zid. Initial, acest garaj era prevazut  sa fie cumva ingropat, adica sa aiba un strat de pamant  deasupra.  In prezent iau in calcul si realizarea unui acoperis in 2 ape pentru a putea monta niste panouri fotovoltaice deasupra.
Pentru a putea sa construiesc in regie proprie, m-am gandit sa utilizez boltari din acest model, ca sa pot ingloba si stalpii figuratiin schita. De asemenea, la fiecare rand de boltari voi pune si cate 2 bare de 8, iar acestia vor fi umpluti cu beton. Pentru a intari zidul din zona destinata garajului voi construi un pinten in dreptul stalpului.

Dilema este daca merge sa fac aceasta constructie din boltari? Daca nu, cum as putea sa fac altfel?

Multumesc anticipat de ajutor.

Edited by vast, 28 July 2017 - 13:35.

Penttru o placa  de  beton de  12 cm e suficient popirea la 55*70?
Multumesc.

vast, on 28 iulie 2017 - 13:32, said:

Nu e suficienta armarea pe orizontala ,trebuie sa armezi si pe verticala .Pentru partea din pamint cred ca fi 8 e subtire .

mcbos, on 01 august 2017 - 08:38, said:

Daca ai sub ea rigle de 10x10 , e arhisuficient .

Doar o opinie in trecere. Personal nu vad daca pentru balcoane s-au respectat acoperirile cu beton cu distantieri suficienti. Cazul balcoanelor armate cu plase sudate e extrem de periculos in cazul reducerii in acest mod al bratului de parghie pentru fortele ce echilibreaza sectiunea. Au fost multe accidente din aceasta cauza. Plasele trebuiesc de asemenea prelungite in placa la partea superioara cu 1.5xlatimea balconului.

Doar o opinie in trecere. Personal nu vad daca pentru balcoane s-au respectat acoperirile cu beton cu distantieri suficienti. Cazul balcoanelor armate cu plase sudate e extrem de periculos in cazul reducerii in acest mod al bratului de parghie pentru fortele ce echilibreaza sectiunea. Au fost multe accidente din aceasta cauza. Plasele trebuiesc de asemenea prelungite in placa la partea superioara cu 1.5xlatimea balconului.

Am o intrebare si eu

Cimentul se gaseste la saci pe care scrie 42,5...52,5...
Aceste cifre reprezinta rezistenta "initiala" de 42,5N/mm² din ce am citit.
Ceea ce nu mi-e clar este:

• Ce inseamna "initiala"?
  
• Rezistenta aceea este a cimentului sau a betonului rezultat? banuiesc ca doar a cimentului.
  
• La ce rezistente sa ma astept de fapt la un beton B250 facut aproximativ (adica la betoniera), in daN/cm²?

La ciment sunt 3 clase de rezistenta standard: 32.5, 42.5, 52.5 (N/mm²). Aceasta rezistenta standard este cea a cimentului si se obtine dupa 28 de zile.
Rezistenta initiala este cea care se obtine dupa 2 zile. Si este de 2 feluri: rezistenta initiala normala si rezistenta initiala mare, simbolizata cu R.
De exemplu, la cimentul 42.5 R, rezistenta initiala (cea obtinuta dupa 2 zile) este de 20 N/mm², iar cea care se obtine dupa 28 de zile este peste 42.5 N/mm².
Treaba asta cu rezistenta initiala mare este utila atunci cand torni beton la temperaturi reduse. Vei obtine mai rapid rezistente mari, astfel incat sa nu fie afectat de inghet.

Betonul B250 se noteaza acum C16/20 si este o chestie statistica ce inseamna ca 95% din probele luate din acel beton au rezistente de peste 16 N/mm² (la cilindrii de 150/300 mm) si de 20 N/mm² (la cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 de zile.

Daca vrei sa aprofundezi, gasesti astfel de lucruri in NE 012-99, dar in mare, cred ca am scris mai sus.

Multumesc foarte mult. Aceste cifre imi sunt utile pentru a-mi autoverifica constructia, care nu este peste tot conform proiectului initial (in proiect se specifica ceva, pe santier iese altceva....)

Buna seara,
As avea nevoie de ceva recomandari , pentru a inchide cu un planseu un gol din ziduri groase, care are deschiderea  5.30 metri si lung 10 metri.
Zidaria este foarte groasa  (60-80 cm ), din piatra , casa de pe la 1880....
Planseul ar urma sa fie podeaua unei viitoare camere - deci va fi incarcat in mod normal ca si greutate.
Ma gandesc sa-l fac din profile metalice tip I 140,  I 160...
Nu am nici o idee despre cum ar trebui sa le distribui ( de ex. distanta dintre axele lor )
Cu stima,

ech, on 20 octombrie 2017 - 14:40, said:

Edihaller, vezi ca-i unul ceva mai nou :   NE012/2-2010  care acum vine in completarea CP012/1-2007



Ultimele 10..20 de pagini sunt un argument excelent pentru a-i convinge pe cei ce nu stiu daca le trebuie sau nu proiectare ca le trebuie ... pe domnii care au scris pe aici cu convingere nu ii convinge nimeni, poate doar un cutremur.

ps. pentru cei ce au parcurs ultimele 10 pagini :  colegii care-si povestesc aventurile au case in zone seismice total diferite unii de altii si de "voi". O casa proiectata si executata corect nu te omoara ... o casa facuta dupa comentarii de pe Softpedia ... nu se stie

Buna ziua!

Am citit toate cele 119 pagini de pe aceasta arie. Am gasit multe raspunsuri la nelamuririle mele. Toata stima pentru cei care au rupt din timpul lor pentru a ajuta pe altii.

As avea nevoie de putin ajutor. Voi construi un demisol iar la placa de jos structuristul mi-a trecut in proiect placa de 10cm armata cu plasa de fi 6. Intre timp am hotarat ca intr-una din camere la demisol sa zidesc o soba care va avea aproximativ 4 tone. Ma gandesc la faptul ca in camera respectiva va trebui sa armez altfel placa pentru a nu se lasa cu atata greutate. Ce as putea adauga? Multumesc!

ionut27, on 27 ianuarie 2018 - 09:10, said:

Daca pamantul de sub aceasta placa este foarte bine compactat nu vad de ce ai avea probleme sa amplasezi soba respectiva, cu toate cele 4 tone. Dar, pentru linistea ta, ai putea sa faci o ingrosare locala a placii si sa o armezi suplimentar.

O intrebare legata de desenul tehnic- cum se reprezinta pe plan armarea unei placi cu plasa sudata ,deci nu cu bare individuale, si jos si sus...
...........
Am cautat initial pe pretenuGogu

Edited by sailor62, 04 February 2018 - 17:01.

Buna ziua. Am o casa construita cam de 3 ani - anul trecut am reusit finisarea interioara si izolarea cu polistiren pe exterior.
Casa este construita din BCA cu latimea de 25cm (exceptand peretii la hol care sunt de 20), betonul a fost preparat local cu betoniera de capacitate mare.
Placa de la parter a fost facuta doar cu plasa de buzau iar planseul a fost facut cu OB din 10 in 10 cm  si calareti - din pacate nu am poza cu etapa respectiva - cei care au construit au vrut sa foloseasca plasa de buzau si acolo si nu am fost de acord. Grosimea placii este cam  de 17cm.
Planseul nu are nici un fel de grinda, singurul puct de sprijin fiind doar stalpul de pe mijlocul casei.
Tavanul nu este tencuit - e placat cu rigips.

Acoperisul este din tabla iar toata structura se sprijina pe centura de pe margine + 2 stalpi din lemn care sunt pe mijlocul casei, tot cam in zona stalpului din beton din mijlocul casei.

Saptamana trecuta am fost la tara si am descoperit in zona stalpului din mijlocui casei ca a aparut o crapatura verticala, cam la imbinarea stalpului cu BCA-ul si de asemena una pe orizontala , ca si cum stalpul e sectionat.

Nu mi-a convent dar nu am dat mare important, stiind ca pot aparea crapaturi in glet - crapaturi in tencuiala nu am avut timp de un an cat a fost expusa.

Cam dupa o saptamana am fost iar la casa si am descoperit ca problema s-a agravat in sensul ca crapaturile s-au extins si acum corespund pe toti peretii care sunt legati de acel stalp dar suplimentar au aparut si pe peretii dintre hol-baie si hol-bucatarie. Toate crapaturile corespund ca inaltime - cam la jumatea inaltimii camerelor, si ce este cel mai important corespund ca inaltime pe ambele laturi ale fiecarui zid, asa cum se vede in poza - cercul si dungile albastre.

Ce este interesant este ca nu am crapaturi la imbinarea tavanului fals cu zidurile ci doar pe lungime, la mijlocul zidurilor.

Daca in anii trecuti am avut ninsori si inghet, anul acesta a plouat la greu si nu a mai inghetat si coincidenta sau nu, exact acum a aparut problema.
Mentionez ca placa nu are nici o grinda, singura sustinere in afara de stalpii de pe margine o reprezinta acel stalp de pe mijloc care are 4 fire de OB.

La ce riscuri considerati ca ne expunem si mai ales ce putem face ca sa remediem problema?

Edited by Petrache Nicolae, 18 February 2018 - 12:02.

Ca sa iti raspunda colegii, posteaza si poze de la fata locului.