Originea românilor - partea II

De ce in spatiul balcanic, la toate popoarele slave exista cuvantul rumen?

Iar DEX-ul il explica pe rumen ca fiind slav?
rúmen (rúmenă), adj. ? Trandafiriu, roscat. ? Mr. arumîn. Sl. rumen rosu (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 491; Conev 97), cf. sb., cr., slov. rumen.   Der. rumeior, adj. (dim. al lui rumen); rumeni, vb. (a se înrosi; a se face rumen, a se frige usor), din sl. rumeniti, sb., cr. rumeniti; rumeneală, s.f. (roseală, îmbujorare; fard; căldură, dogoare), din sl. rumenilo, sb., cr., slov. rumenilo; rumeniu, adj. (trandafiriu); rumenită, s.f. (fard).  ? Din sl. rumenu  

Vi se pare normal continuatistilor?

Edited by bollanou, 08 April 2010 - 16:54.

bollanou, on 8th April 2010, 17:49, said:

Fane, tu esti nenica?
Sa-ti explice fratsicul tau intru cele balkanice, cum e cu "rumenu ruzsiczu/ rumenu  ruŸicu"?
Cum zice cantecul?
"A pod glavu rumenu ruŸicu, nek' miriče, nek' se èesto budi, èesto budi, i èesto me ljubi!"

Rumen nu are nimic de-a face cu "ruman". Pur si simplu inseamna ca si in romaneste ( vine din Slava), "trandafiriu/roscat/imbujorat".
Explica-le tu, nea Fane...

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/_HolYcuVOcE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Pallavicini, 08 April 2010 - 17:55.

Pallavicini, on 8th April 2010, 18:49, said:

n-ai inteles.
Nu vine din slava.

rumenu este considerat de macedonieni a fi un cuvant din substrat. Ei il considera a fi macedonian (stii tu, poporul ala care l-a dat pe Alexandru Machedon).

CUm de altfel, numeroase alte cuvinte, intalnite doar in limbile slave balcanice, dar ce nu se gasesc in celalalte limbi slave. Exact cum românii sustin ca anumite cuvinte exista doar in albaneza si româna la fel slavii balcanici ca exista astfel de cuvinte intalnite doar la limbile slave balcanice. Nu numai atata, ei nu realizeaza ca mare parte din ele se regasesc in limba româna.

La fel românii, nu s-au lasat interesati de acest aspect. Mai ales ca slavii balcanici considera acele cuvinte a fi la origine din substrat. Pe cand românii le considera a fi slave. Adica, românii abandoneaza interesul pentru astfel de cuvinte pe care le considera slave, iar slavii balcanici le considera de substrat.

De ce? Simplu: fiindca continuatismul le interzice interesul pentru cuvintele considerate de DEX slave, care insa sunt balcanice, de substrat. Caci asta ar fi o alta demonstratie a originii balcanice a limbii române.

Intelegi? Pricepi? Sa-ti desenez?

bollanou, on 8th April 2010, 19:00, said:

Aha... bine ai venti Fane.
Si sper sa nu o mai dai in "bara". Zau, m-am saturat de prostiile tale care duc la ban...
Apropos de "prostie"... e cuvant Slav, sau tot de "substrat"? Vine din vechime?
Poti sa-mi desenezi mult si bine, fatul miieu.... tot la teoria mea raman, cea cu spatiul de formare atat sud- cat si nord-dunarean, - cu accent pe SUD, fireste!   Pentru ca asa suntem noi, balkanici. Si nu-i nimic rusinos si nici peiorativ in asta.
Cat despre daco-traco-mani.... da-i incolo. Discutia era "mortaciune" fara tine, Albanezule. Hai spune drept, in afara de mosiile alea din USA, cum e cu castelul ala de pe malul Lacului Ohrida?
Ok. Suleyman Baltoghlu, Effendi (or Balta Oghlu).... sper sa renunti la "aerele tale" ("Ma gavte la nata!" ca tot ai citit Pendulul lui Foucault), - si sa avem ce discuta.
Apropos.... ce pseudonim mai e si ala?

Bollanou.... ( ceva de "substrat" referitor la BULANUL dacic al lui Romus cu care l-a "strapuns" pe Remus?   ), - ori nume de grecotei d'al nostru, fratsicule?

Edited by Pallavicini, 08 April 2010 - 18:32.

ecraul2, on 8th April 2010, 00:22, said:

Exact.
Numai ca acest text mi se pare este de la 535.
Iustinian (daca observi se scrie Iustinian si nu Justinian) revine la definitia lui Iustiniana Prima cu niste legi, parca prin 545 extinzand teritoriul (va cuprinde Dalmatia, Macedonia si Epirul) si totodata dandu-i atributii mult mai mari, de autocefalie.

Acest teritoriu al Iustinianei Prima a ramas intotdeauna o zona de conflict intre papalitate si bizantini. Ultimele ramasite ale acestui conflict au fost cele trei biserici:
1. cea bosniaca
2. cea de la Ohrida
3. cea croata

Primele surse scrise ale croatilor, bosnienilor, sarbilor, macedonienilor (ma refer la slavi) apar in momentul in care bizantinii reocupa Balcanii, adica dupa 900. Tot atunci apar vlahii, tot atunci apar ultimii pe lista albanezii.

Sa faci afirmatii de genul:
1. croatii si sarbii s-au asezat in zona in 626 pe vremea lui Heraclius
2. vlahii au aparut in zona ca migratori de la nord de Dunare dupa anul 900

este complet hazardat.

Mai ales cand zona este definita foarte clar de Iustinian la 535 ca fiind Patria Primordiala a rumenilor.

PS: asta cu rumenii este pentru zenovie care tine mortis ca in Valahia traiau rumâni ce vorbeau rumâneste.
Trebuie sa inteleg ca rumenski inseamna trandafiriu?

Sau trebuie sa inteleg ca Tara rumenilor era tara unor oameni sanatosi, cu fata sanatoasa (asa cum ii sta bine omului de la munte, ala care cand te prinde cum te munteneste, adica ungurean, nicidecum mioritic/mitic), iar ei se autodenumeau rumâni/rumeni? Modul in care-i vor percepe vecinii slavi?

Sincer cred, ca omul de la jud. Ilfov, cand il vede pe omul de la munte, ia o atitudine de respect, il vede rumen, o frica atavica, mioritica, i se cuibareste in suflet. Asta imi sugereaza sufletul lui de slav, mioritic, vesnic temator, vesnic incruntat, vesnic suspicios, mioara si brazii, cerul si luna ii sunt singurii lui sprijin in fata rumenului (ala ungurean, ala fioros, militar, voinic- cuvant din substrat balcanic).

Edited by bollanou, 08 April 2010 - 18:54.

bollanou, on 8th April 2010, 19:36, said:

Nene, las ca nu ai explicat cum e cu "Bollanou" ala daco-romic".... dar tu realizezi... sincer... cum vine afirmatia ta ca "rumenu" e de fapt din romaneste preluat in limbile slave si nu numai? Adicatelea "rumen" in loc sa fie "roz/trandafiriu/imbujorat", - e de fapt cuvantul "RUMAN"? pai nu tot trageai tu cu "vlahii" care isi spun vlahi din vechime si treaba aia cu "Roman/ruman" e ceva mai asa... "pidosnic"? Chiar daca vine de la "Romania" aia bizantina?
Si pana la urma cum e? "Rumenu" este tot "rumanu" dupa ce trage la masea? Sau cum?
Adica romanu' e betiv de la Buerebista incoace?
Continuitoristule!

Diogene, on 8th April 2010, 09:20, said:

Daca erai vlah in secolul IX, te durea in freză că numele capitalei este Pliska, Ohrid ori Mavrokastron

Din vremea lui Kubrat sau Krum, vlahii puteau merge la munte sau la mare, unde voiau, cu bilet bulgaresc all-inclusive.

Tot așa a rămas pana azi, românii nu sunt neam de migratori, dar călătoresc destul, cât să-ți dea ție bătăi de cap.

Edited by Marcus_Ulpius, 08 April 2010 - 19:23.

Pallavicini, on 6th April 2010, 07:36, said:

Nu. "DEJA"-ul asta are loc incepand cu domnia lui Herakleios.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

Cum demonstram aceasta? Prin culturi arheologice "inventate" precum I-C pentru a ilustra prezenta si civilizata a romanicilor inainte de sosirea "salbaticilor" de slavi? S-a batut moneda nationalista pe faptul ca ceramica lucrata la roata este numai "a noastra", pe cand ceramica lucrata la mana este numai "a lor". Chiar intr-un bordei "slav" s-a gasit o moneda din timpul lui Nerva, apoi o fibula tip Cerneakhov din sec. al IV-lea. Deci si "salbaticii" astia au avut elementele lor culturale precum fibulele tip Praga, ceramica cu modele decorative realizate prin incizii verticale cu pieptenele, uneori intretaiate de linii orizontale, de obicei lucrate la roata cu viteza mica.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

F. Curta si E. S. Teodor au remarcat ca în asezarile din Muntenia din timpul invaziilor slave fenomenele de aculturatie a fost accentuate de aliante matrimoniale, uneori la mare distanta. Acest detaliu antropologic reprezinta mai degraba un element din etnogeneza bulgarilor, nu al românilor, dar poate furniza un model (de ce nu) care sa explice si prezenta anumitor cuvinte slave în vocabularul limbii române. Iar apoi arheologia "latinofona" poate fi numai rodul unei tehnologii importate de la sud de Dunare.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

Multe descoperiri ale "culturii slave" de la nord de Dunare au bune analogii in mediul avar. Apoi se vehiculeaza de catre istorici faptul ca limba avara a facut parte din Balkan sprachbund. Apoi sunt elemente care ar indica o slavizare al avarilor, de exemplu aceasta anomalie mostenita de limba noastra prin intermediar slav, ([?án-] (cu [á] accentuat) -> "ân"), ale unor cuvinte precum stana (stanu), jupan (zupanu), smantana (sumetana), ori stapan (stopanu). Raidurile slave sunt consemnate si in zona Dunarii mijlocii. Apoi J. Nichols crede ca ultima expansiune a slavilor (cea care a dus la intrarea lor pe scena istoriei) a avut centrul în Panonia, de altfel si E. S. Teodor a remarcat ca multe din bazele de atac ale avarilor si slavilor se aflau pe cursul mijlociu al Dunarii.

In concluzie, se vehiculeaza lipsit de temei ideia ca "urheimat"-ul românesc ar fi fost in zona Banat/Oltenia. Aceasta zona a fost prea aproape de centrele de putere ale hunilor, gepizilor, longobarzilor, avarilor, deci este putin probabil ca in aceste zone sa fi avut vreun cadru ideal pentru vreo etnogeneza, fie ea si a noastra... De exemplu Banatul de campie a devenit o zona prielnica vietii numai dupa ce svabii au asanat-o dupa eforturi incredibile, iar toponomia Banatului de munte nu prea indica vreun indiciu in acest sens.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

Mai curand aceasta cultura este o extensie al celor mai timpurii ansambluri slave: cursurile sperioare ale Prutului si Nistrului, precum Codin (langa Cernauti), ba chiar Bratei.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

Motivul?...

Exista o asimetrie temporala: slavii au invatat "româneste" mai devreme, iar "românii" au invatat slava ceva mai tarziu.

Leinarius, on 7th April 2010, 03:42, said:

Nu poate fi inainte de sec. al IX-lea.

Diogene, on 8th April 2010, 03:43, said:

Ori "scitii" lui Priscus Panites.

Edited by Fabris, 08 April 2010 - 19:34.

o carte interesanta
e cam mare sper sa incapa

nu... e prea mare asa ca am pus doar pag 27-30 ca e cu poze
poze cu extinderea graiurilor indo-europene

si mai punem si pag 74-75

Edited by ecraul2, 08 April 2010 - 19:59.

Fabris, on 8th April 2010, 19:08, said:

In "epoca de aur", niste salbaticiți, făceau in draci trafic cu dolari americani.
După 1000 de ani, un istoric amator exclama:
- Populatia acestor teritorii, se afla in proces avansat de americanizare.

So: Haleluia brother !

Fabris, on 8th April 2010, 20:08, said:

Numai ca in acel moment bizantinii parasisera Balcanii.
Imperiul devenise grecesc, caci el in acel moment insemna o populatie majoritar grecofona, in Anatolia preponderent. Caci Siria si Egiptul vor fi pierdute curand.

Adica fraza: "imperiul bizantin devenise unul grecesc" este inselatoare.
Predat la scoala, scolerul/elevul retine o imagine de asamblu: In Balcani imperiul bizantin devine grec. In Balcani limba vorbita este greaca.

Motiv ca un marcuzzzo, care atat a invatat la scoala, ramane socat, devine nervos cand afla ca nu-i asa. Ca de fapt in Balcani se vorbea preponderent o limba latinofona.

Iar scolerul daco-roman ramane socat cand afla ca limba sa bastinasa este una balcanica.
Distorsiunile se formeaza distorsionand.

Un exemplu de distorsionare este cel de mai sus: Limba imperiului devine greaca (in timpul lui Heraclius sau fara aceasta precizare).
Asta este o distorsiune.

Corect este: Imperiul bizantin decade ca extindere teritoriala, pierde  Balcanii si pe latinofonii balcanici, se bazeaza teritorial pe Anatolia unde populatia este grecofona

Edited by bollanou, 08 April 2010 - 19:59.

bollanou, on 8th April 2010, 19:51, said:

N.am ramas socat prin simplu fapt ca limba greceasca n-a incetat de a fi folosita pe larg in europa orientala.
In primul rind,romanilor le-a venit cultura de la greci, si apoi in parte rasariteana colonizarea romana n-a fost, asa cum-ti inchipui tu una masiva precum in apus. Romanii in orient au dat peste civilizatii cum mult mai vechi decat a lor (egiptenii,grecii etc..), in timp ce in Gallia s-au spania n-au intalnit pe nimeni care sa-i fi putut influenta semnificativ.
Deci, rezumand, limba greaca era vorbita inca de cand stapaneau Romanii de la Roma,in marea majoritate a norodului, faptul care i-a determinat pe imparatii greci sa foloseasca mai departe acest grai incepand din sec VII.

http://www.farsarotul.org/nl26_1.htm

"Vlahii ( e vorba de cei sud-dunareni) insisi nu au vreo traditie care sa arate ca au venit din vreo alta parte a lumii, din vreo alta tara indepartata pe care sa o fi pierdut in timpul invaziei slave. Toti vlahii macedoneni au indicat ca traiesc in locurile lor ancestrale, chiar daca anumite populatii au fost mutate in timp, dar pe distante relativ mici..."
----
"....istoricii români emis ipoteza că între secolele 6 si 10, vlahii au părăsit țara de la nord de Dunăre și a coborât în Balcanii de Sud, în cautarea unor pajisti mai... bune..."
----
In fine... se mai vorbeste acolo despre o posibila origine .. evreiasca a Vlahilor ( ! ) , Benjamin de Tudela facand , se pare, o astfel de afirmatie in scrierile sale, prin sec. 12.
---
Ce sa mai spunem?
Tot acolo se postuleaza idee ca Vlahii ar fi emigrat de undeva din Balkanii de N ori de NV, ( probabil de pe langa Dunare) catre locurile unde-i gasim azi...

"Unele morminte antice din Albania indică faptul că locuitorii erau crestini cu nume latine.
Astazi linia Jireèec este mai la nord decât cele mai multe comunitati vlahe, dar locuitorii ar fi putut fi împinsi la sud, în secolul al 7-al  ori al 10-lea de către Slavi."
---
O lectura interesanta...  mda.
Sa incheiem cu niste versuri, asa, ca pentru Fane al nostru:

Fudzi haraua di la Armân
O gione o xinite  
s-pri fatsa cură fântâni  
di lacrini upărite .
ca si au maratsîl i –n cheptlu –alor,
un dοr té treaca nu are ...
s-kirire asteapta un popor,  
când dulțea-i limbă keare....

Edited by Pallavicini, 08 April 2010 - 21:19.

Lucrurile se mai clarifica in momentul in care ne uitam la religie, mitologie si folclor. Avem asadar cuvintele de baza din crestinism ca fiind latine vechi. Dar foarte multe din cele strict bisericesti, legate de cult, sunt slavonesti sau grecesti (in general venite pe filiera slavona).

Asta inseamna ca proto-rom^nii (daco-romanii mai exact) in mare parte se aflau la nord de Dunare (desi erau destui si la sud) in momentul in care se institutionalizeaza crestinismul in imperiu. La data la care Teodosius cel Mare, ultimul imparat roman ce conduce imperiul unit, atat in est cat si in vest, abroga orice alta religie si impune crestinismul ca unica religie oficiala a imperiului, era imposibil ca daco-romanii (sau stramosii rom^nilor) sa se afle intre granitele imperiului, caci asa am fi avut si noi "ecclesia" in loc de "biserica" si ritul institutionalizat fie in latina (cel mai probabil) fie in greaca (mai putin probabil, dar cu influente observabile pe ici pe colo totusi), fara nici un fel de aport de cuvinte slavone. In schimb, la noi crestinismul popular s-a amestecat cu vechi credinte precrestine (dacice in special dar si romane), mult inainte de venirea slavilor, si s-a institutionalizat abia dupa crestinarea acestora (slavii devin un tampon intre noi si bizantini) si intinderea influentei bizantine spre Dunare.

Cateva elemente precrestine dacice:

http://www.crainou.r...amp;format=html

http://www.cimec.ro/...raficRoman.html

<<Sărbătorile dedicate creșterii animalelor și agriculturii împart Calendarul popular în două anotimpuri de bază: iarna patronată de lup, personificare a întunericului și frigului, vara  patronată de cal, personificare a luminii și căldurii. Între cele două divinități zoomorfe, Lupul și Calul, și aștrii care măsoară timpul oamenilor, Luna și Soarele, sunt tainice legături: lupul este asociat cu astrul lunar căreia îi cântă noaptea, precum câinele, urlând, calul cu astrul solar pe care îl ajută, conform unor legende populare, să urce zilnic de la răsărit până la zenit. Sărbătorile și obiceiurile calendaristice dedicate divinității cabaline sunt diurne, cele dedicate lupului sunt nocturne.>>

Edited by lupu2, 08 April 2010 - 22:50.

la anul 535 Iustinian infiinteaza Vicariatul Apostolic Iustiniana Prima in orasul sau natal Tauresium care preia o parte din provinciile ilirice ce tineau de Vicariatul Apostolic de la Thessalonic.
Atentie aceste 2 vicariate din punct de vedere religios se subordoneaza Romei si nu Bizantului.
Care ar fi fost scopul acestei, Thesallonicul se afla intr-o zona de limba si cultura greaca a imperiului de rasarit dar tine din pdv religios de Roma,cum in timp se contureaza din ce in ce mai clar un Imperiu de rasarit de cultura greaca si unul de apus de cultura latina apar disensiuni intre latinofoni si grecofoni, Iustinian vrea sa detensioneze acesta situatie si imparte proviinciile care tineau de Thessalonic in 2, cele de limba greaca raman sub autoritatea Vicariatului de Thessalonic cele de limba latina vor depinde de acum de Vicariatul de la Iustiniana Prima adica Cele 2 dacii (ripensis si mediterraneae), praevalitana, dardania, moesia superior si panonia secunda si mai mult decat atat teritoriile transdanubiene recucerite "...ut atraque ripa Danubii iam nostris civitatibus frequentartur, et tam Viminacium , quam Recidiva et Litterata quae trans Danubium sunt, nostre iterum dicionii subactae sint...".

Se mai vorbeste de macedonia secunda ca ar fi fost si ea trecuta la Iustiniana Prima,in schimb nu am gasit nimic de epir in acest sens, acesta va tine tot de Thessalonic

e problema aceea cu linia Jirecek, este sau nu epirul latinofon

nu e cea mai buna referinta dar sa vedem ce spune wiki in lb egleza:
Epirus nova or New Epirus or Illyria Graeca or Illyris proper was a province of the Roman Empire established by Diocletian (244-311) during his restructuring of provincial boundaries. The province, belonged to the Roman provice of Macedonia. Later it became a theme of the Byzantine empire. Dyrrachium (or Epidamnus) was established as the capital of Epirus nova. While Epirus vetus on its south corresponded to the Ancient Greek region Epirus Nova corresponded to a part of Illyria that was now was partly Hellenic and partly Hellenized (American journal of philology, Τόμοι 98-99, by JSTOR (Organization), Project Muse, 1977, page 263, the partly Hellenic and partly Hellenized Epirus Nova).

adica pe jumatate erau greci si pe jumatate erau populatii grecizate

inteleg ca problema cu epirul este capitala pentru anumite teorii
cu siguranti existau latinofoni in epir asa cum existau si in alte zone grecesti, probabil mai ales in epirus nova dar sa faci din aceasta mica regiune leganul romanilor mi se pare improbabil.
Expansiunea si intinderea ulterioara a romanilor presupun o populatie mult mai numeroasa, fara de care nu se putea sustine efortul de romanizare
in acelasi timp influentele grecesti vechi asupra limbii romane ar fi trebuit sa fie destul de mari si chestia asta se stie nu se verifica, idem si pentru albanezi.

stiu se vorbeste despre apropierile dintre romana si dialectele sud italiene, nu este de ajuns si pt acesta sunt posibile mai multe explicatii (una dintre ele ar suna asa: luati urmele albanezilor din Italia "Arbëreshë" refugiati acolo sub presiunea invaziei otomane, se spune ca ar fi vreo 260.000 astazi, presati din nord si din est de slavi este posibil ca o parte din protoromani sa se fi refugiat in Italia la fratii lor latinifoni, daca ar fi asa cum ar tb sa sune limba lor astazi?)

lupu2, on 8th April 2010, 23:49, said:

prostii.

Englezii zic church de la Kuriakē si nicidecum de la ecclesia
Germanii zic Kirche  de la Kuriakē si nicidecum de la ecclesia
Rusii zic cerkov de la Kuriakē si nicidecum de la ecclesia

Iar românii si elvetienii romantsch spun biserica de la bazilica.
Tot un cuvant similar se folosea si in Bosnia.

Esti complet ilogic lupule. Daca ai fi avut crestinism la nord de Dunare ai fi avut biserici. Numai ca la nord de Dunare, in afara capurilor de pod construite de partea stanga a Dunarii de romani, facand parte din limes, n-ai nici o urma de crestinism.

Adica aberezi.

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

fraza asta apare in mai multe versiuni in textele romanesti. Depinde cine o scrie: catolicii, greco-catolicii ori ortodocsii.

De exemplu mai ai si o  alta formulare, care vorbeste despre Patriarhia Iustiniana Prima, autocefala.

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

In limba romana nu exista Thessalonic, in limba romana avem doua denumiri: Saruna si Salonic. Iar Saruna a fost latinofona. Din momentul in care Roma o face la 164 i.e.n. capitala provincei romane Macedonia.

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

cine ti-a spus prostia asta?

Saruna a fost intotdeauna latinofona.
Asta ar trebuia s-o stii, face parte din educatia de baza a fiecarui roman autentic.

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

alta prostie.
o prostie o urmeaza pe aialalta.

Hai sa vedem ce spune Dimitrie Onciul:
"... prefectura Illyricului era sub jurisdictia Scaunului patriarhal al Romei. Patriarhul din Constantinopol nu avea in Europa decat Tracia cu Moesia Inferior si Scythia (Dobrogea). In Illyricum patriarhul Romei avea ca vicar al sau pe arhiepiscopul de Tesalonic, constatat in aceasta calitate fara intrerupere din secolul IV pana in secolul VI, cand imparatul Iustinian infiinteaza in locul sau natal (Tauresium), in Dacia Aureliana, arhiepiscopia Prima Iustiniana (535), el supune acestui arhiepiscopat, latin si subordonat Romei (subl. n.), provinciile: Dacia Mediteranea, Dacia Ripensis, Moesia Secunda (Inferior), Dardania, Praevalitania, Macedonia Secunda, Partea Panoniei pana la Sirmium, impreuna cu cateva puncte din nordul Dunarii, cuprinse in fortificatiile dunarene, (Novella XI). Vicariatul patriarhal al Romei in Illyricum trece, apoi, la arhiepiscopatul Primei Iustiniana cu celelalte episcopate latine, lui subordonate, din partile ocupate de pagani..

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

uita-te pe harta despre ce este vorba.
Iti explica Onciul: impreuna cu cateva puncte din nordul Dunarii, cuprinse in fortificatiile dunarene,

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

discutia despre epir si leaganul românismului tine-o cu cyber. Vei avea un interlocutor de lunga durata.

ecraul2, on 9th April 2010, 02:41, said:

e capitala pentru unul cu dictionare.
poate te apuci si tu de dictionare.

Edited by bollanou, 09 April 2010 - 07:20.

lupu2, on 8th April 2010, 23:49, said:

Deci cuvântul „basilica” însemna inițial „tribunalul-primăria” în orașele romane. Pe vremea lui Constantin cel Mare în toate orașele din Dacia, de la Nistru pân' la Tisa, impunătoarele clădiri oficiale al Imperiului Roman au devenit temple creștine în sensul pe care îl cunoaștem astăzi. De-altfel multe din aceste clădiri sunt folosite și astăzi în ciuda pretențiilor papistasilor greco-catolici ca să fie dărâmate.

Mai târziu împăratul Teodosiu îi omora pe cei care foloseau latinescul „biserica” (cu rotacism, „l” devine „r”) în locul grecescului „ecclesia”, dar în orașele din Dacia nord-dunăreană nu a mai ajuns cu omorârea lor din cauză de Atila - marele apărător al românilor. Astfel a dispărut romanitatea de la Sud de Dunăre, din cauza cruzimii lui Teodosie cel Mare, care a comis un adevărat etnocid. Acea revenire la limba latină cu Iustinian Prima, a fost de fapt de limbă greacă. Inscripțiile latine pe pietre, de factură romană, predominante în Iliria au fost răspândinte în timpuri mai noi de catolicii venețieni pentru revendica teritoriul sârb.

Faptul că aromânii spun „bâsearicâ” (http://www.aromanii....i/dictionar.php) este o dovadă clară că ei provin de la Nord de Dunăre, ca și romanshii de altfel.

Edited by Diogene, 09 April 2010 - 07:19.