Cresterea caprelor

V-as ruga ca discutiile de vanzare-cumparare sa le continuati pe bursa agricola sau in PM.

stea2012, on 08 septembrie 2013 - 23:26, said:

Nu pot sa las mai jos de 700 ron

horia66, on 09 septembrie 2013 - 11:28, said:

Scuze dl. Horia, dar nu prea intra lumea de pe aici pe Bursa ! L-am pus acolo si am foarte putine vizualizari.

Pai, intra doar cei interesati sa cumpere... altfel nu intra ! Si va rog sa nu mai poluati topicul cu vanzari / cumparari / negocieri / preturi, ca m-apuc sa sterg ...

Va salut cu respect !
Sunt proaspat crescator de capre , trebuie sa recunosc ca sunt destul de afon la tot ceea ce tine de cresterea lor ....pana acuma nu am in minte decat teorie ...
Am tot citit pana acuma despre ele , am mai vorbit cu crescatori vechi de capre pentru a mai afla cate una alta din practica cresterii lor , sunt dornic in continuare sa invat .
Deci , detin doua iedute Alba de Banat , in varsta de 6 respectiv 7 luni , provin din mame foarte bune de lapte .
In urma cu o saptamana am achizitionat pentru ele  si un tapusor Saanen , in varsta de 7 luni   , pe care la sfatul unui crescator mai in varsta l-am bagat in boxa cu ele .
Daca stiam ce se intampla l-as fi bagat separat .....ei bine "mesterul " meu tap in ultimile 3 zile a reusit sa "rezolve" amandoua iedutele , desi nu ma asteptam ca ele sa intre in calduri asa de tinere .....crescatorul care mi-a indicat sa-l bag cu ele in boxa mi-a zis ca iedele mele nu vor intra in calduri pana prin Noiembrie , una din ele provine chiar de la el .
Acuma asta este , nu mai pot face nimic , intrebarea mea este urmatoarea : cat de mult v-a fi afectat ritmul lor de crestere in continuare tinand cont ca s-au montat asa de tinere , una are acuma in jur de 30-35 de kg , cealalta in jur de 25-30 de kg .
Nu se pune problema hranirii lor , au tot timpul mancare de calitate la discretie , lucerna palita , lucerna uscata , apa curata , iar porumbul nu se gata din jgheabul lor , le tin mai mult inchise in boxa , doar dupa masa le scot cate-o ora la plimbare pe langa casa , mai rontaie cate o frunza de salcam , mai pasc cate o gura de iarba , dar mai mult se zbenguie si zburda ....sunt cam tot timpul satule cand le scot , le scot doar pentru siesta lor   ,
Sunt un pic dezamagit ca s-au montat asa de tinere , mi-as dori sa scot niste capre marisoare din ele nu niste "tabachere "   , mai ales ca le stiu mamele la amandoua .
Va multumesc .

Buna dimineata tuturor,

Capritele sunt hranite, asemeni si gainile, iepurii, pisica si cainii, deci putem sa alocam un pic de timp pentru niste usoare nelamuriri:

1. Daca nu dau la monta o capra pe lactatie, va produce lapte pana la monta din anul viitor ? ... ii va afecta performanta sau sanatatea ?
2. Se poate interveni cu ceva in alimentatie sau medicatie pentru a dezvolta mai bine ... sau mai repede o caprita nascuta in mai ... astfel ca la anul sa poata fi data la monta in conditii bune ?
3. Am facut un grajd de 50 mp, in care tin si capritele fiecare in padocul ei si iepurii si gainile ... e vre-o problema ? ... trebuie sa fac ceva in mod special in materie de vaccinari sau alta preventie ?

Cu stima,

Buna seara tuturor.

Ma ocup de cresterea caprelor impreuna cu familia de 10 ani si in toata aceasta perioada toate tratamentele,vaccinarile si deparazitarile la animale mi-le fac singur, prefer sa nu apelez la medicul veterinar din mai multe cauze.
Cu privire la subiectul anterior mi-as permite sa dau cateva raspunsuri. Daca nu am dreptate rog pe cineva mai experimentat sa ma contrazica.
1.De ce sa nu o dati la monta?. Daca preferati sa nu o dati la monta veti pierde de 2 ori odata iedul a doua oara cu siguranta cantitatea de lapte va fi mai mica dar sunt sanse sa nu fie de loc.
2. Da dar nu va recomand cu medicatie hraniti animalul corect si nu veti avea probleme.
3. Cu spatiul nu este nici o problema. Ce priveste vaccinarile si deparazitarile sunt obligatorii. Pentru deparazitari intern folositi ceva pe baza de albendazol.
                                                                 extern evomec.
De vaccinat eu vaccinez cu agalaxin sau agavac pentru agalaxia contagioasa.
Mamivac pentru mastite. Si anticarbunosul care il face doctorul (singurul de altfel) este in programa lor de la dsv. si este gratuit.
Pentru mai multe detalii cautati pe google "vaccinari la caprine si ovine"si veti gasi tot programul de vaccinari si deparazitari.

O seara buna tuturor

cris1981, on 22 septembrie 2013 - 08:45, said:

Destul de mult. Si riscul e sa intarzie in crestere si sa ajunga la varsta osificarii cartilajelor de conjugare, fara a avea dimensiunile corespunzatoare. Ceea ce va insemna probleme la fatare, mai ales in cazul sarcinii unice.

Quote

in afara de lucerna, care are ceva proteina, restul furajelor mentionate de matale sunt energetice, nicidecum proteice...

Quote

Pai, si-a cui e vina ? Am tot scris pe-aici de mi s-au tocit degetele, despre problemele montelor precoce, si lumea tot dupa ce spun vecinii se ia...

masterd6ib6, on 23 septembrie 2013 - 06:51, said:

Va scadea treptat productia de lapte si se va epuiza tesutul nobil (epitelial de tip secretor) din uger. E foarte posibil sa nu mai aiba aceleasi performante in lactatia urmatoare (dupa viitoarea monta).
Secretia laptelui este de tip holomerocrin, ceea ce inseamna ca "jum'ate" este produsa prin secretie umorala (fara distrugerea de celule epiteliale), iar cealalta ":jumatate" este produsa prin liza celulelor epiteliale, deci prin consum tisular. De aceea este necesar repausul mamar intre doua lactatii (pe langa tot mecanismul hormonal care influenteaza lactatia), si de aceea lactatia normal acceptata are o anumita durata, in functie de specie. Femela lactanta este ca un fel de fabricuta care trebuie sa intre in "remont" cateva luni intre doua lactatii succesive pentru a produce mai departe in cicluri urmatoare de productie, in parametri optimi.

Quote

Proteina mai multa in hrana (srot de fl. soarelui, tarate de grau) si suplimente minerale (calciu, magneziu, oligoelemente etc.)

Quote

Daca este igienic (se scoate des balegarul afara), asternutul este uscat (paiele) si nu sunt probleme cu dejectiile in general, cu ventilatia (si cu aglomeratia, stii matale bancul cu Itzik si cu capra, nu ?), totul e ok.

Am inteles domnu Horia , va multumesc pentru raspuns , desi speram sa nu-mi confirme ceea ce banuiam ....asta e , chiar nu mai ce face acuma .
Le voi furaja cat mai sanatos si ma voi ruga sa nu se adevereasca ce ati spus dumneavoastra ....
Sa fim sanatosi !

cris1981, on 22 septembrie 2013 - 08:45, said:

Cate o injectie cu prostaglandina F2 alfa si se rezolva.

Edited by cat1, 24 September 2013 - 17:06.

Quote

Domnu Horia,
Pentru niste iade de 5-6 luni cit la % srot fl-soarelui (35% prot) ar fi optim in ratia de concentrate? 20% e mult?

Domnule Horia daca puteti v-as ruga si eu sa-mi spune-ti ratia completa de mancare pentru iedute sannen. As mai avea o intrebare : Cam la cat timp este bine sa bag un tapusor in capre,am unu de 5 luni sannen si ma intreb daca e bun pentru reproductie acum sau sa-l dau la anu ?  Va multumesc si o seara linistita va doresc

mardukkk, on 24 septembrie 2013 - 17:55, said:

Nu-i mult. Poti sa mergi pana la 30-35% (o treime).

horia66, on 25 septembrie 2013 - 10:01, said:

In caz ca folosesti samanta intreaga este valabila aceiasi proportie ?

horia66, on 24 septembrie 2013 - 11:32, said:

Multumesc de raspuns doc !

Vroiam sa o sar cu monta pe una din caprite pentru a avea lapte permanent ... intentionam asa un fel de rotatie, astfel ca din trei capre una sa livreze lapte cand celelalte se ocupa cu noua generatie ... exista vre-o metoda la indemana crescatorului biban ?

Cum sa le fac pe rasfatatele astea sa manance tarate ?... pufnesc si stranuta si nici nu vor sa se atinga de ele.

dinca59, on 27 septembrie 2013 - 10:20, said:

Daca folosesti samanta intreaga proportia este de maxim 10%, fiindca continutul in grasimi este mult mai mare al semintelor intregi vis-a-vis de srot, si aportul de grasimi in ratie va fi mult prea mare - cu tulburari metabolice, digestive etc.

CosminPaiu, on 24 septembrie 2013 - 19:52, said:

Nu pot, din doua motive.
1. Caprele (fiind rumegatoare) au nevoie de furaje fibroase (fan, masa verde, frunzare, tulpini vegetale etc.), la care se adauga furaje concentrate (proteice si energetice). Furajele fibroase trebuiesc administrate la discretie.
2. Nu stiu de ce furaje concentrate dispui, ca sa-ti pot alcatui o ratie de tain.

Quote

La anu'.

masterd6ib6, on 28 septembrie 2013 - 09:22, said:

Nici macar la indemana celui profesionist. Caprele au o evolutie sezoniera a ciclului de reproductie, a debutului lactatiei si a intarcarii. Nu e ca la vaca, sa se poata pozitiona fatarile si intarcarile tot timpul anului.

Dar ai putea sa faci altfel: una din ele s-o montezi foarte devreme (pe la inceput de Septembrie), iar alta s-o montezi foarte tarziu (Dec.-Ian.). In felul acesta vei acoperi o parte din perioada intarcata a uneia, cu lactatia alteia. Nu vei putea s-o acoperi cu totul, dar perioada in care vei fi total descoperit va fi mai scurta.

Uite aici, pentru matale (si pentru altii care pricep engleza):

 Goat Reproduction.pdf   1.2MB   53 downloads

Quote

Le presari niste sare deasupra si le umezesti un pic (sa nu mai fie asa prafoase, sa faca un pic de bulgari). Atentie: nu uzi decat atat cat mananca intr-o zi, ca altfel se mucegaiesc.
Sau le toci niste dovleci (cu sata^rul, pe tocator, in cubulete) si ii amesteci cu taratele.

marconi1967, on 13 iulie 2013 - 13:26, said:

sunt sigur ca asociatia v-ar fi ajutat daca le-ati fi facut o vizita.
despre infiintarea unei ferme in cazul dvs. -sporirea productiei de carne, tehnologii de crestere si ingrasare a iezilor,elemente de eficienta economica a ingrasarii iezilor nu se poate sta de vorba pe mail.

Domnule Horia dispun de furaje ca : porumb , srot de fl.soarelui,srot de soia, carbonat de calciu,fosfat monocalcic , premix, faina de peste dar cred ca nu e cazul si cam atat. Va multumesc si va doresc o zi buna.

Tain: 500-800 g / zi (vara mai putin, iarna mai mult), impartit in doua mese (dimineata si seara): 30-35% sroturi (poate sa fie numai srot de floare), 62-57% amestec de cereale (porumbul poate sa fie macinat cu tot cu stiulete, in general macinarea se face sub forma de uruiala grosiera - cca. 3-4 mm, NU sub forma de faina), 5% calciu (carbonat, fosfat etc. amestec), 3% sare grunjoasa.

Pe langa acestea, furajele fibroase (fan, frunzare, masa verde, resturi vegetale, dovleci etc.) trebuie sa fie administrate la discretie.