Civilizatie si societate in Islamul si Crestinatatea traditionale

- A existat industrie si pre-capitalism in Califat?
LA INCEPUT, DA. Am vorbit de comert, banci etc. Zonele din jurul marilor orase erau intens cultivate, aveau relatii stranse cu zisele metropole si era un flux continuu de marfuri si investitii intre ele. Iar orasele erau legate pe mai distante prin caravane, si instrumentele financiare. Dar, toate astea erau mult mai putin valabile inafara vecinatatii oraselor si de altfel au decazut complet sau aproape, in zonele ne-urbanizate inca de pe la 950 iar in vecinatatea oraselor de pe la 1200-1300. Putine arii rurale au ramas dinamice dupa 1300 iar cele urbane au pierdut si ele tonusul complet de pe la 1420, exceptand cateva cazuri precum Istambul, Cairo si Isfahan. Au existat ateliere mecanizate prin forta apei, dar multe din ele erau mostenite de la greco-romani, multe in plus nu li s-au adaugat in vremea musulmana. Iar majoritatea au disparut pe la 1450.
- Care era regimul sclavilor in Califat?
FOARTE DUR, contrar legendelor roz care se poarta. Musulmanilor le face mare placere sa se lege de sclavagismul din Americi, si baga tare pe numarul mare de negri de acolo sa arate ce hulpavi si cruzi au fost crestinii. In realitate, singurul motiv pt.care nu-s multi negri in lumea musulmana e ca... n-au mai ajuns sa se reproduca. Avem statistici clare despre traficul de negri facut de europeni - in definitiv era o afacere, erau o marfa, trebuia stiut exact starea marfii - si stim ca pe parcursul unei calatorii transatlantice, cu toate conditiile de cosmar de care ni se tot zice, mureau in medie mai multi marinari decat sclavi - 22% vs 18% respectiv. Pe sol african mai mult rudele se vindeau intre ele, sau regele isi vindea supusii inutili, mai rar se mergea pe razboi, doar era mai usor sa vinzi nepotul care te incomoda, sau ultimul din cei 12 copii cu care nu mai stiai ce sa faci, decat sa mergi sa lupti cu tribul vecin. Ca atare, relativ putini negri mureau la momentul capturii, sau intre captura si imbarcare. Poate vreo 7%. Iar odata ajunsi la destinatie, pana se adaptau pe plantatie & shit, mai mureau vreo 25% in primii 5 ani. Per total, supravietuiau cam 50%. Marinarii albi nu supravietuiau nici pe departe atatia dupa 5 ani de marinarie - scorbut, furtuni, pirati etc. In plus, traficul transatlantic a durat de pe la 1480 la 1850, cu 1830-1850 ilegal, prin grija guvernelor occidentale. Traficul musulman a continuat practic traficul roman, marindu-l. Inca de pe la 800 s-au construit orase pe coasta Africii, specializate pe organizat razboaie de capturat negri. Deci intre anii 800 si 1890, arabii au tot organizat razii, numarul de sclavi luati fiind mult mai mare. In plus, razboaiele cu India le-au adus un numar de sclavi inca si mai mare. Ca sa nu mai vorbim de raidurile turco-tatare in Europa. Per total, mult mai multi sclavi de toate culorile au ajuns in beciurile Islamului decat in plantatiile Americii.

Sa incercam niste statistici:
Principalele victime ale Islamului au fost hindusii: Jihadul in India a durat din 711 cand au ajuns pe Indus pana pe la 1757 cand englezii i-au luat pe toti sub ei. Deci vreo 1000 ani. Ei bine, sultanii musulmani se laudau ca ucid macar 100.000 hindusi pe an. Do the math. Au fost unii ani de pace, unii ani in care musulmanii au fost lenesi, dar au fost si ani in care s-au autodepasit cu brio. Chiar postuland 80.000 victime pe an, ajungem la 80 milioane victime ale Jihadului in India. Dati google pe "hindu genocide". Dar la astia se adauga macar inca atatia luati sclavi.
Negri au fost macar cat au luat si europenii adica vreo 15 milioane. Dar astia reprezinta cam 1/4 din victime, negrii fiind luati mai mult prin lupta, si fortati expres ca sa moara multi, sa ramana in viata cei rezistenti. Negrii musulmani atacau negrii pagani sau crestini si-i vindeau la arabi. Spre deosebire de negrii care comersau cu europeni, cei musulmani aveau si motivatia religioasa de a ataca alte triburi.
Albi au fost luati si ei, numai piratii nord-africani au luat cam 1 milion sclavi de pe coastele Europei de vest intre 1500 si 1820. Inainte de 1500, au fost destule atacuri si razii. Numai in Spania, in anul cuceririi 712, au fost duse 30.000 doar femei ca sclave in califat. Hai sa fim moderati, macar 1 milion sclavi au fost capturati din Vest intre 700 si 1500. Ce sa mai vorbim de cati sclavi au fost luati din Est, de catre turci si tatari? Si mai rau, cei care au fost luati sa fie facuti ieniceri adica macelari ai fostilor lor frati?
Per total, Jihadul sa tot fi facut la 150 milioane morti si 100 milioane sclavi de la aparitia Islamului pana in sec.19. Religion of Peace, yep...
Da, stiu, spaniolii si macelarirea indienilor...sclavii negri... bon, asta inca o data nu scuza Islamul si compromite total ideea de religie a pacii, unless we talk peace of the grave. Si oricum, indienii au murit mai ales de bolile aduse de sclavii negri ai spaniolilor, iar calugarii spanioli deplangeau situatia si tot scriau rapoarte despre, dar n-aveau cum face ceva pe atunci. Cam 30 milioane morti indieni, din care minim 20 de boala. De multe ori, boala ajungea si depopula o regiune inainte de a calca vreun alb acolo. Englezii din sudul SUA actuale cel putin, inaintau si se mirau cum un pamant asa bun e asa gol. Indienii care luptau de partea spaniolilor erau facuti Hidalgos, drepturile si proprietatile beneficiau de imunitatea nobiliara, si sclavia indienilor a fost interzisa de trimisul papal la 1571 prin activismul lui Bartolomeo de Las Casas. Repet, n-a existat un Las Casas musulman. Negrii am zis, la cele 15 milioane duse si aclimatizate cu bine, au mai fost vreo 15 de morti. Deci per total, cucerirea Americilor si colonizarea lor sa tot fi facut 60 milioane morti din care vreo 30 involuntari. Mortii Jihadului au fost toti voiti, numai daca nu consideram ca trebuiau sa se dea sclavi fara lupta si sa se converteasca instant si ca deci ar fi vina lor. Musulmanii asa vor zice. Plus, sclavii in Americi au trait destul sa se reproduca si sa-i vezi pe descendentii lor si azi. Intrebare: unde-s descendentii celor 100 milioane sclavi dusi in lumea musulmana? Nu se prea vad, doar vreo 10% din berbero-turco-persano-arabi exhiba gene si trasaturi ne-semite. Deci, asa-i ca marea asta de sclavi a murit fara copii in general? Adica n-a reusit sa aiba?
Plus, cum naiba de populatia musulmana a scazut intre 1000 si 1700, cu tot potopul asta de 100 milioane sclavi de-a curs spre ei? Va dati un pic seama, ce conditii vitrege trebuie sa fi fost per total?

- Care era conditia femeii in Islamul traditional?
LA INCEPUT NU ERA REA. Sunt marturii istorice despre femeile primelor secole islamice care inca isi puteau vedea de viata lor, relativ ok. Care din voi a citit 1001 Nopti, stie ca relatiile dintre sexe nu erau asa inegale si incorsetate cum au ajuns ulterior, nici femeile nu trebuiau sa ceara voie pt.orice gest. Fapt e ca pe vremurile alea puteau fi multe, profesional vorbind, erau femei prof univ, judecatori... cateva au fost arcase in armata. In politica, unele neveste de calif/sultan au fost foarte influente. Impresia generala era ca interactiunea B-F era cam in media societatilor de atunci.
Ar fi insa cazul sa facem unele observatii:
1) A reprezentat Islamul o imbunatatire fata de ce a fost inainte?
NU. Atat bizantinii cat si persanii fusesera de pilda mai toleranti fata de greselile femeilor decat musulmanii ce le-au succedat: chiar in 1001 nopti vedem ca femeia adultera era foarte normal sa fie ucisa sau aspru pedepsita, chiar pe vremea lu'Harun al Rashid, varful Epocii de Aur musulmane. Sub bizantini/persi, trebuia doar batuta/divortata. Autoritatea in familie tot a tatalui a ramas, si inainte si dupa Islam, dar cu Islamul s-a intarit, chiar din primele decenii. Musulmanii tot fac caz de interzicerea de catre Mohamed a uciderii noilor-nascuti fete, mare progres-mare. Problema e, asta faceau doar arabii, bizantinii si persanii n-aveau nevoie de norma asta ca la ei nu se purta. Femeia era ea mai rau vazuta de religia/cultura locului, dar uciderea pruncilor era pedepsita indiferent de sex. E drept ca Islamul pe undeva a de-culpabilizat sexul, vazut mai degraba ca un rau necesar de catre societatile influentate de opiniile maniheiste/calugaresti ale religiilor bizantina/persana. Dar, atentie, eliberarea voluptatii era valabila doar pentru barbati: doar ei se puteau linistit culca cu multe neveste, sclave, prostituate, femeilor nu li se permitea decat cel mult sa cocheteze, si aia doar in primele secole, si sa se bucure de viata doar ca sotii. Exista inca o intelegere pt.cele ce-si trisau sotii neglijenti (vezi 1001 n.), dar nu era de gluma, statul/sotul le ucidea daca le prindea, chiar daca opinia strazii inca nu interiorizase protocolul in chestiune. Violatorul doar platea o amenda, in general. Ulterior, a devenit prost vazut ca femeia sa se bucure prea tare de viata, chiar si in familie. Cititi tratatul lui al-Jawzi, unul din cei mai mari legiuitori ai scolii hanbalite, dominante mai ales azi: sexul e cel mai bun cu sclave, nevasta tre' lasata in plata ei, cu copiii si cratitele, placerea si matrimoniul nu merg impreuna. Inca o data, tipul asta nu e doar vreun psiholog/scriitor/chiar judecator-al-lu'-peste, e legiuitor ISLAMIC. E TEOLOG. Ce zice el e dedus din spusele coranice ale lu'Mohamed, si e predica religioasa si lege in acelasi timp.
2) Chiar in primele secole se remarca, pe langa ce-am zis mai sus, tendinte vizibile ale societatii de a o lua in directia cunoscuta azi. Voalul de pilda. Nu era obligatoriu la inceput, dar devine repede. Vaduvele lui Mohamed nu-l poarta decat daca au chef, dar doua secole mai tarziu sub al Rashid femeia musulmana se considera destul de indecenta daca nu-l purta. Una fara voal nu era condamnata dar era cam ca una cu buricu' si chilotii la vedere pe la noi acum. Iar inca vreo 2 secole mai incolo, puteai deja fi linsata daca nu-l aveai. Deci vedeti, cand musulmanii spun ca e o exagerare trecatoare de cateva decenii, mint cu nerusinare: e obligatoriu de 1000 ani. Tocmai ca in anii 30-90 ai sec.20 nu a fost, c-a fost influenta Occidentului, colonialismu' & shit. Dar daca e doar dupa ei...
Libertatea de miscare si mariaj a femeii era de asemenea restransa inca din "epoca de aur": da, femeia putea fi prof univ cum am zis, dar nu putea tine cursurile decat de dupa o perdea, si cu o ruda masculina langa ea. Daca era vaduva, doar ea nu putea decide cu cine se marita fiica-sa. Trebuia sa existe un tutore barbat si ala zicea da sau nu. Femeile doctor sau comerciant s-au rarit si au disparut si ele pe la 1000.
Mai multe despre barbati si femei, in comparatia de mai tarziu cu Vestul aceleiasi perioade.

Edited by searcher-star, 23 October 2009 - 14:20.

- Care era interactiunea barbat-femeie in societate, pe strada etc?
REDUSA. Inca de la inceput s-a mers pe reducerea interactiunii intre sexe. In virtutea inertiei pre-musulmane si a marii majoritati a populatiei, inca nemusulmana, relatiile intre sexe au fost relativ normale in primele secole, desi deja oarecum limitate. Insa pe masura ce Islamul a absorbit comunitatile supuse si a uitat vechea mentalitate si n-a mai avut decat cu sine sa se compare, relatiile au devenit ce sunt azi la afghani sau la sauditi, adica femeia nu mai iasa din casa decat ca sa se spele la baia publica sau la cumparaturi dar si atunci doar cu prietene si rude, nu se mai instruieste deloc, nu mai profeseaza nimic, nici daca moare de foame, nu mai adreseaza cuvantul nici unui barbat, nici nu mai raspunde la intrebarile unuia daca nu e ruda, nu mai are stapanire asupra a nimic din jurul ei, de nici un fel.
Musulmanii vor zice ca astea-s exagerari care tin de o deriva nedorita a culturii lor, ca astea-s vina Cruciadelor (?!) si ca-n legislatia islamica femeia are dreptul sa se marite cu cine vrea, sa aiba banii ei, sa faca ce vrea etc. Bun. Unu, "deriva" nu-i picata din cer, faptul ca ea exista si e asa severa indica deja o slabiciune de neiertat a culturii lor "perfecte" in fata slabiciunilor externe. Deci oricum ai lua-o cultura lor nu e perfecta. Doi, cruciadele si alte atacuri occidentale au afectat mai putin de 1% din populatia si teritoriul lumii musulmane pana la 1830, deci decaderea Islamului vizibila deja cu mult inainte nu le poate fi atribuita. In plus Germania si-a revenit la mai putin de 30 ani dupa ce Aliatii au facut-o chisalita. De ce Islamul cel perfect nu si-a revenit si mai iute daca tot e asa bun? Trei, chiar daca vreo influenta externa a pus statele musulmane pe chituci in vreun fel, de ce reactia a fost sa-si cultive cele mai rele aspecte? Alta chestie ciudata pentru o cultura perfecta.
Hai sa vedem, decaderea statutului femeii e oare asa independenta de Islam?
Pai cum sa nu se fi ajuns exact unde s-a ajuns, cand femeia datoreaza ascultare totala tatalui ei, si el are drept de viata si moarte asupra oricarui membru al familiei, cum scrie? Cum naiba sa fii independent cand cineva te poate executa dupa voie, conform religiei? Prin definitie, dreptul la viata le precede pe toate: daca pe asta nu-l ai, n-ai nici unul, logic. Iar musulmanii nu-l au, pana la majorat nimeni, iar femeile niciodata, dupa tata trecand sub autoritatea sotului. Musulmanii vor zice ca e nevoie de avizul judecatorului, dar nu-i adevarat asa cum dovedesc situatiile observabile si azi: tatal/sotul e rege la el in casa, conform logicii tribale, deci daca a hotarat ceva privitor la familia lui, inclusiv sange, judecatorul nu se prea baga, sau ii trage o palma peste manutza eventual. Alta limitare a femeii e voalul. Departe de a fi doar o vestimentatie decenta, e de fapt o limitare a interactiunii sociale. Deci cine il poarta nu e cetatean. Cum sa ai drepturi daca nu esti cetatean?
Deci, cand nu ai existenta autonoma, drept de viata si socializare autonom, cum sa ai optiunea de a te marita cum vrei, sau controlul banilor?
Khomeini, tartorul Iranului, zicea "femeia trebuie sa se retraga si sa se slefuiasca la adapostul voalului, ca perla intr-o scoica". Probabil si Stalin ar fi zis ca munca in Siberia caleste omul. In primul rand, de cand e femeia o piatra? Nu e tot om, si ca om n-are nevoie de interactiune sociala ca tot omul?
Mai multe despre relatia barbati-femei cand vine comparatia cu Occidentul acelorasi vremuri.

Bun.
Si acum ca am cam acoperit esentialul aspectelor societatii musulmane, haidem sa facem un fel de timing al acestei societati ca sa avem un tablou in relief:
Anii 612-751. Islamul se constituie, de la prima revelatie a lui Mohamed pana la atingerea limitelor teritoriale pana dupa 1000. La inceput, cum am zis, societatea si cultura era ceva intre Bizant si Persia, era vazuta de toti ca un imperiu ca oricare si religia, ca o erezie oarecare. Populatia era nu mai mult de 10-15% musulmana.
751-978 roughly, varsta clasica, apogeul. Epoca de Aur daca vrem, Harun al Rashid, Baghdadul ca cel mai mare oras al lumii, bibliotecile, relativa toleranta, prosperitatea ok pt.sate si foarte mare pt.orase, frontierele relativ nemiscate, mici cuceriri in unele parti, mici pierderi in altele. Islamul castiga adepti in mase, cam 25-30% din populatie e musulmana in general.
978-1258 Varsta de Argint, societatea stagneaza dar pastreaza un nivel foarte decent in general, elementele rele inca nu-s foarte vizibile, cultura e inca pretuita, are loc prima expansiune turca, dar multe orase isi restrang puterea si bogatia si regiuni notabile decad. Se castiga Anatolia dar se pierd insulele Mediteranei si esentialul Spaniei.
1258-1420 Varsta de Arama, decaderea e generalizata dar orasele comerciale mai pastreaza bogatie si ceva rafinament, iar la tara nivelul nu e chiar la pamant. Expansiunea turca continua. Unele sectoare inca mai cresc, mai ales legate de aspectul militar.
1420-1750 Varsta de Fier. Populatia si bogatia in cadere libera, economia idem. Expansiunea Otomana si dezvoltarea catorva orase-capitala precum Istambul, Isfahan si Cairo sunt singurele elemente de dezvoltare. La final se remarca o oarecare revigorare prin adoptarea porumbului, cartofului si reconectarea la comertul mondial, chiar daca redusa. Apoi, epoca moderna.
Ce m-a facut sa aleg anii in chestiune?
Pai, 612 e prima revelatie, e anul de la care incepe calendarul musulman, easy. 751 e batalia de la Talas, Islamul atinge limitele zonei de interes chineze, si nu mai depaseste aceste limite pana dupa 1000.
978 e anul cand se bat doi pretendenti la titlul de calif, in campiile irakiene, nimic iesit din comun, numai ca de data aceea ca sa se bata astupa un mare canal de irigatie, pe care dup-aia nimeni nu-l mai desfunda si asa incepe uscarea Irakului. E semnalul reducerii suprafetei cultivate in Islam, arata dezinteresul factorului politic pentru dezvoltare si economie in general, si incapacitatea societatii musulmane de a repara stricaciunile datorate variilor evenimente.

Tot in preajma lui 978, mai precis la 1018, este invazia Banu Hillal in Africa de nord, mai ales Tunisia. Mai precis, arabii din Asia scapa de niste triburi de beduini care nu stateau locului trimitandu-le in Africa, unde tocmai se revoltasera niste provincii. In urma acestei invazii, sudul Tunisiei si nord-vestul Libiei mai ales sunt devastate, se transforma in pasunile semidesertice care sunt pana azi. Regiunea in vremea romanilor fusese o gradina, si-n primele secole ale Califatului isi continuase dezvoltarea. Dar pe masura ce societatea a devenit mai intens islamica, si mai arabizata cultural, regiunea a decazut si nu si-a mai revenit. Evenimentele descrise mai sus sunt doar primele dintr-un trend ce se va vadi generalizat in lumea islamica in majoritatea istoriei ei, si mai ales dupa islamizarea/arabizarea completa, si anume abandonarea agriculturii pe majoritatea teritoriului in favoarea pastoritului, si o primitivizare/simplificare a societatii rezultand din acest trend. In plus e cam perioada in care Islamul incepe sa piarda insulele Mediteranei, sub ofensiva Genovezo-Veneto-Bizantina, Mediterana nemaifiind un cvasi-lac musulman. Iata deci de ce anii 970-1020 sunt o cotitura.
1258 e anul invaziei mongole, Gingis distrusese deja Asia centrala pe la 1205-1215 ceea ce fusese un mare dezastru pt.musulmani, in definitiv era a doua zona economico-culturala dupa Irak, si cu cele mai multe si mai active orase mari. Dar in 1258 cade Baghdadul si e devastat si Irakul.
1420 e cam anul finalului epopeii lui Timur Lenk, care a mai devastat odata Asia Centrala, Iran, Irak si Pakistan, si Siria, si a facut definitiv trecerea de la agricultura la pastorie cam peste tot.
Musulmanii ar avea aici o scuza bunicica pentru decaderea lor, in definitiv distrugerile au fost uriase, populatia a fost probabil injumatatita de doua ori in 200 ani, si totul ras la nivelul ierbii. Ar fi insa de precizat unele lucruri: doar prima invazie a fost distrugere oarba, distrugerea fiind scopul-insusi al mongolilor. In plus Islamul n-a rezistat precum Vestul, e usor de zis ca mongolii au abandonat invazia Europei la 1241 dintr-o intamplare, pentru ca se puteau intoarce oricand. Inca o data in definitiv Baghdadul a cazut la 1258, sudul Chinei la 1263 daca retin bine. Deci nu le-a pierit energia la 1241. Eu zic ca n-au insistat mai mult, in ciuda victoriilor din Ungaria si Polonia, pe simplul motiv ca erau foarte buni strategi si erau constienti de putinatatea lor si realizau ca era foarte greu spre imposibil sa stapanesti un continent precum Europa cu 100.000 castele si cetati si tot atatea autoritati mai mult sau mai putin autonome. Mai aflasera sigur ca Polonia si Ungaria erau regate incepatoare si fortificatiile lor erau mai slabe ca ale Vestului, si de altfel fortificatiile maghiare si poloneze le rezistasera asa slabe cum erau, desi armata pierduse pe campul de lupta. Deci si-or fi facut ei calculele la sange si-or fi ajuns la concluzia ca efortul ar fi prea mare. In Califat populatia era mult mai concentrata si usor de lovit in orase si vai de fluviu si oaze, iar autoritatea centrala se prabusea de regula la prima mare infrangere. Deci, o mare victorie si calea le era cam deschisa.
Daca acest episod a fost doar indirect o dovada a mai marii vulnerabilitati islamice, episodul cu Timur insa a fost clar o expresie a slabiciunii Islamului: tipul era sunnit, deci si-a devastat propria mosie, din cauza ca avea mentalitatea de sef de talhari mongol pt.care doar prada lui conta, iar Islamul evident n-a reusit sa contribuie prea mult in a-l mai calma. Monumentele lasate de el in capitala aleasa la Samarkand dovedesc un om altfel rafinat. Ceea ce e cu atat mai rau, inseamna ca brutalitatea sa era ideologica. Nu era o bruta proasta cu noroc in lupta, era un devastator deliberat. Oare nu ar fi fost mai putin asa daca nu avea viziunea jihadista in ideologia lui? Nu trebuie uitat ca masacrele lui au lovit mai ales crestinii, evreii si celelalte religii care inca se mai tarau pe acolo. Dar aceste distrugeri au dus toata lumea in jos, inclusiv musulmanii supravietuitori, desi lor le ramanea tot. Ma rog, ce nu fusese ras, macar pamantul, ceea ce tot nu era putin. Dar degeaba ramai tu, jumatatea de sat musulmana, dupa ce sefu' i-a lichidat pe jumatatea crestina, daca nu mai ai destui oameni sa tina canalele de irigatie de pilda. Si daca nu mai ai specialistii in pomicultura, ei fiind mai ales crestini si ai tai fiind de la inceput mai ales pastori.

Am impartit deci istoria islamica in cele 4 epoci dupa tipicul antic, sa fie mai clara imaginea.
Care ar fi periodicitatea istoriei europene?
Pai 400-1000, criza post-romana, Evul Mediu timpuriu.
1000-1250 Evul Mediu clasic.
1250-1500 Evul Mediu tardiv si inceputul Renasterii.
De ce a durat perioada slaba atat de mult?
Destul de simplu: 410-550 invazii germanice
                          400-600 invazii asiatice - huni, avari, bulgari
                          600-700 invazii slave
                          650-950 invazii vikinge
                          700-970 invazii musulmane
                          870-970 invazii maghiare
Plus catastrofa climatica, racirea climei cam intre 300 si 600 care a dus la prabusirea agriculturii in buna parte din Europa, vezi mentiunea despre ghetarii care au inaintat pe Bosfor in jos pana la Constantinopol pe la 600, de ajungea gheata la crenelurile fortificatiilor si se trecea pe jos din Europa in Asia.
Plus cucerirea si arabizarea celei mai bune si dezvoltate parti din Imperiul Roman de catre musulmani, si intre 800 si 950 a insulelor Mediteranei, si deci blocarea comertului exterior al Europei.
Cand vorbim de invaziile de mai sus, tineti va rog cont ca n-a ramas palma de teren necalcata macar odata de barbari. Si hunii, si arabii, si vikingii au ajuns pana-n Elvetia in diversele lor raiduri. Retineti.
Daca gotii si lombarzii si alti germanici s-au asimilat repede, si n-au prea distrus, ceilalti au ras tot ce-au putut.
Si totusi, ce reusita fantastica putea Europa afisa la 1000!
Supravietuise, deja asta era o imensa reusita, considerand cele de mai sus.
Arabii fusesera opriti, iar asiaticii invinsi si ori distrusi ori integrati.
Nu doar asta, dar germanii se crestinasera toti pe la 800, vikingii si bulgarii la 930, restul slavilor pe la 960-90 iar maghiarii la 1001. Europa daca o privim ca zona de expresie a dreptului romano-germanic si a puterii decentralizate si proto-parlamentare, si a normelor greco-iudeo-romano-crestino-germane, ea practic se dublase si mai bine ca suprafata si numar de membri intre 800 si 1000, inaintand spre salbaticiile ruse si scandinave si re-afirmandu-se in Mediterana.
Iar aristocratia, garanta puterii limitate a regilor si capitalelor, se purta mai bine ca oricand.
Asadar, data viitoare cand musulmanii vor critica lungile secole negre dintre 400 si 1000, noi sa le aratam ca unu, in acea perioada Occidentul si-a insusit tot continentul european si a respins toate invaziile, si ca doi, partea cu decaderea comerciala li se datoreaza lor in primul rand.

Iar acum trebuie sa mai adaug unele aspecte referitoare la jurisprudenta islamica, recunosc ca le-am uitat cand scriam posturile de mai sus unde ar fi stat mai bine.
Unul din marii juristi-teologi ai Islamului (la ei is una si aceeasi chestie, teocratie fiind) a fost ibn-al-Jawzi. A trait intre 1130 si 1200. Deci, Varsta de Argint cum ar veni, deci era inca in toane bune societatea in vremea lui. Am mai zis de el, dar nu destul. A fost inspiratorul lui ibn-Taymiya, care a fost practic inventatorul Islamismului: el a scris tratatele de teologie in care se exalta fanatismul coranic si se iau in ras criticile de orice fel. Allah e perfect deci revelatia sa e perfecta iar unde nu e de inteles stie el de ce e asa. Noi tre' doar sa ascultam orbeste ca asta vrea, de plans nu sunt fanaticii ci cei care nu asculta orbeste, fanaticii sa fie mandri etc.etc. Practic a salvat Islamul, a aparut tocmai cand oamenii incepeau sa-si pune intrebari, pe la 1300. Tinand cont de importanta covarsitoare a lui Taymiya, importanta mentorului sau nu poate fi decat tot imensa. Oricum, ambii s-au bazat exclusiv pe Coran si hadithuri in concluziile lor.
Cam ce zice deci Jawzi? A se vedea lucrarea sa "Dhamm al-hawa".
Am zis de sexul cu sclavele si de placerea de evitat la sotie, care e doar pt.reproducere si treburi casnice. Mai e de adaugat ca tipul era anti-sufi, deci anti-interpretare metaforica si toleranta a Coranului, era anti-arta si muzica, anti-tot ce te poate distrage de la Allah.
Baietii ispitesc barbatii mai tare ca fetele - yep, asa a zis. Stai si te intrebi de ce nu umbla barbatii cu voal atunci)...
Relatia perfecta barbat-femeie e atunci cand o mimeaza pe cea stapan-sclav, doar atunci e fuziune perfecta intre cei doi. Sotul trebuie sa tina femeia dar sa nu-i dea bani ci doar cele necesare. "Sotia e prizoniera sotului".
PARTENARIATUL INTRE SOT SI SOTIE SEAMANA CU ECONOMIA DE PIATA DECI E CEVA RAU.
Femeia trebuie sa stie citi si e bine daca e versata in Coran, dar daca stie scrie, e"ca sarpele caruia i s-a dat si mai mult venin".
Dupa el si dupa urmasi ai lui precum al-Nawawi si al-Jahiz, barbatul trebuie circumcis iar femeia de asemenea, in sensul ca ei sa i se taie clitorisul. E obligatoriu pt.o buna musulmana.
Cam asta ar fi.
Inca o data nu vreau sa dau impresia ca Islamul primelor 600 ani era cine stie ce iad, tocmai ca pe atunci inca chestiile de genul celor scrise mai sus nu se prea aplicau. Pe vremea aia femeile de pilda erau multe relativ independente - era obligatorie folosirea lor in industria textila de pilda, deci inevitabil faceau bani pt.ele - si puteau si ele cere divort si divorta relativ usor, juristii find relativ intelegatori daca sotul era aiurea. Ba chiar uneori se culcau cu judecatorul si se mutau la el dupa verdictul in favoarea lor... Astea fiind zise inca de atunci ele erau lapidate si ei nu, ei le puteau divorta cu un cuvant si ele doar prin proces, ei le datorau conform legii, ca soti, intretinere sau bani dar chiar Taymiya recunoaste ca de cele mai multe ori nu primesc mare branza...
Zic toate astea ca sa vedeti ca toate aspectele rele din cultura lor sunt inradacinate in jurisprudenta coranica, si ca i-au bantuit de la bun inceput, si ca ce-a avut bun societatea lor a fost IN CIUDA Islamului, nu datorita lui. Si ca toate relele de azi au fost semanate inca de atunci.

Edited by searcher-star, 27 October 2009 - 18:01.

Iata ca am terminat definirea cadrului si am ajuns la scopul principal al acestei - sper eu ca va deveni - discutii, si deci a venit vremea sa comparam societatile musulmana si occidentala in 3 momente: 1090, 1205 si 1500. Intre 1000 si 1500 e epoca clasica prin definitie, mai tarziu e epoca moderna. 1090 e anul agitatiei de dinainte de cruciade, 1205 e anul de dinaintea primului iures mongol, iar 1500 e ultimul an al lumii traditionale.
Deci, care era tabloul celor doua universuri, crestin si musulman, la 1090?
Islamul, cum am zis mai sus, se purta inca foarte bine pe atunci: tendintele conservatoare, anarhice si neglijente erau abia la inceput, castigul erei anterioare era inca prezent. Stim cu totii, marile orase, palate, biblioteci, comert, banci, gradini si plantatii intensive blabla...
Totusi, niste observatii:
- daca pamant cultivat intensiv, si cu culturi foarte diverse, era inca mai mult decat in vremurile bizantina si persana, se pierdusera deja parti importante precum sudul Tunisiei si parte din Irak
- populatia stagna, in ciuda aportului continuu si masiv de sclavi de peste tot, ceea ce n-are cum fi un indicator de viata buna, nu intr-o societate traditionala unde natalitatea e mereu prin forta lucrurilor destul de masiva, iar spatiu de extindere al culturilor era inca destul, si mana de lucru subordonata asijderea, ho-ho; totusi, populatia era de vreo 66 milioane din care vreo 15% urbani, cu un maxim de 33% in Asia Centrala si 20% in Irak
- califatul se fragmentase, Spania si nordul Africii erau califate pe cont propriu, iar califatul Abbasid ce ramasese din el era supus de facto sultanilor turci, relatia lor cu califii fiind cam ca shogunii cu imparatii japonezi
- puterea politica, peste tot, era din ce in ce mai izolata de mase si mai absoluta
- majoritatile dominate scadeau numeric, incet dar sigur
- califatul spaniol pierduse deja cam 33% din marimea lui in fata regatelor spaniole de la nord, iar Islamul in general pierduse controlul Mediteranei
- marele castig al Islamului era Anatolia, Bizantul fiind in sfarsit zdrobit in Asia mica, decadenta sa devenind evidenta
- economia non-agricola era diversa si destul de libera dar, din pacate, teologii-juristi incepeau sa vorbeasca de rau aceasta libertate, lucru inevitabil intr-o societate teocratica ce se vrea monolitica
- relatiile intre sexe, desi mai libere decat mai tarziu, erau deja cu un avan-gust a ce va urma - mai mult despre asta mai jos
- mecanizare in productia manufacturata exista, dar era ceva minor si in general rau vazut
- comert mondial se facea, existau nave mari care strabateau marile din vestul Mediteranei pana in China si Tanzania dar aceasta activitate stagna ca anvergura si evolutia navelor
- dpdv al patrimoniului imobiliar, lumea islamica statea foarte bine, drumurile romane inca rezistau, apeductele la fel, monumentele fusesera cam distruse dar musulmanii construisera destul de multe si la 1090 existau cam 100 orase cu peste 20.000 locuitori din care vreo 25 cu peste 100.000 din care vreo 10 peste 220.000 - Baghdad 2 milioane, Samarkand 0,5 milioane, Cordoba 0,4 mil, idem Bukhara, 0,22 Cairo, Balkh, Merv, Basra, etc. Putem estima ca in fiecare capitala de califat - adica 3 - erau vreo 10.000 palate si vile, vreo 100 moschei importante, vreo 3-4 bazaruri, vreo cateva zeci de alte edificii de importanta - deci sa tot fie la 11.000 monumente; orasele mari aveau cate vreo 1.000, cele mijlocii si mici cateva zeci; deci per total sa tot fi avut Islamul vreo 65.000 monumente la orase; la sat numarul lor era mic din doua motive, satele erau lumea populatiilor supuse, si autoritatea fiind centralizata si elita foarte urbana, Islamul in general fiind eminamente urban, si siguranta in provincii fiind inca satisfacatoare, nu prea se inghesuia nimeni sa faca mare branza la tara; totusi erau sefi de clan care-si ridicasera resedinte fortificate la tara, mai existau baraje, poduri, caravanseraiuri, ceva fortarete prin locurile foarte strategice, ceva mori etc. Deci per total lumea musulmana sa tot aiba la 80.000 obiective arhitecturale importante la 1090.

Edited by searcher-star, 28 October 2009 - 16:49.

Cum statea Europa la 1090?
Ei bine, trebuie comparata atat cu Califatul cat si cu ea-insasi la 1001, anul iesirii din perioada de criza:
- populatia a sarit intre 1001 si 1090 de la 30 la vreo 50 milioane, ceea ce inseamna o sanatate foarte mare a populatiei
- orasele au sarit de la vreo 80 la vreo 200
- in acea perioada s-au defrisat vreo 100.000 kmp de paduri si s-au secat vreo 100.000 kmp de mlastini, si pus in circuitul agricol
- intre 1001 si 1090 s-au construit vreo 30.000 biserici si manastiri, din piatra
- in aceeasi perioada, cam 1.000 castele si palate si vile s-au construit din piatra
- cea mai mare cladire din lume era manastirea de la Cluny, centrul Frantei
- Anglia poseda 15.000 de mori care nu doar macinau faina ci activau tot felul de scripeti si masinarii pentru scopuri industriale - si Anglia era o zona relativ ramasa in urma, deci la scara Europei trebuie ca erau 150.000 mori, deja mai mult decat in restul lumii la un loc, Europa avand un patrimoniu de cam 1 milion cai-putere mecanica, adica deci echivalent a vreo 4 reactoare nucleare mici, sau echivalentul a vreo 3 milioane de oameni in plus
- atelierele din Damasc, faimoase pentru calitatea sabiilor lor in tot Islamul, importau lingouri de otel de la ... scandinavi
- razboinicii nobili europeni purtau deja zale pe tot corpul (si sa tot fi fost cam 600.000 nobili in Europa cu familii cu tot, deci vreo 200.000 astfel de razboinici) musulmanii numindu-i ''oamenii de fier", ei ne-avand un asemenea procent de echipare, o armura fiind foarte scumpa, deci o dovada ca saracia despre care se vorbeste in Europa acelor vremuri era relativa
- majoritatea europenilor traiau in case de lemn, dar era vorba de case de scanduri, ceea ce e mai bine decat casele de pamant batut in care locuia cam 90% din restul lumii - de fapt imi place ideea de casa de pamant batut, e foarte calduroasa si sanatoasa, dar nu e prea rezistenta, la cutremure deloc, nici la oarecare umiditate mai mare, si e cam primitiva ca si concept
- existau bai publice peste tot, inclusiv in multe sate, contrar legendei cu jegosenia ambianta
- cum spuneam in alt loc, s-au gasit sate brusc inundate pe la 1080 si pastrate in mal, care ne dau un tablou complet al unui sat tipic de atunci; taranii erau inarmati, aveau multe unelte de metal, multe animale, existau bijuterii, chiar daca putine, si existau barci mult mai multe decat pentru pescuit ceea ce inseamna ca le placea sa faca plimbari cu barca de agrement si deci viata era departe de a fi animalica si grea
- cultura, comparativ cu cea din lumea musulmana urbana, era foarte rudimentara dar departe de a fi inexistenta: se traducea totusi Homer in Irlanda, inca de la 500, prin grija manastirilor; iar sensibilitatea politica era mult mai dezvoltata la europeni decat la musulmani, la nivel de stat nobilii fiind niste cerberi impotriva centralismului monarhic, iar la nivel local puterea negociindu-se intre nobili si sefii de obse rurala si staretii de manastiri

Si cum 1090 e si anul de inceput al Cruciadelor, vom vorbi despre relatiile politice si cele dintre sexe, mai ales prin ochii arabilor cum ii descriau ei pe cruciati. Obligatoriu de citit "Cruciadele vazute de arabi" de Amin Maalouf.
Incepem cu relatiile intre sexe, vazute de arabi care se imprietenisera cu europeni stabiliti in statele cruciate:
"Un crestin amic cu mine ma invita la baia publica. Care nu mi-e mirarea ca vine cu nevasta-sa! Ma gandeam eu, poate doar l-a insotit, cand colo, vine si se dezbraca cu noi! Eu, jenat pana peste poate, incerc cum eram in sauna sa incropesc o discutie despre politica. Si asta pune capac la toate, se baga si ea in discutie!"
"Un cunoscut crestin se plimba cu nevasta pe drum, si cum ne intalnisem, vorbeam. Deodata, ea vede un alt barbat si merge la el si incepe sa vorbeasca cu el! Amicul meu, nimic, vorbea cu mine. Nemaiputandu-ma stapani, l-am intrebat: cine e ala? Pai, cine sa fie, un amic de-al ei... Pai cum amic de-al ei? O lasi sa vorbeasca cu barbati necunoscuti? S-a uitat la mine mirat. Nu-i inteleg pe ghiaurii astia, is de-o neglijenta cu sotiile incredibila. Allah fie laudat ca noi suntem gelosi, si le tinem din scurt!''
"Un crestin de care stiu a venit mai devreme acasa si-a gasit altul in pat cu nevasta-sa. I-a zis: pleaca de aici pana nu te cotonogesc. Asta i-a fost toata furia!"
"Crestinii astia nu dau mai nimic pe virtutea fetelor lor, pentru ei imperecherea inainte de nunta e un pacat marunt!"
un arab la vikingi, probabil inainte de 970: "intru eu la cutare acasa cu o treaba, si-i vad pe toti acolo la gramada, imperechiindu-se cu femeile lor. Cutare se ridica, ma saluta, vorbeste ce are de vorbit, apoi se intoarce acolo intre ei!''
Destul de graitor zic eu, pentru ambele culturi.
Politica:
Saladin: "trebuie sa infrangem repede crestinii din statele cruciate, ca taranii nostri vor sa plece sa traiasca la ei!"
Un cronicar: "doi frati nobili se bateau pentru mostenire. Dar dupa ce se bateau de dimineata pana seara, trupele lor se intalneau la un pahar! Is nebuni crestinii astia!"
si hai sa dam si o imagine mai dura a cruciatilor:
scrisoarea unui cruciat acasa: "iarna asta a fost foarte grea campania. Am fost obligati sa mancam nu doar arabi, ci chiar si caini!"
Musulmanii vor veni contra cruciadelor punand in fata masacrul canibalistic de la Maarat al Numan, sau macelul din Ierusalim. Fapt este insa ca, odata stabilite statele cruciate, s-a facut o ordine care i-a facut si pe taranii ramasi sub administratie musulmana sa se gandeasca sa plece la crestini. Desi, sa nu uitam, era inca o perioada buna pt.Islam, si binele european era abia la inceput. Totusi, feudalismul isi dovedeste superioritatea in sensul ca o putere stabilita la tara, pe plan local, administreaza mult mai bine regiunea si o apara mult mai eficient ca un deputat al uneiadministratii urbane si centralizate care vine doar la un interval de timp, de la distanta, si n-are tangenta cu ea decat strangerea taxelor. Plus, birocratia e un loc al arrivistilor, care ambitiosi fiind si doritori sa urce, cam au tendinta sa abuzeze. Nu ascund ca eu prefer aristocratia, nu ca ar fi familiile nobile superioare si si-ar merita privilegiile, dar cine are ceva de administrat ca pe o proprietate, are grija, cine e doar birocrat, o cam prada. Pana de curand puteai da contra-exemplul Occidentului, dar de ceva timp e evident ca prada si ei intr-o veselie resursele societatilor lor, partidele durandu-le undeva de cine a muncit pentru zisele resurse. Deci, promovarea politica "pe merit" vezi-doamne, e cea mai mare tampenie dupa mine. Politica, puterea, e un ritual. Nu e nevoie de un diplomat, ci de un reprezentant al ordinii, care sa se bage peste indivizi cat mai putin si la nivel mai redus. Pt.asta nu e nevoie de un birocrat, un mostenitor la locul lui e de preferat. Si inca ceva, si Bizantul a fost ingropat de aceeasi "meritocratie" care a contribuit si la ingroparea Islamului: pretendentii la putere pana la urma au vandut parti din stat la turcii care veneau sa-i sprijine. Cum fac politicienii de azi cu imigrantii pentru voturi.

Mergem la 1200-1250.
Cum statea Islamul?
Cam ca la 1090, doar ca terenurile agricole mai scazusera un pic, marea prosperitate a oraselor de asemenea un pic, elita devenise mult mai putin vizibila in orase datorita faptului ca sultanii si emirii nu prea mai rabdau altii bogati pe langa ei, si ca se generalizase folosirea de functionari/elita-sclavi, care sa faca intocmai voia sefului si sa nu poata urca pe masura muncii. Totusi, inca vechea elita se vedea, inca era destul rafinament intre ei, inca se construia - in Cairo cel putin cam 100 monumente pe secol - iar economia era inca de piata, in general. Acestea fiind zise numarul de cladiri monumentale acum e mai mic, probabil la vreo 60.000 fata de Epoca de Aur.
Puncte cenusii erau insa destule:
- la sate aparusera un fel de feudali, administratori care preferau sa stea acolo si sa traiasca din resursele regiunii; DAR, acestia NU erau o aristocratie ca-n Europa - n-ajunge sa ai cetate si trupa inarmata sa fii nobil. In fata sultanului n-aveau nici ei, ca toata lumea de altfel, inafara poate de marii teologi, nici o greutate. Oricare putea fi executat la o spranceana ridicata de sultan. Nici ca clasa sociala n-aveau nici un statut, Islamul fiind egalitarist in sensul ca toti sunt robii sefului cata vreme acesta e fidel dogmei religioase. Sultanul insusi n-are statut definit limpede, ca doar nu exista nici un document care sa zica clar de unde pana unde se intind puterile sefului de stat. Prin urmare sultanul e mereu banuitor si paranoic cu cei din jur ca doar oricare il poate inlocui, si de-aia prefera sclavii ca ajutoare. Iar sclavii fiind cei mai nesiguri de viitorul lor ori nu au curaj sa faca nimic, ori se arunca in aventura si de regula termina iute dar dupa ce au abuzat ce se putea. Cum singurul sef clar definit e Califul iar el e si Imparat si Papa si Judecator suprem si Avocat suprem, doar in teologie putand fi contrat de Ulemas si doar in chestii foarte importante teologic, prin urmare cam greu sa zici ca un asemenea personaj are totusi limite. Iar sultanii erau niste califi mai mici, emirii niste sultani mai mici, feudalii niste emiri mai mici... you get the idea.
Si atunci cum functiona societatea?
Pai prin raport de forta intre sultan si triburi/clasele puternice, si intre triburi. Neexistand un protocol definit, negociau cand erau cam de forta egala, si se bateau cand unul era mai tare. Nu existau parlamente locale in care sa se intalneasca nobilii nici in care sa se schiteze o negociere civilizata cu Centrul. Feudalii care paramilitari fiind aveau forta armata, puteau negocia ca grup cand sultanul era slab - cazul mamelucilor in Egipt. Dar cam atat. Cand sultanul era tare isi facea o trupa de sclavi militari spalati pe creier - vezi ienicerii - si se batea cu ei. Iar pe domeniul feudal relatia cu taranii era tot de forta ca peste tot. La munte erau triburi care aveau posibilitatea de a se apara eficient si alea erau mai libere. Dar, si alea erau foarte autoritare cu proprii membri. Vezi reportajul din Afghanistan, in care triburile se laudau ca ei au alta lege decat Sharia, si tocmai cand erai curios sa vezi daca nu cumva e mai respirabila, tranteau ei cu mandrie ca Sharia cere martori pt. o condamnare la moarte, la ei e nevoie doar de un zvon.
- cum spuneam mai sus fluxul economic era inca destul de liber si fluid dar erau deja teologi care vorbeau de rau libertatea in chestiune, si se formasera bresle in care inovatia era descurajata - ca doar daca economia stagna, logic, orice crestere a eficientei nu putea sa insemne decat somaj in randul profesiei si deci de pe la 1200 inovatiile au fost rare, inclusiv roata de tors a fost o mare noutate si tiparul a fost introdus doar prin minoritatile crestine si evreiesti dupa un secol sau mai mult; spre finalul perioadei breslele se intruneau cu pasha sau emirul sau sultanul si hotarau odata pe an preturile marfurilor principale, ceea ce e moartea economiei de piata si principalul motiv al decaderii economiei si societatii
- mecanizarea scade, cum scade si folosirea irigatiilor si morilor
- instructia si folosirea femeii in economie si societate scade si ea, inafara de industria textila unde e inca o anumita crestere mai ales dupa roata de tors
- universitatile islamice se transforma in simple depozite de cunoastere veche, nu se mai invata nimic nou dupa 1250 si din ce se stia se uita mult. Spiritele inventive si curioase, cateva sute de mari intelectuali intre 800 si 1200, se numara pe degete dupa 1200. In general scade numarul celor instruiti.

Cum statea Crestinatatea la 1200-1250?
Intai de toate, intre 1090 si 1250 populatia creste de la 50 la 90 milioane, si se mai defriseaza/deseca sute de mii de kmp de paduri si mlastini. Intinderile agricole la 1250 sunt cam 75% din cele de azi, cel putin in Vest. In urma cruciadelor se aduc in Europa toate fructele si legumele care lipseau inainte precum piersicii, vinetele etc. Numarul de mori si ateliere se tripleaza. Orasele continua sa se inmulteasca, si sa le creasca populatia. Italia ajunge sa aiba 30% populatie urbana. Numarul de orase ajunge la peste o mie. Pe langa Constantinopol, Paris si Venetia si Florenta si Novgorod depasesc 100.000. Dar se prefera orasele mici de 3-5.000 loc. Motivul nu e incapacitatea de a hrani mai multi, cat caracterul decentralizat al feudalismului: nu erau asa mari diferente intre diferitele regiuni si cum fiecare era geloasa pe autonomia ei, se intampla greu ca una sa traga si din resursele celorlalte. Am zis ca era in caracterul islamic ca un centru sa absoarba de la mari distante resursele din jur. Din cele 100.000 castele, conace si fortarete ale Europei, cam 50% se refac din piatra. Dar nici alea de lemn nu-s de lepadat, ca dovada ca ale Ungariei care erau de lemn rezista majoritatea lor mongolilor la 1241. Nobilimea numara cam 3-4 milioane de insi. Ei storc regilor declaratii de drepturi constitutionale precum Magna Carta in Anglia si textul similar din Ungaria. Germania si Italia sunt faramitate in sute de orase-stat, majoritatea republici parlamentare burgheze. Nobilimea e intr-un raport de forta cu burghezia, dar e mai multa etalare decat demostratie. De altfel, orasele sunt si ele intarite. Desi Europa are probabil mai multe forte armate ca restul lumii la un loc - daca-s 100.000 fortificatii logic is la 35 soldati in medie in fiecare deci vreo 3,5 milioane oameni echipati militar - si desi sunt probabil mai multe autoritati bine dotate militar ca-n restul lumii la un loc, totusi datorita protocolului cavaleresc si dificultatii de a ucide un om in armura, bataliile fac surprinzator de putine victime. Chiar daca se angajeaza zeci de mii, mor de regula sute. Dezastrele sunt rare iar taranii sunt rareori victime, in definitiv feudalii vor sa aiba in continuare patrimoniu de mana de lucru. In plus, era vazut ca o mare lasitate ca un nobil sa ucida un taran, era ca si cum ai veni cu halebarda la iepure.
Desigur abuzuri existau, mereu, ca totdeauna si ca peste tot. Dar, uite ca in ciuda lor, Occidentul a crescut vertiginos, ceea ce nu se poate spune de islamul aceleiasi perioade. Deci a fost pe atunci mult mai mult bine decat rau.
Se construiesc inca cateva zeci de mii de biserici de piatra, si peste 1.000 de catedrale. Si sute de poduri, spitale, manastiri cu biblioteci si ateliere. Stiti de manastirea cu atelier a lui Bernard de Clairvaux? Se pastreaza pana azi in ea un atelier mecanic medieval, nici chiar eu care-s mai la curent cu astea nu stiam ca era chiar asa. Tot ce-ti poti inchipui ca scula era acolo, doar ca nu se ajunsese la motoare. Totul miscat de rotile de moara. Se fondeaza primele universitati - Oxford daca nu ma insel e prima la 1178 sau asa - si deja din primii 100 ani incep sa fie mai inventive, mai inovatoare si mai dinamice decat omoloagele lor din Islam. Scolastica europeana e mult mai sistematic structurata decat cea musulmana care de fapt consista pur si simplu intr-o predare insotita de discutie intre un om instruit, undeva pe un covor intr-o sala, si invataceii lui in jur. El vorbeste cat vrea, face pauza cand vrea si ei il platesc cum pot. Islamul a avut primul ideea, dupa greci, de a regrupa astfel de oameni instruiti la un loc dar universitatile europene au fost primele care au pus bazele unei predari standardizate si metodice.
Baile publice erau in continuare la mare pret, iar printre nobili se incetateneste baia in spirt, se considera foarte sanatoasa. La Nurnberg e obligatoriu ca vagabonzii sa se spele saptamanal. Probabil cam 10% din europeni traiesc in locuinte de piatra sau caramida arsa, si cam inca 40% in locuinte de lemn, sau amestec de lemn si caramida. Restul de 50% stateau in case de pamant. In Islam, procentajul era probabil de vreo 10-10-80%.
Femeile in acea vreme puteau avea orice meserie, de la miner la procuror, doar 4 le erau interzise: soldat, marinar, preot, calau. In lipsa sotului, femeia nobila statea pe tron si primea in numele lui omagiul feudal al vasalilor.
Daca in Islam barbatii se insurau pe la 25 ani si femeile pe la 15, la occidentali de regula varstele erau de 27 si 23. In Islam, dupa modelul lui Mohamed, se intampla ca fetele sa fie date la 10-12 ani, chiar unor barbati de 40-50. In Occident asta se intampla doar intre regi si nobili, din considerente strategice, si de regula mirele era de o varsta similara. Biserica nu era de acord cu asemenea practici si recunostea dreptul femeii de a desface un asemenea mariaj la 18 ani, spre deosebire de Islam. In Islam marea majoritate a casatoriilor erau aranjate in sensul ca parintii dadeau fata, si de multe ori parintii ambilor soti se intelegeau fara voia respectivilor. In Occident asta se intampla doar in elita, mariajele oamenilor simpli fiind de comun acord. De altfel, foarte multa lume traia in concubinaj.

Edited by searcher-star, 29 October 2009 - 17:05.

Nu avem statistici din acele vremuri, dar exista cateva sate in care preotii au tinut un jurnal al vietii pe acolo pe mai mult timp, si care s-a pastrat. E drept ca jurnalele sunt de dupa 1300 dar cum lumea satului nu era asa rapid modificata dpdv social pe atunci, putem concluziona ca majoritatea celor descrise se aplica pe majoritatea epocii medievale. Erau niste sate foarte medii din toate punctele de vedere, deci tabloul cred ca e destul e valabil pt. toate.
Mai exista date din Vendeea si Lorena anilor 1750, dar si din ele putem trage anumite concluzii despre anii medievali extrapoland una-alta.
Astfel cum am zis, fetele se maritau la vreo 23, devenind mame la 24, iar barbatii la vreo 25-27. Multa lume nu se casatorea deloc, traind in concubinaj, in ciuda insistentelor preotilor. Cum in regiunile mentionate mai sus peste 60% din copii se nasteau la mai putin de 9 luni de la nunta parintilor, logic inseamna ca sexul premarital era general. Iar cum in Evul Mediu influenta Bisericii asupra moravurilor taranilor a fost mai mica decat in secolele 17-19, concluzia e ca in perioada analizata de noi procentajele erau si mai mari. Era general valabil ca tinerii sa incerce una-alta inainte de marele pas. Nu era mare promiscuitate dar nici conformism. Povestea cu centura de castitate is total bogus, ciudati au existat mereu dar nu trebuie generalizat. Virginitatea era apreciata dar nu i se facea mare presa, singurele femei la care conta realmente erau burghezele si nobilele, care aveau o onorabilitate de clasa de sustinut: ideea era ca trebuie sa fii sigur ai cui is mostenitorii. Dincolo de asta nu era mare filozofie, sotii sus-pusi daca vedeau ca femeile se cam uita in alte directii le cam impingeau in bratele verilor lor, sa se nasca copii cu acelasi nume de familie. In general, femeia nastea cam 5 copii. Cele mai fertile erau nobilele la vreo 9-12 copii - trebuiau recuperati cei morti in razboaie si dueluri si cei care furnizau randurile clerului.

searcher-star, on 30th October 2009, 12:45, said:

Imi pare sincer rau ca nu am cunostintele necesare pentru a intra intr-un dialog cu tine pe aceste teme dar pot sa spun ca faci o treaba pe cinste; cel putin pentru mine cele ce le scrii aici sunt informatie pura si foarte interesanta.

Chiar daca nu va deschide nimeni un dialog cu tine, eu sper sa continui ...

Exista desigur gelosi care fac moarte de om, dar de cele mai multe ori sotul ucide amantul si se impaca cu nevasta.
Biserica e de multe ori acuzata ca forta oamenii sa stea impreuna fara voia lor, dar fapt e ca intr-o societate traditionala puterea e vrand-nevrand a barbatului, si ca deci inviolabilitatea legaturii maritale e mult mai in avantajul femeii - vezi inegalitatea in Islam in ce priveste divortul. Vorba unui episcop care le predica primilor nobili germanici care voiau sa se crestineze: "chiar daca e curva, betiva, hoata, mincinoasa, trebuie s-o pastrezi!" Sunt si nobili si regi care-si trimit nevestele la manastire ca pe o cale de a desface casatoria, atunci legatura fiind anulata, ea fiind "mireasa Domnului". Dar cazurile sunt destul de rare, si partile lezate se pot opune, pot face apel la rudele lor etc. Regina Alienor de Aquitania e parasita de regele Frantei si atunci se remarita cu al Angliei si-i aduce juma' de Franta ca zestre, punand astfel bazele Razboiului de 100 ani... La oamenii simpli nu se pune deloc problema.
Care sunt implicatiile descentralizarii feudale asupra comertului? S-a scris mult cum multiplicarea autoritatilor si granitelor a dus la stagnarea comertului si la izolarea regiunilor. Nimic mai fals, am zis mai sus ca in Evul Mediu se tranzactionau de 10 ori mai multe marfuri ca-n Antichitate, si datorita unei mentalitati mai mercantile la nivelul individului, mostenire germanica, si datorita jugului, seii, potcoavelor care permit cailor sa traga mult mai mult. De pe la 1280, volumul de marfa tranzactionat in Marea Baltica si a Nordului depaseste volumul ce se comercializeaza in Mediterana. Vamile feudale, unu la mana ca nu te taxau mai mult de 0,2% trecerea uneia, si doi, nu se aplicau niciodata pe rauri, ori comertul era mare parte fluvial, si raurile fiind mai navigabile pe atunci, putandu-se de pilda urca cu barci mari si incarcate pe Mures pana la Alba, ca sa dam un exemplu de la noi. Altfel, impresia de izolare a domeniilor feudale se datoreaza mare parte alurii amenintatoare a castelelor si declaratiilor de autonomie sforaitoare, si multelor frecusuri intre marile familii. Insa, valorile culturale ale vremii nu impiedicau circulatia, de pilda in sudul Frantei la 1200 se instaleaza olandezi adusi se desece marile mlastini de pe langa Bordeaux. Sasii de la noi apar tot pe atunci. Daca o regiune isi cultiva independenta si particularismul, asta n-o impiedica sa comerseze. Nu trebuie confundat protocolul cultural cu practicile comerciale. Asa si trimisului Camerei Lorzilor i se tranteste ritualic usa in nas cand se prezinta in fata Camerei Comunelor. Dar ei se inteleg destul de bine. Si mai ales, a nu se confunda declaratiile cu realitatea. De altfel, familiile nobile de multe ori isi dadeau fetele la mari distante, casatoriile intre veri fiind mai mult moda intre regi. Si multi fii mezini fara mostenire suficienta si care nu voiau sa intre in cler plecau departe sa-si caute un rost. Multi englezi au facut cruciada in Spania, Ierusalimul fiind departe pt.multi si Papa declarand ca oriunde te bati cu musulmanii e cruciada. Multi au ramas pe pamanturile luate de la arabi si au fondat familii nobile spaniole si portugheze. De atunci, au avut loc regulat casatorii intre nobilii iberici si britanici, asta e doar un exemplu. Tot la capitolul circulatie culturala si materiala intra viata manastirilor, care formau retele la nivel continental - fiecare mare manastire avand un adevarat network de filiale peste tot, si trimitand resurse, oameni si norme si carti unde considera necesar fara sa dea socoteala nimanui.
Breslele existau in Europa si erau faimoase de altfel, dar n-au ajuns niciodata sa dicteze preturile in intelegere cu Statul, ca-n Islam. In plus, ele se concurau masiv cu nobilimea, manastirile, monarhia, si cu colegele din alte orase, in ce priveste puterea. De multe ori aveau loc batai in toata regula, dar per total, lucrurile avansau si se ameliorau in timp. Nurnberg de pilda era o vreme posesia familiei Hohenzollern, dar ei traiau in stare de cvasi-asediu in castelul din centru, orasul si primarul fiindu-le dusman. Au fost incaierari, victime, dar asta n-a impiedicat orasul sa prospere. In general, biserica era un factor pacificator, impacand partile in conflict si armonizand prin atot-prezenta ei viata pe continent.
Ca veni vorba, bisericile nu aveau o influenta prea mare asupra populatiei. Am zis de cum nu prea le iesea cu sexualitatea taranilor, si avem marturii de genul de mai jos:
Cardinalul catre episcop: "iar ai organizat targ de vite in catedrala? Nu ti-e rusine sa folosesti sfantul locas la ceva asa mundan?"
Episcopul catre cardinal: "pai ce altceva sa fac cu ea, ca si asa nu prea vine lume decat la ocazii importante sau sarbatori!"
Bine, marturii ca asta trebuie luate din prisma oamenilor de atunci, pentru ei nefiind nici asa ciudat sa pui toate aspectele vietii sub ochii Domnului, multe tranzactii facandu-se in catedrala ca o garantie pentru cinstea partilor de pilda. Popii erau mai rafinati in diferentieri de astea, multimea, mult mai putin. Deci ideea e ca desi exista o inchizitie in Vest, si peste tot existau de pilda presiuni sa tina toti membrii comunitatii posturile cu strictete, iar ordinele preotului erau in general respectate destul de prompt, totusi oamenii isi cam tarsaiau picioarele-n multe cazuri, si nici Biserica nu insista prea tare sa se bage-n ei.
Si de pe la noi se stie ca popa trebuia la nunti sa cante cantece desuchiate cu ceilalti oameni din sat daca nu voia sa i se duca faima de "uncool". Si ca fetele erau mari cantatoare de astfel de cantece. Si ca multe ritualuri pagane erau tinute impreuna cu cele crestine in viata liturgica populara a satului, cum se face de altfel in oarecare masura pana azi, si va dati seama ce era pe vremuri.

Putina filozofie:
In calitate de crestini, sigur ne intrebam de ce a ingaduit Dumnezeu Islamul?
Eu sustin ca aparitia lui a fost a multiple blessing in disguise. Dumnezeu si-a fixat sa ne lase o anumita libertate de alegere si sa nu intre foarte tare in istorie, decat ca s-o faca, oarecum, "cat mai putin rea" posibil. Mai bine de atat nu merge, fara sa ne stirbeasca alegerile si calea spirituala.
1) Islamul a batut cuiele in sicriul civilizatiei greco-romane. Pacat de arhitectura si sculptura lor si-n general rafinamentul urban, dar in rest, n-a fost ceva rau. Forma aceea de organizare isi atinsese limitele si mergea spre o impietrire-ritualizare mai ceva ca si China de mai tarziu: nu intru in detalii dar imparatii romani efectiv executau inventatorii, de la Tiberius incolo. Chinezii au fost mult mai adaptabili si inovativi decat romanii tardivi, cu toata faima lor de imobili. Cultura romana obliga si britonii sa se imbrace mediteranean. Si multe altele. Se atinsese rapid si timpuriu un nivel de perfectiune care nu se mai dadea depasit, si impietrea toata viata sociala, economica si spirituala. Nu s-ar fi ajuns departe, daca mai continua asa.
2) Islamul a centralizat si reciclat toate ereziile Orientului. Inainte de el erau pe acolo nestorieni, monofiziti, arianisti, iconoclasti, paulicieni, gnostici, encratiti, donatisti, docetisti etc. Fidelii ortodoxiei romano-constantinopolitane erau rari pe acolo, si in plus ereticii erau foarte influenti prin forta culturala a marilor metropole care cum am zis erau in acele regiuni, cele mai afluente in imperiu. Incercau mereu sa-si impuna punctul de vedere, si trebuie zis ca in primele secole Constantinopolul tot inclina sa le dea dreptate iar Roma a tot dat o palma peste cap Bizantului sa-si revina. Islamul le-a dat tuturor astora o noua identitate, limba, teologie, nume, cultura, toate simple si clare si evidente ca sa fie lucrurile limpezi si sa nu mai fie confuzii posibile. Un mare serviciu crestinatatii deci.
3) Luand Mediterana de sud, si o perioada si parte din nord, Islamul a obligat Europa sa se unifice, sa atinga Uralii si Capul Nord, sa-si formeze o identitate mult mai specifica si mai centrata pe ecosistemul ei si unitatea ei geografica, si de ce sa nu zicem si genetica/rasiala, decat identitatea hibrida oriental-occidentala a lumii greco-romane. Asta a ajutat civilizatia noastra sa se particularizeze si sa se concentreze pe ethosul si tendintele profunde specifice doar acestui continent.
4) Punandu-se intre Occident si Orient, cu autosuficientza sa fenomenala, Islamul a constituit un cordon sanitar pentru Europa in fata Asiei, dpdv spiritual: influenta hinduisto-budista era mare, mai ales prin gnostici si maniheisti. Eu n-am nimic cu hindusii sau budistii dar o Europa influentata de ei ar fi luat-o pe cai diferite si deci nici eu n-as mai fi ce sunt. Si mie imi convine ce suntem, asa ca trasaturi de baza si exceptand decaderile actuale. In plus, nici hindusii si mai putin budistii, n-au rezistat Islamului dpdv spiritual: pe primii i-a dominat, pe ceilalti i-a maturat. Cred ca omul are nevoie de certitudini, prefera ideile simple si sigure, chiar idioate, marilor teorii vagi sau prea metafizice. Crestinismul cu dozajul sau destul de egal de toleranta si autoritarism, separarea puterilor si a sferelor spirituala si materiala, metafizica sa mai discreta vis-a-vis de viata maselor, clerul sau retras si in acelasi timp implicat in lume, si toate trasaturile sale, ni se potriveste mai bine si a fost o piatra de temelie indispensabila lumii moderne, chiar daca multi modernisti nu vor s-o vada.
Deci in concluzie, eu consider ca a stiut El ce a stiut cand l-a lasat pe L. sa se dea Gabriel cu Mohamed.

Quote

  Buna gluma!

Dar insuccesul Cruciadelor, caror factori se datoreaza?
Dar expansiunea otomana?
Cu Cruciadele e destul de simplu: nu au plecat niciodata multi cruciati spre Orient. N-au fost niciodata mai mult de 150.000 europeni care sa stapaneasca 400.000 supusi locali si sa tina la respect/distanta vreo 5 milioane de Sirieni si 5 de egipteni. Plus ca statele cruciate aveau o geografie destul de defavorabila, toata in lungime, greu de aparat. Cele vreo 200 castele nu puteau nici acoperi toate rutele nici n-aveau destui aparatori. Plus ca trebuia sa mai mearga cineva si pe campul de lupta. Plus, cavaleria grea e o forta redutabila dar nu in fata armatelor care stiu practica hartuiala. Motivul pentru care n-au plecat multi europeni incolo e ca toti stiau ca situatia e destul de precara, doar cei foarte motivati se incumetau, iar regii nu lasau multi nobili sa plece ca sa nu-si descompleteze casta militara. Doar mezinii fara mare mostenire si viitor plecau in astfel de aventuri, de obicei. Aveau loc expansiuni, dar se preferau regiunile mai apropiate precum Iberia, Irlanda, tarile baltice, Balcanii...
Cu Otomanii, trebuie spus ca popoarele astea turco-mongole au fost mereu cu vocatie militara, buni razboinici. E-n firea lor se vede. Au stiut mereu sa se coordoneze pe campul de lupta, si-n hartuieli, si-n logistica, si-n spiritul de corp al trupelor. Daca-l cititi pe Yunus Emre, mare mistic otoman, vedeti ca aveau asa o mentalitate mai asemanatoare budismului Zen decat Islamuli. Islamul i-a ajutat totusi cu 2 elemente importante, promisiunea Paradisului foarte material-senzual, si preamarirea mortii in lupta ca un martiriu pe placul divinitatii. Cu asta iti ia din suflet ultimele scrupule legate de teama mortii si varsarea de sange.
Bizantul era pe atunci in ultimele lui zvacnete de agonie, si intr-un hal de decadenta pe care doar noi cei de acum il putem intelege, am zis ca pretendentii la tron chemau turcii sa lupte pentru ei si-i rasplateau cu bucati din teritoriul national. Doar acum cand elitele ne umplu de musulmani/anarhisti de tot felul pe criterii globaliste/stangiste s-a ajuns la fel de rau ca atunci.
Populatia Balcanilor era foarte speriata de expansiunea occidentala si se temea ca Vestul ii va obliga sa renunte la ortodoxie, drept care apararea lor in fata turcilor a fost oarecum anemica. Observam ca lupta de emancipare nationala de sub turci a inceput pe la 1800, cand aparuse Rusia ca putere ortodoxa de nivel similar Vestului ca tarie militara, care sa garanteze apararea intereselor religioase, si Vestul la randu-i se obisnuise cu tolerarea diversitatii in domeniu.
Turcii nu se inghesuiau sa islamizeze Balcanii pt.ca fiind foarte pragmatici si metodici nu le scapase - fata de apologetii islamici actuali - ca regiunile islamizate saracesc, si prin urmare platesc taxe mai mici.
Vestul nu a prezentat niciodata un front antiotoman comun: Franta s-a chiar aliat cu turcii, pe la 1572 turcii erau bazati la Toulon si impreuna cu francezii atacau porturile spaniole si italiene si luau sclavi, catolici ca francezii. Anglia n-a fost proturca dar s-a batut cu Spania. Idem statele germane protestante s-au batut cu cele catolice. Deci ideea e ca efortul anti-jihad a fost practic exclusiv iberic, italian, austro-ungar, romanesc, polono-ucrainean si rusesc. Restul, mult mai putin sau chiar deloc.
Inca ceva: forta militara e egala cu finantele alocate efortului militar. Otomanii prelevau cam 15% taxe, din ele cam 12 mergand pe armata. Deci, 12% din PIBul Otoman, asta la 1550 sa tot fie la 2,2 miliarde $ actuali. Statele europene implicate in razboi sa tot fi prelevat 20% taxe, din care nu mai mult de 5 mergeau pe armata. Deci 5% din PIBul ibero-italo-austro-ungaro-romano-polono-rus, sa tot fie la 2 miliarde $ actuali. Deci cam la fel, nu-i de mirare ca s-a batut pasul pe loc o bucata de vreme. Europenii erau mai multe regate si principate care se aparau de nevoie. Otomanii erau 80% unificate din lumea musulmana, care atacau din entuziasm ideologic si mentalitate de pradator.

Inainte de a trece la 1500, sa analizam un pic un fenomen care a fost foarte important intre 1200 si 1500: Marea Ciuma.
Multi privesc epidemia ca pe ceva doar european, si intr-o anumita masura este, adica a facut vreo 75 milioane morti in lume, din care 30 in Europa care si-a vazut populatia redusa de la 90 la 60. In masura in care europeni erau cam 18% din lume, sa ai 40% din morti e ceva. Sa vedem carui fapt s-a datorat evenimentul si cum s-a manifestat in Islam. Si care i-au fost urmarile in ambele culturi.
In primul rand, putina comparatie: Europa a pierdut 60% din populatia urbana si vreo 20% din cea rurala. Islamul, vreo 30% si 5%.
De unde diferenta?
Nu din igiena, populatiile se spalau cam la fel, mai ales marea masa doar era mai saraca in Islam. Si lemnul de incalzit apa era mai scump ca era mai rar.
Si atunci de unde contrastul? Ratiunile trebuie cautate in structura sociala, a circulatiei oamenilor si in comert.
Un factor important de retinut: Europa de nord nu era urbanizata mai mult de 5% si densitatea de locuire era cam de 2 insi/kmp. Totusi, au murit cam 50% din ei. Sudul era urbanizat 20-30% si densitatea era de 35-40 insi/kmp, totusi au murit 30%. Evident densitatea si urbanizarea nu au avut relevanta.
Si atunci?
Comertul si libertatea de contact, si frecventa contactelor multiple.
In Nord, tot omul facea comert. Satele aveau ateliere de lemnarie si metalurgie, si existau in paduri mii de vanatori de blanuri, toti astia dup-aia mergeau in porturile Hansei sa-si vanda ce aveau. Familiile mai ales cele importante aveau cate un var in fiecare port, formand o retea. Chiar si nobilii erau activi in comert, daca nu personal atunci prin reprezentanti. Femeile se miscau si ele mult, si-n ateliere si-n piete si-n relatiile cu barbatii, profesionale, sociale sau sexuale. O proportie mult mai mare din populatie erau marinari, pescari, negustori decat in alte zone. Multi aveau ateliere in gospodarie si traiau de-a valma zeci de insi, ei si muncitorii lor, intr-o ferma mai mare. Muncitorii sigur ca veneau si plecau cum era situatia.
In Sud era mai putin activa societatea, satele aveau o interactiune mai simpla cu orasele, fluxul de marfuri sat-oras existand dar fiind mai sezonier, gen recolta contra unelte si haine. Existau sateni care lucrau la oras dar nu veneau si plecau prea mult, orasele fiind mai mari si mai cu oportunitati stabile de altfel, si datorita sistemului de bresle etc. Comertul era mai pe distanta mare, nu exista asa mult schimb local, inafara trocului intra-satesc. In tot cazul intensitatea lui era mai mica raportata la populatie. Uitati-va la multe din satele italiene de pilda ce alura de fortarete au si azi, ce impresie de izolare dau. Nu era doar o impresie, chiar formau comunitati mai separatiste, mai orgolioase in singularitatea lor, nu veneai si plecai usor in/din una, migratiile erau mai mult intre orase si spre orase.
Devine clar de ce s-a murit mai mult in Nord in atare conditii. Libertatea de a te deplasa, interactiona si intreprinde are partile ei mai putin bune...

Ce s-a intamplat in Islam cu Ciuma?
Cum am zis, n-au murit mai mult de 5% din rurali si 30% din urbani. Si ca regimurile de sanatate si igiena erau asemanatoare la masele largi. Si atunci de unde diferentele?
Pai deja, daca femeile ies afara mult mai putin si interactioneaza mai putin cu cei din jur, asta reprezinta cu minim 40% mai putine contacte umane in societatea in chestiune. Asta scurt-circuiteaza circulatia microbilor foarte mult, stiut fiind ca ajunge un procentaj limitat din populatie sa nu fie implicat in circuitul viral pt.ca o contagiune de masa sa nu aiba loc.
Cum am zis orasele musulmane erau mai mari in medie, in numar mai mic si repartizate pe o suprafata mai mare, deci distanta dintre ele era mai mare. Plus ca nu prea vedeai un flux continuu de oameni si marfuri intre ele, negustorii si calatorii preferand caravanele care erau mai sigure si mai confortabile, tu gasind intr-una tot ce vrei pt.drum, de la aparare si tot felul de mancaruri si servicii pana la sex workers (mostly young boys). Ceea ce inseamna ca treceau multe zile ca in ritm de magar si camila sa ajungi dintr-un oras in altul, si deci daca erai contaminat aveai tot timpul sa te vadesti bolnav pe drum. Paznicii de la poarta orasului aflau ca-s bolnavi in caravana si n-o lasau sa mai intre. In Europa luai urgent calul sau caruta si-ntr-o zi ajungeai in alt oras, deci microbii circulau foarte repede si usor.
Fluxul intre orase si sate cum am mai zis era mult mai redus, inafara satelor vecine cu metropolele, in rest singura relatie era ca odata pe an venea functionarul si preleva partea de recolta cuvenita ca impozit, si mai dadeau cativa din satele vecine pe acolo. In rest nu prea erau schimburi complexe iar cine pleca la oras pleca definitiv, nu prea revenea.
Toate astea explica bine diferentele.
Care au fost consecintele Ciumei in cele doua culturi?
Desi pagubele au fost mari, Occidentul si-a revenit bine, populatia inclusiv urbana fiind inapoi cum era pe la 1480. Economia mergea chiar mai bine ca inainte. Totusi, au existat si dezavantaje, epidemia constituind un soc psihologic care a dus la o mai mare culpabilizare morala a oamenilor, care s-au considerat pedepsiti si prin urmare au crescut tendintele conservatoare in societate, conditia femeii cunoscand un inceput de deteriorare. De asemenea, feudalismul a fost gripat, murind mult mai multi tarani decat nobili, obligatiile in natura fiind inlocuite cu fluxuri financiare din alte surse si sporind tensiunile intre clase. Masele incep sa se alieze cu regii contra nobilimii, regii profita si vedem inceputurile centralizarii moderne.
In Islam, desi consecintele umane au fost mai mici, pagubele umane si economice n-au mai fost recuperate pana in epoca moderna: desi orasele n-au pierdut mai mult de 30% din locuitori, multe s-au despopulat complet, supravietuitorii considerand ca numai renteaza sa stea acolo si parasind zona. La 1400 Ibn Khaldun nota zecile de orasele care au ramas pustii datorita ciumei si nu le-a mai repopulat nimeni si intreg comertul islamic se resimte ca urmare a absentei acestor etape si piete. Satul de asemenea e inca mai izolat ca urmare a raririi oraselor in regiunile respective, si societatea se tribalizeaza si mai tare. Asta o putem lua ca o dovada in plus a fragilitatii economico-sociale islamice si cum o criza, chiar redusa, are consecinte grave si care nu se mai recupereaza.