Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

Despre biodiesel

Alegere boxe de podea
 Probleme Steam Heroes 6.

Ventilator sony vaio

TV black friday

Interfata noua VCDS versiune 2018
 Creare cont online

A murit Max, ursul

oglinzi sharan

Tip SSD
 Repozitionare acumulator auto

Baterie externa

Synology DS218Play - transfer fis...

Securom-Conflict with Emulation S...
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#6265
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View PostLeinarius, on 9th April 2010, 11:50, said:

Crestinismul la noi apare pe cand romanii stapaneau la nord de Dunare, dar nu se impune, bineinteles. El se amesteca (unii zic ca acest lucru a fost usurat pe baza unor asemanari cu zalmoxianismul, gen "nemurirea sufletului si fericirea pe lumea cealalta etc") cu vechile credinte geto-dacice, dar nu putem vorbi desigur de un crestinism dupa canon.

Ok. Dar astea-s doar speculatii fara nici o dovada. Elemente precrestine gasesti oriunde in Europa.

Edited by alalaltu, 09 April 2010 - 15:13.


#6266
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View Postlupu2, on 9th April 2010, 14:50, said:

Ok. Dar astea-s doar speculatii fara nici o dovada. Elemente precrestine gasesti oriunde in Europa.

Ce faci "alalaltule" ma cenzurezi chiar in halul asta? hahaha

View PostLeinarius, on 9th April 2010, 11:50, said:

Lupule, nu se prea poate numi crestinism dupa canon ceea ce arata cateva indicii (relativ rare, totusi). Crestinism popular poate insemna orice si nu putem decat sa expunem acele descoperiri care arata vag crestine unor atacuri devastatoare, pentru ca nu se poate sustine cu probabilitate mare crestinismul lor, ci doar se poate presupune.

Iar pastrarea unor evidente ramasite pagane in domeniul superstitiilor romanesti, de factura romana (cultul solar, sanzienele, etc.) arata ca stramosii nostri nu au fost crestinati in masa din primele secole ale mileniului I.

E posibil ca in regiune sa fi existat comunitati de crestini, insa crestinism generalizat si curat, asezat, a venit abia odata cu autoritatile in stare sa tina episcop si canon.
Vorbim totusi de o perioada in care nu exista ceva similar neo-protestantilor si cei mai multi oameni erau analfabeti.

Pai eu nici nu spun ca exista un crestinism generalizat la nord de Dunare, diogene (si fane, sau invers, tot aia) spun ca rom^nii se crestineaza la sud de Dunare in imperiu roman, ceea ce evident e imposibil. Crestinismul la noi apare pe cand romanii stapaneau la nord de Dunare, dar nu se impune, bineinteles. El se amesteca (unii zic ca acest lucru a fost usurat pe baza unor asemanari cu zalmoxianismul, gen "nemurirea sufletului si fericirea pe lumea cealalta etc") cu vechile credinte geto-dacice, dar nu putem vorbi desigur de un crestinism dupa canon. Insasi prezenta acestor elemente dacice in folclor si chiar in crestinismul nostru, imbracate in haina crestina, ne spune cam cum ar fi stat lucrurile pe vremea aceea.

Am mai prezentat acele cantece (nu bocete) de inmormantare, cantate inca in multe zone ale tarii in sec.XX, evident elemente ale credintelor precrestine, si mai dau un citat din

http://www.cimec.ro/...raficRoman.html

<<Cealaltă divinitate, lupul, își pedepsește sau își ajută și el credincioșii. Acesta vede și sfâșie dracii la Bobotează, sperie sau alungă bolile grave ale copiilor. În Platforma Luncani, în imediata apropiere a cetăților dacice din Munții Orăștiei, primul alăptat al copilului se făcea, până acum câteva decenii, printr-un aparat în formă de cerc, confecționat dintr-o falcă și piele de lup, numit gură de lup. Pe arii relativ extinse, copiii grav bolnavi erau numiți Lupu după un alt ritual decât cel creștin>>

Cred ca este destul de evident ca o lunga perioada de timp crestinismul a coexistat cu vechea religie dacica, pana hat spre anul 1000, si apoi, desi crestinismul se institutionalizeaza si devine dominant, vechile credinte sunt atat de impamantenite incat nu mai pot fi eliminate nici cum. Unele sunt imbracate in haina crestina (vezi si Filipii sau legendele cu Sfantul Apostol Andrei sau Sfantul Petru ca patroni ai lupilor) iar altele raman chiar neschimbate.

Asa ceva a ramas tocmai din acele vremuri, si nu putea exista in imperiul roman crestin

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 19.jpg

http://www.cimec.ro/...../Fig 12-1.jpg

http://www.cimec.ro/.....oto/Fig 1.jpg se stie ca dacii erau renumiti pentru cunostintele in domeniul plantelor medicinale

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 17.jpg

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 26.jpg
alte obiceiuri dacice greu de crezut ca ar if existat la celtilirii crestini ai lui diogene

Edited by lupu2, 09 April 2010 - 15:49.


#6267
alalaltu

alalaltu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,320
  • Înscris: 30.10.2006
Nu, n-a fost intentionat. Imi cer scuze insa se pare ca sistemul mi-a jucat o festa. N-am obiceiul sa imi public comentariile sub numele altcuiva.

Edited by alalaltu, 09 April 2010 - 15:52.


#6268
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View PostDiogene, on 9th April 2010, 11:39, said:

Ți-am explicat că toate obiceiurile ălea „dacice” le poți afla la slavi. Ce nu e roman, se poate identifica a fi în comun cu slavii, turcii nord-pontici, albanezii etc. Desigur, poți spune că bulgarii ți-au furat obiceiurile dacice, că tu ești dacu' primordial, dar ai grijă să nu ajungi la ospiciu.




Aiureli.

Ai dreptate, ai spus numai aiureli, reiterand pe ici pe colo si "tezele" made in KGB privind istoria rom^nilor, si adaugand obisnuita tafna si frustrare catolica personala (din fericire majoritatea greco-catolicilor si romano-catolicilor sunt oameni normali totusi)

View Postalalaltu, on 9th April 2010, 15:41, said:

Nu, n-a fost intentia. Imi cer scuze insa se pare ca sistemul mi-a jucat o festa.

Aha, chiar ma miram ce s-a intamplat, stiam ca esti un om "de treaba" si nu faci glume din astea. Am inteles, nu e nicio problema

Edited by lupu2, 09 April 2010 - 15:49.


#6269
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View PostLeinarius, on 9th April 2010, 12:06, said:

Odata cu cresterea statutului vlahilor in cadrul ierarhiei turce: pecenege si cumane - am mai scris despre asta, slavii acestia nord-danubieni invata noua limba de uz general: limba romana vorbita de vlahi.
concluzia asta o poti sustine abia dupa ce demonstrezi premiza: Odata cu cresterea statutului vlahilor la nord de Dunare, in cadrul ierarhiei turce.

Vezi ca realitatea a fost alta: Asanestii cresc in aceasta ierarhie la sud de Dunare.
Mai exista un exemplu celebru: la 972, cand Bulgaria este ocupata si desfiintata ca stat de bizantini (Ioan Tzimiskes) in Macedonia are revolta unui Shishman, care-l va propulsa pe Samuila si fratii sai, ce vor recrea statul Bulgaria cu centrul la Ohrida.

Cand Ana Comnena ne vorbeste in sec 11 despre un vlah Budila acesta o informeaza de cumanii ce au trecut Dunarea invadand imperiul.

CUm vezi, nu poti sa-ti demonstrezi premiza. E firesc ca rationamentul tau sa fie fals. Concluzia ta este invalida.

View PostLeinarius, on 9th April 2010, 12:06, said:

Nu cred intr-un asa zis "urheimat" romanesc in regiune. Ma tem ca a cauta asa ceva e vanatoare de cai verzi pe pereti...
Asta este obsesia voastra, a continuatistilor.
In plus este obsesia dacomanilor.
Este totodata, obsesia ungurilor. Pallavacini ne ofera cel mai bun exemplu: Timocul si partea norddunareana (Oltenia cum de altfel tu, Leinarius, o repeti la nesfarsit si Banatul).
Mai exista cyber cu teoria lui a unui Urheimat in Epir.

Noi aici vorbim despre existenta unei romanitati lationofone ce se intindea din Panonia, vestul Balcanilor si parti din Tracia (muntii Rodopi, muntii Haemus, Pirin si Rila). O romanitate ce si-a ales o existenta in varful muntilor, care in Balcani se pot locui la inaltimi de peste 1200 m, in orosuri.

DAca ai privi putin harta ai vedea cate vai trec intre acesti munti. Totodata, cu putina istorie ai descoperi ca aceste vai erau locuite de stapanire, de puterea momentului: avari, bulgari, bizantini, slavi.

Cu putine educatie istorica vei afla ca puterea slavilor incepe abia dupa anul 800, datorita bizantinilor, care-i scot din Peloponez. In acel moment slavii sunt impinsi in vestul Balcanilor dar si in Moesia. Se formeaza primele statulete slave. Bulgarii devin slavi. Adica secolul 9 este secolul cand latinofonii Balcanior devin vlahi si incepe dizlocarile vlahilor. Coincide si cu momentul in care Chiril si Metodiu incep opera lor de misionare a slavilor, pe directia sud->nord (este exact directia de miscare a slavilor, directie de miscare care antreneaza si prima miscare a vlahilor).

Edited by bollanou, 09 April 2010 - 17:08.


#6270
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010
Mai jos, o abordare greco-catolica a istoriei romanesti.

Împăratul bizantin Vasile al II-lea, numit Bulgarohtonul (ucigătorul de bulgari), sfarmă cu totul, la 1018, statul bulgar, a cărui populaţie se refugiază în bună parte în nordul Dunării. Între aceşti refugiaţi au fost foarte mulţi clerici, care au întărit la noi în Biserică ritul slavon. Se poate spune că introducerea limbii slavone în Biserica românească se datoreşte acestor refugiaţi, între care au fost mulţi preoţi, episcopi etc. Prin aceşti refugiaţi s-au introdus în Biserica noastră mai multe oficii şi slujbe bisericeşti cu numiri greco-slavone, precum şi alfabetul cirilic".42)

Mai cităm şi pe Vasile Pârvan: "Romanismul şi creştinismul nostru s-au putut astfel dezvolta, cauza că noi am putut trăi până în veacul al VIII-lea în continuitatea trupească şi sufletească cu patria mamă italo-ilirică, când au fost lăsaţi în vălmăşagul slavo-turanic".43)

Pe când Dimitrie Onciul, Ştefan Meteş şi Vasile Pârvan văd în schimbarea limbii noastre liturgice şi a ritului nostru prin slavi, "fatalul destin al istoriei", un nefericit caz de forţă majoră, "lăsarea în vălmăşagul slavo-turanic", alţi istorici, ne referim cu deosebire la cei bisericeşti, văd în slavizarea Bisericii salvarea Ortodoxiei neamului. "Ritul slav - spune Mircea Păcurariu - a fost pentru noi în împrejurările de atunci un mijloc de păstrare a Ortodoxiei... Dacă românii ar fi folosit în continuare limba lor, pe care unii cercetători o numesc protoromână sau străromână... Romei i- ar fi fost foarte uşor să ne atragă în ritul latin, dar fiind faptul că vorbeam o limbă asemănătoare cu aceea pe care o folosea ea în cultul său" (subl. n.).44)

Stranie afirmaţie. Limba română ar fi fost cea mai mare primejdie pentru Ortodoxie, dacă ar fi rămas în continuare în Biserică şi nu ar fi fost înlocuită cu slavona, după judecata istoriografiei ortodoxe confesionaliste. În loc să recunoaştem că "fatalul destin al istoriei" a întrerupt viaţa firească a Bisericii noastre străbune, ritul nostru propriu daco-roman, cu rânduiala serviciilor religioase în limba vorbită de poporul credincios, latina cu timpul în devenire în română.

Stăpâniţi şi azi nejustificat, mai ales noi, românii, de vechea fobie grecească antiromană, în fond împotriva noastră înşine, a originii şi străbunilor noştri, a propriei noastre spiritualităţi latine, căutăm să justificăm copilăreşte că salvareaa ne-a venit prin slavizare, deşi, dimpotrivă, prin aceasta ne-am pierdut limba liturgică proprie, scrisul latin şi, cu ele, identitatea noastră.


#6271
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010

View Postbollanou, on 9th April 2010, 18:01, said:

Asta este obsesia voastra, a continuatistilor.
In plus este obsesia dacomanilor.
Este totodata, obsesia ungurilor. Pallavacini ne ofera cel mai bun exemplu: Timocul si partea norddunareana (Oltenia cum de altfel tu, Leinarius, o repeti la nesfarsit si Banatul).
Mai exista cyber cu teoria lui a unui Urheimat in Epir.

Noi aici vorbim despre existenta unei romanitati lationofone ce se intindea din Panonia, vestul Balcanilor si parti din Tracia (muntii Rodopi, muntii Haemus, Pirin si Rila). O romanitate ce si-a ales o existenta in varful muntilor, care in Balcani se pot locui la inaltimi de peste 1200 m, in orosuri.

Fane taica.... ti-am scris undeva mai inainte ca daca ma mai consideri "ungur" iti fac report pentru aberatii si minciuni.
Vad ca nu ai inteles.
Asa cum nu ai inteles nici faptul ca am salutat revenirea ta pe forum, discutia fara participarea ta fiind plictisitoare. Da, sunt adeptul unei discutii contradictorii, chiar "spumoase"... insa nu al aiurelilor. Iar tu excelezi in aiureli, chiar imi pare rau, esti iremediabil.
Daca suntem aici cativa useri care consideram ca "patria" de origine a rumanilor este atat la N car si la S de Dunare, - punand accentul pe SUD, - tu ne catalognezi drept "continuatoristi", fie "unguri", fie mai stiu eu cum.
Fane, eu nu-ti zic ca esti in slujba "anti-romanilor" pentru ca sustii o origine 100% sudica. Nici nu te fac adeptul lui Röszer ( special am scris asa, - vad ca ai o obsesie....  :naughty: ), - cu toate ca "saracul" nu spunea chiar tampenii, dimpotriva. Insa vedea, - ca si tine, - numai parte "sudica" a problemei, ca sa zic asa.
Da baiatu', - pur si simplu nu ai cum sa ai dreptate cand PROCLAMI o patrie  exclusiv sud-dunareana si intinsa asa cum crezi tu, pe o suprafata IMENSA, din Panonnia pana in Thracia.
Pur si simplu in Peninsula Balkanica, - ASA CUM O VEZI TU, pentru epoca aia...., - albanezii si grecii nici nu mai au loc de proto-rumanii tai labartati pe vreo 300.000 km2, numai la Sud de Dunare!


View Postbollanou, on 9th April 2010, 18:52, said:

Mai jos, o abordare greco-catolica a istoriei romanesti.
[i]
Împăratul bizantin Vasile al II-lea, numit Bulgarohtonul (ucigătorul de bulgari), sfarmă cu totul, la 1018, statul bulgar, a cărui populaţie se refugiază în bună parte în nordul Dunării. Între aceşti refugiaţi au fost foarte mulţi clerici, care au întărit la noi în Biserică ritul slavon. Se poate spune că introducerea limbii slavone în Biserica românească se datoreşte acestor refugiaţi, între care au fost mulţi preoţi, episcopi etc. Prin aceşti refugiaţi s-au introdus în Biserica noastră mai multe oficii şi slujbe bisericeşti cu numiri greco-slavone, precum şi alfabetul cirilic".42)

Mai cităm şi pe Vasile Pârvan: "Romanismul şi creştinismul nostru s-au putut astfel dezvolta, cauza că noi am putut trăi până în veacul al VIII-lea în continuitatea trupească şi sufletească cu patria mamă italo-ilirică, când au fost lăsaţi în vălmăşagul slavo-turanic".43)

Corect. Aici nu am de ce sa te contrazic. Asa stau lucrurile.

#6272
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View PostPallavicini, on 9th April 2010, 21:02, said:

albanezii si grecii nici nu mai au loc de proto-rumanii tai labartati pe vreo 300.000 km2, numai la Sud de Dunare!
ca ungurii, rutenii, sarbii, sasii, jidanii, bulgarii, turcii, tatarii, rusii, polonezii, etc de pe teritoriul Romaniei Mari (240 000km2 Romania + 34 000 km2 Rep Moldova = 274 000km2 + Bucovina + sudul Basarabiei = 300 000km2)  nu au  si nu au avut loc de daco-romani?

Poti fi logic?

#6273
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postbollanou, on 9th April 2010, 18:52, said:

Mai jos, o abordare greco-catolica a istoriei romanesti.

[...]
Stranie afirmaţie. Limba română ar fi fost cea mai mare primejdie pentru Ortodoxie, dacă ar fi rămas în continuare în Biserică şi nu ar fi fost înlocuită cu slavona, după judecata istoriografiei ortodoxe confesionaliste. În loc să recunoaştem că "fatalul destin al istoriei" a întrerupt viaţa firească a Bisericii noastre străbune, ritul nostru propriu daco-roman, cu rânduiala serviciilor religioase în limba vorbită de poporul credincios, latina cu timpul în devenire în română.

Stăpâniţi şi azi nejustificat, mai ales noi, românii, de vechea fobie grecească antiromană, în fond împotriva noastră înşine, a originii şi străbunilor noştri, a propriei noastre spiritualităţi latine, căutăm să justificăm copilăreşte că salvareaa ne-a venit prin slavizare, deşi, dimpotrivă, prin aceasta ne-am pierdut limba liturgică proprie, scrisul latin şi, cu ele, identitatea noastră.

E un punct de vedere care pune pe primul plan ideologia religioasă transnațională, nu pragmatismul politic necesar creării unei națiuni pe un anumit teritoriu bine definit. Însă tocmai în pragmatism stă cheia adoptării religiei ortodoxe de către românii din vechime. Alegerea a fost determinată de o strategie bine gîndită a conducătorilor de atunci. Formațiunile statale românești nu erau bine închegate la acea vreme, ele erau încă niște conglomerate laxe formate din populație protoromână (daco-romană) și slavă. Dacă se adopta religia catolică exista pericolul ca populația de origine slavă să-și facă formațiuni statale proprii, separate de cele ale protoromânilor și care să aibă religia ortodoxă, aceeași care fusese îmbrățișată de slavii din teritoriile vecine. Așa că se putea ajunge să existe unul lîngă altul un stat daco-roman catolic și altul slav ortodox. Evident că s-ar fi ajuns mai devreme sau mai tîrziu la tensiuni interetnice și nu se știe cine ar fi cîștigat sau dacă ar fi cîștigat cineva din acel conflict în afară de unguri. Așa că s-a decis preluarea religiei ortodoxe și de către protoromâni, care permitea comunităților mixte protoromâno-slave să continue să trăiască împreună și să se contopească ulterior într-o singură comunitate, cea a poporului român. Asta e interpretarea pe care o dau eu deciziei din vremurile acelea, pentru că întotdeauna trebuie gîndit logic și trebuie privite lucrurile din perspectivă pragmatică. Pe vremea aceea o hotărîre luată greșit putea duce la anihilarea totală a unui popor, de aceea eu cred că decizia adoptării religiei ortodoxe în locul celei catolice a ținut cont în primul rînd de condițiile locale, de necesitatea păstrării unei păci sociale și religioase între cele două comunități principale de origine etnică diferită care trăiau împreună pe teritoriul ce va deveni ulterior România.

Edited by ravinescu, 09 April 2010 - 20:22.


#6274
Pallavicini

Pallavicini

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 1,629
  • Înscris: 13.02.2010
Fane, tu poti sa te mentii in logica "bunului-simt"? NOTA BENE: nu te-am jignit cu nimic. Pur si simplu apelez la bunul simt "comun", cel care ne opreste sa facem afirmatii exagerate, - asa cum faci tu cand postulezi o patrie IMENSA pentru un popor care la acea vreme era ( in mod FIRESC! redus numeric). REPET inca o data: Daca asa ar fi stat lucrurile, romana ( ma refer la varianta nord-dunareana , ok? , - deci "romana" nu ar mai fi avut caracterul unitar evident pe care il are. UNITATEA aceasta presupune ( alaturi de alti factori, asa e) un areal de formare restrans teritorial. Iar insasi migratia slavilor, cea care a dizlocat romanitatea aceea, insasi acea migratie slava, NU AR FI IMPINS PE PROTO-RUMANI in nordul Dunarii, daca... ei bine , DACA ACEL TERITORIU NU AR FI FOST LOCUIT DEJA DE LATINOFONI, intr-o oarecare masura! IN ce "masura"? Apoi sa ne gandim.... luam in considerare slavii nord-dunareni, vedem ce alte "natii" s-au mai perindat pe aici, ne gandim la faptul ca in acele vremuri padurile ocupau suprafete extrem de intinse, vedem si ce vestigii arheologice ne-au ramas...
... si astfel, putem sa postulam faptul ca "patria de origine" e cea pe care eu o sustin aici, bazandu-ma nu pe "mintea mea savanta" ci tocmai pe cele ce le-am enumerat mai sus, asa cum le-am citit sustinute si scrise de altii, evident.
Eu, spre deosebire de tine si de altii, nu ma "dau savant". Preiau ideile ce mi se par veridice... in lumina acelui BUN-SIMT de care tot vorbim.
Uita-te inca o data si vezi cat de mult gresesti! Pentru tine, de pilda, - linia lui Konstantin Josef Jireèek, nici nu exista! Tu plasezi formarea poporului acesta absolut alandala, vis-a-vis de linia aia.
O sa-ti redau inca o data harta, poate de data asta VEZI!

Attached Files



#6275
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View Postravinescu, on 9th April 2010, 21:17, said:

Însă tocmai în pragmatism stă cheia adoptării religiei ortodoxe de către românii din vechime. Alegerea a fost determinată de o strategie bine gîndită a conducătorilor de atunci.
Absolut exista un pragmatism, dar deciziile se fac intotdeauna pe baza de traditii. Decizia "biserica ortodoxa este calea noastra" n-ar fi avut loc daca populatia ar fi fost cazuta din Himalaya, ca budisti ai lui Dalai Lama.

Totodata, nu prea inteleg ce vrei sa spui prin "românii din vechime". Cat de veche era acea vechime?

View Postravinescu, on 9th April 2010, 21:17, said:

Formațiunile statale românești nu erau bine închegate la acea vreme, ele erau încă niște conglomerate laxe formate din populație protoromână (daco-romană) și slavă.
deja introduci o partinire.
Partinirea ta n-are nimic de a face cu realitatea istorica. Tu pornesti cu stangul, cu o teza. O teza care exista doar in creierul tau (si a altora ce se aseamana cu tine). Teza care nu a fost demonstrata, teza existentei unei populatii daco-romane, care in mod firesc trebuie plasata la nord de Dunare. Mai intai demonstreaz-o ca a existat.

Eu insa pornesc cu realitatea. Eu pornesc cu ceea ce este real si demonstrabil, arhicunoscut de toata lumea: latinofonia balcanica, care si-a inceput existinta prin 220 i.e.n. odata cu cuceririle romane in Balcani. Totodata, eu stiu precis ca ultimul imparat roman latinofon nascut in Balcani, Phocas, a murti in 615. Mai stiu precis ca populatia din orasele distruse de avari si slavi s-au ascuns in muntii din Balcani.

Totodata, eu stiu ca la 640 papa la Roma era Ioan al IV-lea, nascut in Balcani, in zona Stari Vlahi (Bosnia, Muntenegru). Eu stiu ca acest papa era latinofon. Mai stiu ca acest papa a organizat ajutoare coetnicilor sai din Balcani care erau praduiti de slavi. Ceea ce imi spune:
1. la 640 exista latinofoni in Balcani
2. la 640 slavii nu erau sedentari, erau razboinici, veneau de barlogurile lor sa jefuiasca.
3. slavii nu erau inca asezati cum spune Porfirogenitul la 950 ca Heraclius i-a sedentarizat in vestul Balcanilor.

Mai stiu totodata, ca o serie de localitati urbane din Balcani isi continua existenta pana aproape de anul 800 fiind in legatura cu Constantinopolul. Exista cateva cetati pe Dunare, exista Serdica (unde pe la 700 se construieste o bazilica, exista Velico Tarnovo), toate localitati latinofone, undeva la periferie, indepartate de Constantinopol.

Iar arheologie imi descopera 3 civilizatii latinofone:
1. Komani
2. Bijelo-Brdo
3. Kesteleyi

Civilizatii care acopera perioada 600-1000.

View Postravinescu, on 9th April 2010, 21:17, said:

Dacă se adopta religia catolică exista pericolul ca populația de origine slavă să-și facă formațiuni statale proprii, separate de cele ale protoromânilor și care să aibă religia ortodoxă, aceeași care fusese îmbrățișată de slavii din teritoriile vecine. Așa că se putea ajunge să existe unul lîngă altul un stat daco-roman catolic și altul slav ortodox.

FIindca pornesti la drum cu stangul, e clar ca nu poti sa ajungi prea departe, ba chiar te inglodesti cu terminologii de vai de ele, precum "un stat daco-roman catolic".
Explicatia ta este derizorie, fortata, fara nici o acoperire


Pe de alta parte, in zona unde sunt mentionate cele 3 civilizatii latinofone pe perioada 600-1000, este teritoriul lui Iustiniana Prima, o biserica autocefala, intre Roma si Constantinopol, care intotdeauna si-a avut propriul ei drum. Independenta ei se constatat in multe aspecte:

1. biserica bosniaca (condusa de 12 juzi)
2. biserica romanilor din Transilvania (ei au avut o singura mitropolie, pe la 1600 infiintata de Mihai Viteazu). Pana la acel moment, ungurii si toti vecinii ii considerau dependenti de Iustinian Prima.
3. modul in care vlahii erau tratati drept schismatici, de toata lumea, inclusiv de ortodocsi, care i-au hartuit ca fiind bogomili.
4. Ohrida care preia titlul de Iustiniana Prima
5. Supunerea vlahilor de catre Vasile II Bulgaroctonul bisericii de la Ohrida (Iustiniana Prima)
6. Dependenta domnitorilor vlahi si moldoveni de Ohrida

Iar aceasta traditie a Iustinianei Prima a fost cea care a atarnat cel mai mult in balanta ca biserica vlahilor/romanilor sa devina ortodoxa.

View Postravinescu, on 9th April 2010, 21:17, said:

Asta e interpretarea pe care o dau eu deciziei din vremurile acelea, pentru că întotdeauna trebuie gîndit logic și trebuie privite lucrurile din perspectivă pragmatică.
ceea ce nu ai reusit, decat sa dai o interpretare ilogica, lipsita de pragmatism (e clar ca romanii ar fi avut mult mai mari sanse alaturi de Roma, de catolici in vremurile acelea, dar ei au luat o alta cale, cea a Iustinianei Prima).

Apropo, Vasile Lupu in celebra lui Pravila dupa ce aduce moastele sf. Paraschiva, nu face altceva decat revine la Iustinian si legislatia sa. Un rol important i se acorda Ohridei.

#6276
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View PostPallavicini, on 9th April 2010, 21:22, said:

UNITATEA aceasta presupune ( alaturi de alti factori, asa e) un areal de formare restrans teritorial.
asta de unde ai mai scos-o?
Vrei sa spui ca Rusia, China, IMperiul ROman etc, etc. erau restranse teritorial?

Unitatea lingvistica este rezultanta unei convergente.
Unitatea lingvistica la marele popoare inseamna diversitate lexicala, adstrat bogat rezultat al interactiunii cu ceilalti.
Aici in SUA vocabularul se imbogateste zilnic, intr-o lume pestrita, venita din lumea intreaga. Lexicul care priveste bucataria, relatiile interurmane este primul care adapa noile realitati.

Unitatea lingvistica inseamna in primul rand EXPANSIUNE culturala si teritoriala.

Un cercetator al aromanilor a fost suprins de varietatea subdialecticala in cadrul dialectului aroman. Graiurile dialectului aroman sunt de multe ininteligibile. In plus este foarte sarac. Tocmai asta era una din remarci: o limba austera.

View PostPallavicini, on 9th April 2010, 21:22, said:

Iar insasi migratia slavilor, cea care a dizlocat romanitatea aceea, insasi acea migratie slava, NU AR FI IMPINS PE PROTO-RUMANI in nordul Dunarii, daca... ei bine , DACA ACEL TERITORIU NU AR FI FOST LOCUIT DEJA DE LATINOFONI, intr-o oarecare masura! IN ce "masura"?
Pai intai au fost panonienii care au patruns Transilvania.

Dupa care ceilalti, Bijelo-Brdo samd au dat de latinofoni. Toate celelalte valuri au dat de latinofoni, dupa ce s-a format nucleul initial.
ASa ca?
Unde=ti e logica? Unde ramane argumentul tau?

View PostPallavicini, on 9th April 2010, 21:22, said:

Apoi sa ne gandim.... luam in considerare slavii nord-dunareni, vedem ce alte "natii" s-au mai perindat pe aici, ne gandim la faptul ca in acele vremuri padurile ocupau suprafete extrem de intinse, vedem si ce vestigii arheologice ne-au ramas...
de fapt, mai mult nu ne-au ramas.

Singurile certitudini sunt ale unor populatii ale uriesilor (gepizii) care au lasat toponimii precum Taut,
ale slavilor care bantuiau locul,
ale turancilor.

Cam toti erau interesati de saline, motiv ca tot frecusul are loc in jurul raurilor, Mures, Somest, ceva Olt.
cam atata.

#6277
ecraul2

ecraul2

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 124
  • Înscris: 28.07.2009
stiu ca unora nu le place copy - paste la diversele texte de pe net dar mie da in masura in care le consider interesante

ep1.
Sorin Olteanu: Am 53 de ani (sunt născut pe 27 aprilie 1953) si am absolvit în 1976 Facultatea de Limbi Clasice a Universitătii Bucuresti. M-am specializat în lingvistică indo-europeană si în tracologică, cu profesori de mare tinută, între care prof. Cicerone Poghirc, prof. Dan Slusanschi, prof. Francisca Băltăceanu, regretatii Traian Costa, Alexandru Graur si altii. Până în 1989 - fiindcă în cercetare nu se putea intra, iar în învătământ erau salarii mizere (ca si acum de altfel) - am avut diferite profesii, folosindu-mi mai ales abilitătile artistice (grafice si muzicale). Am provenit dintr-o familie de ardeleni cu profesii liberale, studiasem de mic copil artele plastice si pianul; de altfel fiica mea, de 30 de ani, este pianistă, profesoară la un conservator din tară, iar băiatul, de 25 de ani, absolvent de teatru. În toată această perioadă de mai bine de 15 ani, am continuat însă să studiez si să-mi urmăresc pasiunea, care a coincis cu profesia. Am învătat epigrafie ca să pot citi inscriptiile, paleografie pentru papiri si manuscrise, apoi geografie antică, istorie si în cele din urmă am trecut la studiul surselor istorice. După revolutie am fost o vreme profesor de greacă la Academia Internatională pentru Studiul Istoriei Culturii si a Religiilor, apoi cercetător la Institutul de Arheologie ?Vasile Pârvan? din Bucuresti, unde sunt si acum. Din 2002 sunt webmaster-ul unui site personal destinat cercetărilor de filologie tracologică, iar visul meu este să transform acest site într-un important reper pentru studiile de tracologie si de românistică.

G.G.: Acum vă luati doctoratul în istorie cu o teză despre toponomia balcanică în secolul VI din lucrarea "De Aedificiis", a istoricului bizantin Procopius din Caesareea. De ce sunt toponomia balcanică si acest autor importante pentru regiunea noastră?

S.O.: Procopius din Caesareea a trăit sub împăratul Iustinian si este considerat cel mai important istoric al Imperiului Roman târziu. În afară de Istoriile Războaielor si de Istoria Secretă, el a scris si un original panegiric, intitulat De Aedificiis (Despre Constructii) în care nu doar elogiază vocatia lui Iustinian de constructor si restaurator al imperiului, ci chiar enumeră lucrările ordonate de împărat în imperiu. Pentru peninsula Balcanică (unde se afla si Iustiniana Prima, patria împăratului, nu departe de Nis, în Serbia de azi) el însiruie peste 600 de nume de cetăti, ceea ce face din această lucrare una din cele mai bogate surse pentru geografia istorică a acelei epoci. Pentru noi, acele nume sunt de o deosebită însemnătate pentru că, între altele, ele contin si o multime de toponime în latina populară. În De Aedificiis sunt de asemenea mentionate, ca apartinând imperiului, si cetăti aflate pe malul nordic al Istrului, precum Theodora, Sykivida (adică Sucidava) sau Daphne. Din păcate, cele mai multe din aceste nume apar în două liste anexe de localităti, care în cursul copierilor succesive ale manuscriselor au fost rău încurcate si stricate. Teza mea corectează o serie de nume si propune un model pentru restituirea formei originale a acestor liste.

G.G.: Spuneti-ne ce se mai poate constata la nivel de limbă dacă si tracă în vorbirea curentă românească, cât si la vecinii nostri balcanici?

S.O.: Mă bucur că mă întrebati acest lucru, dându-mi astfel prilejul să iau pozitie fată de un curent pe cât de nefondat pe atât de păgubos, numit azi în mod obisnuit tracomanie sau dacomanie. Româna este o limbă romanică. Ea nici nu este limba dacă si nici nu provine din ea. Am putea spune, fără să gresim nimic, că noi vorbim azi latina dunăreană a secolului 21. După ce romanii l-au învins pe Decebal, au ocupat si Dacia si s-au stabilit aici, în limba lor au început să pătrundă unele din cuvintele dacilor autohtoni, cu care convietuiau. Dacii au fost în cele din urmă asimilati de populatia latinofonă (?romanizati?), iar cuvintele lor s-au pierdut în cea mai mare parte. Însă unele din ele, devenite între timp uzuale în limba romanilor, s-au transmis mai departe, până în limba românilor moderni. Acestea alcătuiesc asa-numitul ?vocabular de substrat? al limbii române. Cele mai cunoscute sunt cele cu ?z? (au apărut si bancuri cu tema asta): viezure, mânz, mazăre etc. O să vă rog să scoateti din ele pe ?varză?, introdus si el deseori în această serie, dar care este fără nici un dubiu latinesc (din viridia ?verdeturi?). Sunt însă si alti termeni, chiar mai importanti, fără ?z?: gât, beregată, sold, abur, gard etc.

G.G.: În ce măsură regiunile Dacia-Tracia-Moesia au fost si mai sunt înrudite la nivel lingvistic, cultural si istoric?

S.O.: În antichitate, Dacia si Moesia formau împreună aria limbii daco-moesiene, caracterizată prin răspândirea elementului -dava (si -deva în Moesia). De la muntii Haemus (Balcani) spre sud era aria tracă, cu un dialect sau limbă diferită. Acolo se foloseau alti formanti toponomastici, în speciala -para, -bria si -diza. Aria daco-moesiană a devenit relativ repede latinofonă, în vreme ce în Tracia s-a generalizat folosirea limbii grecesti, desi aici se pare că si traca a rezistat mai multă vreme. Această hartă s-a schimbat radical după invazia slavă si ocuparea regiunilor estice ale peninsulei de către bulgari, începând cu sec. VII. Desi până târziu s-a mentinut în Bulgaria, în special între Balcani si Dunăre, o numeroasă populatie românească, pe alocuri în regiuni compacte, iar în toponimia Bulgariei abundă numele de origine română, astăzi elementul românesc din Bulgaria este pe cale de disparitie.

G.G.: Spuneti-ne vă rog ce înseamnă cuvântul ?kaga? în limba dacă si de ce este un cuvânt important?

S.O.: Orice cuvânt din limba dacă pe care îl putem reconstitui cu certitudine este important. Kaga este însă important din mai multe motive. Mai întâi pentru aceea că este primul (si singurul până acum) cuvânt dacic descoperit în inscriptii (este vorba de două inscriptii grecesti de la Tomis). Apoi, pentru că este un cuvânt de o mare importantă în vocabularul oricărei limbi, el însemnând ?sfânt? si ?ofrandă (sfântă)?. În sfârsit, pentru că el are aceeasi rădăcină cu numele muntelui Kogaionon, despre care Strabon ne spune că ?era sfânt si chiar asa se si numea? (de aici ecuatia Koga(ionon) si kaga). Puteti vedea întreaga demonstratie, la
http://soltdm.com/so...kaga/kaga_r.htm
de mers la link e interesant

Edited by ecraul2, 09 April 2010 - 23:51.


#6278
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View Postecraul2, on 10th April 2010, 00:35, said:

Pentru peninsula Balcanică (unde se afla si Iustiniana Prima, patria împăratului, nu departe de Nis, în Serbia de azi) el însiruie peste 600 de nume de cetăti, ceea ce face din această lucrare una din cele mai bogate surse pentru geografia istorică a acelei epoci.
Inca o demonstratie ca in Iustiniana Prima se afla 600 de cetati, acolo unde populatia latinofona se va retrage in momentul in care derbedeii de avari si slavi ataca latinofonia.

Ce demonstratie dati voi in schimb la nord de Dunare a existentei unor daco-romani?
Absolut nici o demonstratie.

Nici un document nu va demonstreaza la nord de Dunare o prezenta romana.
Aha, va legati de Sucidava, Daphne si alte capete de pod peste DUnare?
Degeaba. Alea erau doar capete de pod romane, care nu indica absolut deloc prezenta latinofonilor la nord de Dunare. Indica doar faptul ca imperiul roman stia sa se pazeasca, stia sa se apere de derbedeii slavi samd.

#6279
ecraul2

ecraul2

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 124
  • Înscris: 28.07.2009
ep. 2
G.G.: De la Columna Traiană la statuile dacilor de la si din împrejurimile Villei Borghese din Roma, se poate constata o fascinatie a Romei cu Dacia. Cum explicati fascinatia Romei cu Dacia de-a lungul istoriei?

S.O.: Nu stiu dacă putem vorbi chiar de o “fascinatie” a Romanilor pentru Daci; eu as zice mai degrabă că a fost o “obsesie” care a durat aproape un secol si jumătate. Începând cu domnia lui Burebista (împotriva căruia stim că Caesar plănuia un război) si până la cea a lui Decebal, se pare că Dacii au reprezentat o continuă amenintare pentru Roma (care îsi sporea permanent posesiunile balcanice). Poetul Horatiu ne spune că una din temele mondene de discutie în vremea sa erau noutătile despre Daci. După înfrângerea lor de către Traian si după jefuirea aurului Dacilor, imperiul a dobândit brusc o mare avere publică (care a fost folosită în parte si pentru plebea romană, sporindu-i sentimentul de bunăstare si sigurantă) si a ajuns la expansiunea lui maximă. Această reusită a lui Traian a marcat apogeul istoriei romane! Era deci normal ca Dacii si Dacia să pătrundă în constiinta publică a Romanilor, să devină temă literară, motiv plastic si subiect de studiu. Statuile de Daci de pe Arcul lui Constantin (la mai bine de 200 de ani după Traian) au fost cu sigurantă luate de pe monumente mai vechi, pentru că în vremea lui Constantin, la începutul sec. al IV-lea, gloria si amintirea Dacilor apusese deja.

G.G.: În ce măsură literatura greacă a dat atentie culturilor si limbilor Daciei, Traciei si Moesiei?

S.O.: În mult prea mică măsură fată de ce ne-am fi dorit azi, mai ales noi, cercetătorii. De aceea facem acum mari eforturi pentru a pune la punct metode care să ne permită să extragem cât mai multe date din putinul păstrat. Din limbile trace nu s-a păstrat, din nefericire, nici un text inteligibil. Există două inscriptii, scrise amândouă în alfabet grecesc, fără pauze între cuvinte si atât de scurte încât nu s-a putut identifica si traduce nimic cert. De aceea ne îndreptăm toată atentia spre repertoriul, deloc mic, de nume proprii ale dacilor si tracilor, în principal nume de persoane si nume geografice sau etnice. Cele mai multe dintre ele aveau o semnificatie în limba lor, spre deosebire de numele noastre de azi, care - cele mai multe din ele fiind la origine ebraice sau grecesti, precum Ion, Vasile, Gheorghe, Mihai etc. - nu au un sens în română. Ca să vă dau un exemplu: stim că -zenis însemna “născut (din)” si că Dio- sau Diu- însemna “zeu”; prin urmare, Diuzenis însemna “născut(ul) din zeu”, fiind astfel corespondentul perfect al numelui grec Diogenes, care înseamnă acelasi lucru.

G.G.: Ce ne puteti spune despre Valahiile din susul si (mai putin cunoscută) josul Dunării, atât din punct de vedere istoric cât si cultural? De asemenea, care este situatia actuală a valahilor din Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria si Yugoslavia, din punct de vedere lingvistic, educativ si cultural?

S.O.: Aceste “Valahii” sunt de fapt ariile celor patru dialecte ale limbii române. Cei mai multi vorbitori apartin dialectului principal, vorbit în România, care este fosta Dacie Traiană si de aceea numit, pur conventional, dialect daco-român. Cel de al doilea dialect, ca număr de vorbitori (câteva sute de mii) este dialectul aromân, numit de obicei, impropriu, macedonean. Macedonenii vechi erau un popor vorbind o limbă înrudită de aproape cu greaca. Macedonenii moderni sunt un popor slav, de obârsie bulgară (macedoneana fiind un dialect bulgar). De aceea numele de macedoneni dat aromânilor produce confuzie. Ei pot fi eventual numiti macedo-români, dar, cum am spus, termenul cel mai bun este cel pe care îl folosesc de altfel ei însisi: Armâni, adică Aromâni. Aromânii sunt răspânditi în regiunile muntoase ale Pindului grecesc, în Macedonia si Thessalia, precum si în Albania. Un al treilea grup românesc trăieste într-o mică regiune aflată între FYRO Macedonia, Grecia si Bulgaria, si numită Meglen. Dialectul lor se numeste de aceea Meglenit ori megleno-român si este desprins de secole din dialectul Aromân. Meglenitii sunt singurii români de religie islamică. În sfârsit, un al patrulea si ultim grup este cel numit Istro-Român. Ei trăiesc în peninsula Istria de la Marea Adriatică, dintre Trieste (Italia) si Rijeka (Croatia), si sunt cu totii bilingvi sau trilingvi. Din nefericire, regiunile în care trăiesc acesti români sud-dunăreni sunt regiuni cu puternice sentimente si resentimente nationaliste si cu un înalt potential conflictual, motive pentru care românii de acolo nu sunt încurajati să-si recunoască originea latină si să se declare români, cu toate că ei s-au dovedit întotdeauna loiali patriei lor. Aromânii din Grecia, de pildă, au dat acestei tări numerosi si importanti oameni de cultură ori oameni politici.

G.G.: Comentati vă rog părerile dvs despre tăblitele de la Tartaria, tăblitele de plumb ‘dabogete’ si scrisurile antice din zona Deltei Dunării.

S.O.: Este un bun prilej să demontăm un alt mit drag tracomanilor, anume cel al “scrierii dacice” si al vechimii ei “imemorabile”. “Scrierea dacă“ este pură inventie. Nu este nici măcar vorba de incertitudini, de chestiuni de interpretare (din ce punct de vedere privim) s.a.m.d., ci pur si simplu nu există nici o scriere dacă. Înainte de ocupatia romană s-a folosit, totusi extrem de rar, scrierea greacă, de către persoane care fie erau greci, fie stiau greceste. Litere grecesti disparate se găsesc si pe blocuri de piatră din cetătile dacice, având însă în acest caz valoare numerică si fiind folosite ca notatii de către mesterii constructori. Asa cum cred multi dintre învătati, este foarte posibil ca la daci, întocmai ca si la celti până la un anumit moment, scrierea să fi fost supusă unui tabu religios. Tăblitele de la Tărtăria datează de pe la 7000-7500 dinainte de Hristos, deci nu pot avea nici o legătură cu dacii, care aveau să apară mii de ani mai târziu. Nu stim cărui popor au apartinut si nici dacă sunt făcute aici sau aduse din altă parte. Ce este evident este faptul că nu există o continuitate între acele tăblite si vreo scriere ulterioară, pentru că altfel ar fi trebuit să găsim si texte intermediare. Cât despre plăcutele “dabogete” (cum le-am numit cu un termen care apare chiar în interiorul textelor lor), ele sunt un artefact modern, probabil de la sfârsitul sec. 19 sau începutul sec. 20. Puteti găsi o prezentare mai detaliată a lor, cu imagini si transcrieri, la http://soltdm.com/reviews/ tabliteromalo.htm. Există azi în România o dispută fără sens în jurul lor. Evident că societatea dacomanilor, în ciuda oricăror evidente (între altele s-a demonstrat că si plumbul din care sunt făcute este de sec. 19), le consideră autentice. Textele nu sunt într-o limbă reală, ori măcar istoriceste posibilă (de altfel este evident că autorul lor nu se prea pricepea la limbi si la scrieri, pentru că amestecă printre literele grecesti caractere latine si chirilice), ci într-un idiom inventat, cu sonoritate uneori apropiată de cea a limbii esperanto, proaspăt inventată la 1890 de doctorul polonez Zamenhoff.

G.G.: De unde vine cuvântul... ‘cuvânt’?

S.O.: Acum câtiva ani, lucrând pe textul cronicarului bizantin Leon Diakonos, am dat peste afirmatia acestuia că prin sec. X rusii, care în frunte cu Sviatoslav făcuseră o incursiune în Balcani si, înfrânti, erau asediati între zidurile orasului Durostorum (Silistra de azi, Dârstor în româneste), au tinut sfat, pe care ei îl numeau “komenton” (“în limba nobililor”, zice diaconul). Stiind că în rusă ori în vreo altă limbă slavă nu există un cuvânt asemănător având acest sens, am căutat să văd de unde poate el veni. Iar originea lui s-a dovedit a fi numai latinescul “conventu” (clasic conventus si conventum). Dar de unde latină în sec. X? Răspunsul se impunea de la sine: “nobilii” mentionati de Leon Diakonos trebuie să fi apartinut aristocratiei locale române (la Silistra si azi locuiesc încă o multime de români, asa cum era si pe vremea lui Mircea cel Bătrân, care era între altele si domn al Dârstorului), iar “komenton” nu este altceva decât transcrierea grecească a termenului românesc “cuvântu”, asa cum se pronunta el în sec. X. Veti găsi întreaga poveste a acestui termen la http://soltdm.com/langmod/romana/ komenton_r.htm. Un tânăr prieten bulgar, colaborator al site-ului si membru al forumului nostru, mi-a semnalat prezenta termenului în alte trei scrieri vechi, în forme care confirmă si mai clar ipoteza mea (koventon si konventon), asa că în viitorul apropiat voi reface întregul articol, pentru a cuprinde si aceste informatii noi. Acest cuvânt antic târziu si medieval demonstrează nu doar prezenta elementului românesc în fosta Moesie, ci si importanta acestuia pentru noua civilizatie în formare.

#6280
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View Postecraul2, on 10th April 2010, 02:30, said:

S.O.: Este un bun prilej să demontăm un alt mit drag tracomanilor, anume cel al “scrierii dacice” si al vechimii ei “imemorabile”. “Scrierea dacă“ este pură inventie.
adica toata dacomania este o chestie buna de aruncat la gunoi. Lupu ar trebui sa inteleaga care-i este locul.

View Postecraul2, on 10th April 2010, 02:30, said:

Acest cuvânt antic târziu si medieval demonstrează nu doar prezenta elementului românesc în fosta Moesie, ci si importanta acestuia pentru noua civilizatie în formare.
Adica iarasi la sud de Dunare avem dovada latinofoniei devenita românism. Nu numai atata, dar acest românism este esential in constructia civilizatiilor slave din BAlcani.

Inca odata intreb, unde sunt dovezile latinofoniei/românismului la nord de Dunare cand toate informatiile sunt doar despre latinofonia/românismul suddunarean (adica din Balcani)?

#6281
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View Postbollanou, on 10th April 2010, 00:51, said:

Inca o demonstratie ca in Iustiniana Prima se afla 600 de cetati, acolo unde populatia latinofona se va retrage in momentul in care derbedeii de avari si slavi ataca latinofonia.
citeste inca o data ce spune Sorin Olteanu:
Pentru peninsula Balcanică (unde se afla si Iustiniana Prima, patria împăratului, nu departe de Nis, în Serbia de azi) el însiruie peste 600 de nume de cetăti...
e vorba de toata Peninsula Balcanica, nu doar de Iustiniana Prima. Procopius mentioneaza peste 600 de cetati din toata Peninsula Balcanica.

View Postravinescu, on 9th April 2010, 21:17, said:

Așa că s-a decis preluarea religiei ortodoxe și de către protoromâni, care permitea comunităților mixte protoromâno-slave să continue să trăiască împreună și să se contopească ulterior într-o singură comunitate, cea a poporului român. Asta e interpretarea pe care o dau eu deciziei din vremurile acelea, pentru că întotdeauna trebuie gîndit logic și trebuie privite lucrurile din perspectivă pragmatică. Pe vremea aceea o hotărîre luată greșit putea duce la anihilarea totală a unui popor, de aceea eu cred că decizia adoptării religiei ortodoxe în locul celei catolice a ținut cont în primul rînd de condițiile locale, de necesitatea păstrării unei păci sociale și religioase între cele două comunități principale de origine etnică diferită care trăiau împreună pe teritoriul ce va deveni ulterior România.
cred ca e prea mult spus "s-a decis" cu referire la ortodoxia românilor.
cand spui "s-a decis" se intelege ca ar fi vorba de o persoana sau de un grup restrans de persoane (un consiliu) care intr-un moment bine definit si-a(u) pus problema "pe ce cale mergem?". de fapt n-a fost asa. nimeni nu a decis "vom fi ortodocsi". pur si simplu asta a fost cursul istoriei.

View Postlupu2, on 9th April 2010, 16:40, said:

Am mai prezentat acele cantece (nu bocete) de inmormantare, cantate inca in multe zone ale tarii in sec.XX, evident elemente ale credintelor precrestine, si mai dau un citat din

http://www.cimec.ro/...raficRoman.html

...

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 19.jpg

http://www.cimec.ro/...../Fig 12-1.jpg

http://www.cimec.ro/.....oto/Fig 1.jpg se stie ca dacii erau renumiti pentru cunostintele in domeniul plantelor medicinale

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 17.jpg

http://www.cimec.ro/.....to/Fig 26.jpg
toate linkurile imi dau The system cannot find the file specified.

View PostLeinarius, on 9th April 2010, 12:50, said:

Lupule, nu se prea poate numi crestinism dupa canon ceea ce arata cateva indicii (relativ rare, totusi). Crestinism popular poate insemna orice ...

Iar pastrarea unor evidente ramasite pagane in domeniul superstitiilor romanesti, de factura romana (cultul solar, sanzienele, etc.) arata ca stramosii nostri nu au fost crestinati in masa din primele secole ale mileniului I.

E posibil ca in regiune sa fi existat comunitati de crestini, insa crestinism generalizat si curat, asezat, a venit abia odata cu autoritatile in stare sa tina episcop si canon.
...

Povestea cu romanicii sud-dunareni care au pribegit cu crestinismul in suflet nu se sustine nici ea...


Nimeni nu poate zice ca e imposibil ca unele urme sa nu fie inca descoperite, ca unele aspecte scapa vederii, dar totusi crestinismul nord-danubian nu apare ca un lucru cert pentru primul mileniu...
s-o spunem clar - afirmatia "poporul roma^n s-a nascut crestin" e doar propaganda.

#6282
bollanou

bollanou

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 88
  • Înscris: 31.03.2010

View Postego_zenovius, on 10th April 2010, 07:53, said:

citeste inca o data ce spune Sorin Olteanu:
Pentru peninsula Balcanică (unde se afla si Iustiniana Prima, patria împăratului, nu departe de Nis, în Serbia de azi) el însiruie peste 600 de nume de cetăti...
e vorba de toata Peninsula Balcanica, nu doar de Iustiniana Prima. Procopius mentioneaza peste 600 de cetati din toata Peninsula Balcanica.
Citeste ce am scris eu:
acolo unde latinofonia din Iustiniana Prima se va retrage, in cele 600 cetati, situate in oros-uri, cand derbedeii de avari si slavi ataca urbele latinofone

View Postego_zenovius, on 10th April 2010, 07:53, said:

toate linkurile imi dau The system cannot find the file specified.
afon in tot ce face si ce spune.

View Postego_zenovius, on 10th April 2010, 07:53, said:

s-o spunem clar - afirmatia "poporul roma^n s-a nascut crestin" e doar propaganda.
nu.
propaganda este afirmatia existentei unui crestinism la nord de DUnare in primul mileniu.
Caci crestinism la sud de Dunare este demonstrat, a existat, iar latinofonia a fost implicata profund.
Apropo, la 700 in Serdica (Sofia) se construieste o bazilica.
In Velico Tarnovo la fel.
E vorba de doua localitati cu traditii latinofone certe.
Si ma refer la hinterland.

Caci pe coasta Adriaticii musteste a crestinism latinofon.

In schimb la nord de Dunare, pauza.

Edited by bollanou, 10 April 2010 - 07:57.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate