Nucul: plantare si intretinere - topic dedicat

 Ionelmoraru, on 28 ianuarie 2015 - 00:10, said:

O anumita influenta sigur exista, aceasta poate fi pozitiva sau negativa in functie de multi factori (distanta, perioada de inflorire etc), dar as vedea o problema doar daca ar fi foarte multi , ca si o alta livada plantata cu nuci din samanta.

Referitor la partea cu ,, interesul comercial'', nu as vrea sa fiu inteles gresit ca sunt impotriva celor care fac comert cu orice produs ce are legatura cu topicul, insa argumentele care se aduc sa nu fie tendentioase ci unele cat se poate de pertinente , ca lumea sa ia decizii bune, in cunostiinta de cauza. Eu insumi doresc ca cei care au ceva de promovat pe acest subiect (ex.material saditor, servicii in domeniu , carti de specialitate pe subiect etc.) sa fie activi, dar deschisi ; adica sa aduca argumente logice , bine intentionate si documentate in favoarea produselor lor.
Eu spre ex. caut de mult material saditor de calitate din soiuri care sa aiba perspectiva pentru zona Transilvaniei; alaturi de mine am o serie de colaboratori care asteapta un raspuns de la mine pe subiect. Pana acum inca nu am un raspuns. Poate ma ajuta careva de pe forum.

La nucii unguresti te-ai uitat? In special Milotai10, se aduc de aproape (Milota e la 150km de Zalau) si cred ca se preteaza mai bine la clima noastra.
Poate dai mai multe detalii si despre acele colaborari.

 raul-sj, on 27 ianuarie 2015 - 22:13, said:

Chiar va rog sa dezbateti, domnule Raul-sj,  aceste subiecte interesante pentru forumisti: 1.Nucii frantuzesti,  2.Distanta de plantare, 3.Rezistenta la frig, 4.Portaltoii si 5 Economia fructelor. Multumesc anticipat

Asteptam de mult un Profesionist ca Domnul Raul care sa ne mai lumineze si pe noi amatorii despre unele chichite aparent banale dar foarte importante in formarea unei livezi de nuc.De fapt asta e si rolul forumului ,sa se lumineze cei care iubesc si doresc sa planteze soiuri de nuc.Sper din toata inima ca aceste discutii constructive sa duca in final la alegerea soiurilor cele mai potrivite pentru tara noastra.

Pentru curiozitatea mea as vrea sa stiu pe ce criterii se aleg comunele care au o favorabilitate ridicata sau scazuta in ceea ce priveste cultivarea nucului, pentru ca am vazut in studiul relizat doua comune vecine si una cu nivel ridicat si cealalta nivel scazut afladu-se practic la 2-3km una de cealalta. Multumesc

Am mai zis: fara nici-un criteriu real, care sa ia in considerare conditiile pedoclimatice complexe pentru o anumita cultura, dintr-o anumita zona geografica.
Prima idiotenie este incadrarea pe zone de favorabilitate pe zone administrative. De ce spun asta: probabil stiti cu totii comune unde o localitate se afla pe ses sau dealuri domoale, insa are in componenta si sate sau catune la varf de munte, cu pretabilitate care tinde spre zero. Ori conditiile de clima, sol, apa freatica, microrelief samd, nu prea tin cont de limitele dintre hotare. Si eu sunt curios cum au facut lingaii de hartie de la minister media: au bagat capul in cuptor si picioarele in apa rece, iar in medie se simteau bine?
Evident au fost discutii aprinse pe tema asta, responsabilii invocand ecuatii de regresie liniare, randomizari, calcule statistice complexe, proiectii de GIS  si alte minunatii tehnologice de ultima oara. Asa o fi, numai ca rezultateledin tabel nu (prea) bat cu realitatea din teren.
Povestea a inceput la sfarsitul anului 2006, inainte de aderarea la UE, cand mai marii judetelor trebuia sa raporteze din datele locale detinute, la mai marii din Bucuresti, daca se poate pe ...ieri. Daca va amintiti totul se facea atunci pomperistic, deam-boulea, nu cumva noi sa fim vinovati cu nu aderam la (...)UE.
Evident ca sa "dea bine" , au fost transmise atat date reale (unde existau studii pedologice complexe) dar si multe din burta. Consecintele sunt cat se poate de nefaste, pentru fermierii care vor sa acceseze fonduri Europene, unde se cer conditii de pretebilitate ridicata la peste 75% din suprafata cultivata.
Daca totusi cineva vrea sa acceseze fonduri din zone cu potential scazut, atunci are nevoie de intocmirea unui Memoriu Justificativ (bazat pe un studiu pedologic real), care sa atesteze ca parcela luata in studiu ofera conditii optime pentru cultura care urmeaza sa se infiinteze.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/qsjTyOUeZHA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Salutare,

Daca tot vine vorba de zonare, as face cateva precizari ca mai apoi, in alte posturi sa vb. si de soiuri.

Nucul este o specie cu plasticitate ecologica destul de mare, insa nu neaparat ca soi , ci ca specie in general. Genetica lui este usor influentata de factorii climatici, prin urmare sufera  relativ usor (fata de alte specii pomicole) schimbari genetice.  Fenomenul se numeste transformare somaclonala; eu l-am observat la mine in gradina- un nuc mare de vreo 50 ani, cand eram copil avea nuci frumoase, cu coaja subtire; acum vreo 10-12 ani l-a surprins un inghet tarziu si de atunci fructele sunt mici si tari (pietroase). Alte exemple sunt date si in carti; in cartea lui Cociu si colab. despre culturile nucifere este dat exemplul nucului M06R, un exemplar de la Minis- Arad, care pornea in vegetatie in Iunie si tot inflorea vreo 2 luni, astfel ca avea fructificare pe o perioada lunga de timp; ultimele fructe erau surprinse de inghet fara sa fie mature. domnul profesor Ropan de la Cluj ne spusese de un exemplu similar la prun, unde o livada de 6 ha de  Stanley de la Baciu-Mera a fost surprinsa de inghet tarziu, in anii urmatori pornind in Iunie in vegetatie, dar fructele nu se mai coceau toamna.
Prin urmare consider ca este foarte important sa se stie cat mai multe lucruri privind cerintele nucului , zonarea si microzonarea. Ganditi-va si in felul urmator: daca ar fi o specie foarte usor de plantat si de obtinere a fructelor, ar mai fi pretul asa de mare si cerinta neacoperita; de ce nu se intampla acelasi lucru cu marul?
Literatura de specialitate da diverse criterii de selectie a zonelor favorabile pentru nuc, dar mi se pare ca informatia nu este specifica, ci mai degraba una generalizata.

Din literatura pe care am studiat-o si din experienta mea am tras urmatoarele concluzii referitoare la zonarea nucului:
Zonele consacrate, unde nucul da productii mari si constante, atat in lume, cat si la noi, sunt zone cu climat de adapost in care nu sunt oscilatii si amplitudini mari ale factorilor climatici. Mai mult aproape toate zonele au umiditate atmosferica mai ridicata, sunt zone mai umede , cu influenta oceanica, sau influenta unor ape stationare sau curgatoare mai mari. In marea majoritate a zonelor nucul este plantat intre 200 si 500 m altitudine (Cociu recomanda la noi 350-450m) , pe vai deschise (ex. California )sau in depresiuni drenate, submontane(nu intramontane) - ex. Geoagiu. La noi in tara zonele cele mai bune sunt in silvostepa  si in etajul padurilor termofile (carpenul, cerul, stejarul pufos etc.).
Fiind pretentios la lumina prefera zonele cu intensitate luminoasa mai mare, la noi in tara atingand aproape limita nordica. Pe pante , productii comerciale se obtin doar pe expozitii SE - S, dar in lume este plantat mai mult pe terenuri plane sau usor inclinate cu panta max. de 5% (un argument este probabil si necesitatile mecanizarii culesului).Este specia care nu isi suporta nici propria umbra.

Pretentios fata de apa prefera zonele cu precipitatii mai multe, mai ales in sezonul de vegetatie mai- octombrie; dar avand si o inradacinare profunda are acces la apa, asta depinzand mai ales de sol.Oricum nu suporta apa stagnanta , conditii in care piere rapid. Solurile cele mai prielnice sunt cele cu substrat permeabil care sa retina apa, dar sa nu o acumuleze. De cele mai multe ori livezile comerciale in lume sunt amplasate pe aluviuni, care au panza freatica la 3-4 m adancime , astfel ca pomii sa se poata alimenta din freatic in perioadele secetoase; cu toate acestea freaticul prea sus, la 1,5 - 2 m compromite livada incepand cu anii 15- 20 deoarece pomii nu mai au volumul edafic util necesar. Solul nu trebuie sa aiba mai mult de 20% schelet , tot din considerente de volum edafic. La noi in tara cele mai potrivite soluri din zonele de cultura a nucului sunt faeoziomurile, eutricambosolul, preluvosolul tipic, dar care in Bt are maxim 40% argila , preluvosolul rodic si aluviunile (cred ca v-am zapacit cu aceste denumiri de specialitate, dar daca este nevoie va dau detalii).

Acestea sunt in mare conditiile generale , insa nuantarile sunt multe. Orice parcela trebuie analizata din prizma acestor factori esentiali, si a multor altora de mai mica importanta, care pot fi ameliorati.
Analizand acesti factori si zonele de cultura eu am tras o concluzie in legatura cu soiurile: TOATE ZONELE IMPORTANTE DE CULTURA ISI AU PROPRIILE SOIURI CARE PERFORMEAZA . Chiar la noi in tara se observa cest lucru. Soiurile din sud (Subcarpatii Getici- zona Valcea , Arges ) nu reusesc in Transilvania bine , cele din Ardeal (Hunedoara- Geoagiu) nu merg in Moldova si enumerarea poate continua. Punctual , anumite conditii din unele microzone ar putea oferi conditii optime pentru soiuri din zone straine.
Dar discutia pe soiuri este lunga si o putem discuta in alte postari.

Mi-as dori ca toti care se gandesc sa planteze nuc sa ia in calcul aceste observatii pentru a alege amplasamentul bun, ca in anii de productie sa se poata bucura de productii economice si de calitate; in acest fel vom avea livezi performante economic care sa ne aduca si bunastare ca de saracie suntem satui (noi romanii in general).

Și eu care mă plângeam că am pânza freatică la 3-4 metri și nu merge nucul !.Oricum în zona mea a Olteniei din sud-vestul țării,nu am văzut în 27 de ani de când mi-am făcut bagajele din Moldova ierni și geruri cum le-am simțit pe-acolo,de aceea mă gândeam că ar merge să încerc câțiva nuci francezi pe terenul meu,printre altele am un sol mai nisipos care drenează foarte bine apa,chiar dacă plouă cu săptămânile,nu văd băltiri de apă pe teren !.În primăvara asta voi face câteva carote de sol pentru a-l trimite la un laborator la o analiza amănunțită,probabil la Cluj.

Edited by scaiba, 28 January 2015 - 22:27.
Am eliminat citarea aiurea...

Domnule Raul,

1. Legat de nucul dv , cel care acum face nucile pietroase: ati incercat o rejuvenalizare? Taiat serios  in lemnul multianual , maxim 1/3 din coroana si lasat sa se regenereze din ochii dorminzi. Veti fi surprins de evolutia ulterioara. Eu am practicat asta si a dat rezultate foarte bune, in conditiile in care  in a treia decada a lunii iunie am sistat nutritia cu azot  si am practicat  sectionarea a 1/2 din radacini la aproximativ 1,5-2 m de tulpina. Am redus doza de apa, dar am pus accentul pe tratamentul cu microelemente, fosfor si potasiu. Ce a rezultat? O diferentiere a mugurilor floriferi cu mult peste asteptari , iar in anul urmator au rezultat nuci " ca in vremurile bune".

2.Legat de " zonele au umiditate atmosferica mai ridicata, sunt zone mai umede , cu influenta oceanica, sau influenta unor ape stationare sau curgatoare mai mari. In marea majoritate a zonelor nucul este plantat intre 200 si 500 m altitudine (Cociu recomanda la noi 350-450m) , pe vai deschise (ex. California )sau in depresiuni drenate, submontane(nu intramontane) - ex. Geoagiu"   spun ca sunteti intr-o oarecare eroare: Jumatate din productia de nuci globala se produce in China, iar unele provincii nu sunt tocmai renumite pentru umezeala ridicata. In alte provincii se cultiva nucul cu rezultate FOARTE BUNE  pana la 3400 m altitudine.
In Ucraina, Turcia si Iran nu putem vorbi de  un climat oceanic si totusi aceste tari sunt in topul producatorilor. Ba in cazul Ucrainei , al Turkmenistanului si al Kirgaztanului vorbim de un climat  continental, cu veri excesiv de calde si uscate si ierni excesiv de friguroase.
In Rusia, in zona Novosibirskului  nucii sunt cultivati sub forma de tufa. Sunt retezati in mod periodic si din restul de cioata care ramane la suprafata  sunt emisi periodic lastari care fructifica cand au o inaltime de maxim 1,5 m, iar din punct de vedere estetic zici ca-s o tufa de alun salbatic de la noi, doar de dimensiuni  reduse. Toamna stii ce fac cei de acolo? culca lastarii la pamant si zapezile care vin peste ei ii  protejeaza ca o manta pana in primavara urmatoare. Si vorbim de Siberia unde iarna ajung temperaturile la -40- -50 de grade Celsius, iar vara la + 35-40..
In China m-am intalnit cu niste australieni care cultiva nuc cu rezultate foarte bune pe cateva mii de hectare de teren in zone in care cantitatea totala de precipitatii nu depaseste 250 mm /an.
In California sunt niste calduri de lesini in timpul vegetatiei si ei ar productie mult mai putin fara sa aiba un sistem de irigatii. Si sistemul de irigatii e necesar dintr-un considerent foarte simplu: si in California 95% din apa   necesara nucului se elimina prin transpiratie si doar 5% e folosita in scopurile metabolice.
In Chile, intr-adevar  se simte influenta oceanica pregnant dintr-un considerent foarte clar: Chile e  o tara dispusa pe coasta pacifica a Americii de sud. De altfel se si spune ca  productia chiliana de nuci e de cea mai buna calitate pt ca exista conditii si de umiditate si de caldura si insolatie, pt ca - nu-i asa?- nucul este o specie heliofila, iubitoare de soare.
Umiditatea ridicata in aer se numara printre factorii favorizanti ai aparitiei bacteriozei si a antracnozei.  Regimul hidric e foarte important, daca tinem cont de faptul ca  o seceta prelungita poate influenta metabolismul  pomului , transformari care sunt " remediate" dupa 3 ani de regim hidric normal.

3. Despre soiuri favorabile sau nu intr-o zona, eu am facut o alta observatie: modul in care se manifesta un soi intr-o zona sau alta este STRICT legat de cata atentie si pricepere are nea omuletul care se ocupa de  plantatia respectiva. Si cand spun asta  am in vedere faptul ca   nea Caisa de la tara habar nu are  ca daca fertilizeaza in exces pomul cu balegar , mustuiala de gunoi de grajd, sau urina diluata influenteaza  negativ rezistenta nucului la boli , precum si ii se induce o sensibilizare la gerurile de peste iarna. Pomul are nevoie si de fosfor si de potasiu si de microelemente si  de...cat mai putine saruri solubile in sol. Pe cati din Romania care se ocupa de cultura nucului i-ai auzit  ca isi fac buletinele de analize din proprie initiativa si stiu cum sa isi fertilizeze nucii? eu unul am dus o gramada de "lupte" doar pe  subiectul asta si am ajuns sa  refuz sa colaborez cu cei care habar nu au  cat e de importanta relatia dintre nuc si sol si ca daca nu exista tot ce trebuie in substrat, e  total ilogic, imatur si iresponsabil sa dai vina pe nereusita  cu un soi DACA TU- CULTIVATORUL- NICI MACAR NU TI-AI DAT SILINTA SA TE INTERESEZI CARE SUNT ELEMENTELE CHIMICE DE CARE ARE NEVOIE POMUL, CE AI IN SOL IN MOD NATURAL, CAND SI IN CE DOZE SE APLICA NECESARUL DE FERTILIZANTI. Iar despre fructificatie, sa avem pardon, cati stiu doar ce ti-am scris la punctul 1 de mai sus?  E trist ca  cei ce cultiva nucul cred ca daca l-au plantat misiunea lor s-a terminat. Nu intamplator cine intelege si respecta recomandarile are rezultate. Cine nu face vreun efort sa inteleaga metabolismul si cerintele minimale in care pomul poate avea rezultate foarte bune, da vina pe soi, pe " Mercur retrograd" si pe lipsa de noroc.

Sper sa nu supar pe nimeni, dar vreau sa subliniez ca rezultatele se obtin numai atunci cand stii ce faci si cand faci lucrarile la timp, pt ca planta are nevoi specifice in functie de fenofaze. Si nu in ultimul rand, fiecare detaliu conteaza. Daca vrei rezultate, zic eu.

Edited by iosif73, 28 January 2015 - 22:33.

Domnule Viorel,

Departe de mine gandul de a  ma lega de viata dumneavoastra, dar simt nevoia sa va spun ca un pic de ponderatie nu v-ar strica. Si va dau un singur exemplu: prima oara cand am avut noi discutii  in contradictoriu a fost cand ati inceput sa va lamentati ca aveti o problema cu terenul dv pt ca e cam nisipos si panza freatica e la 3-4 m. Atunci ati luat-o la modul personal  si ati crezut ca o faceam pe desteptul. Mai sus  dl Raul v-a spus exact aceleasi lucruri si acum - poate- ati realizat din ce cauze "aiurea" va faceati probleme. Exact... nu era cazul sa va faceti probleme si din minimum de  inteligenta emotionala- e bine  ca in situatia in care nu aveti cunostinte sa o spuneti deschis. Va garantez eu ca nimeni nu se ia de dumneavoastra daca spuneti ca nu stiti, dar cand  nu stiti si faceti pe desteptul sa nu va mire  faptul ca  sunteti luat pe picior.

In aceeasi cheie puteti sa descifrati si mesajul moderatorului: atunci cand ati primit explicatia din DEX , e mai bine sa  va retineti de la orice pornire instinctual-orgolioasa si sa interpretati ceea ce vi se spune strict  in sensul dat . Orice interpretare  in alt sens  nu numai ca e nepotrivita, dar poate trada probleme putin mai grave, dar cum nu tin de competenta mea  ma opresc aici pt ca oricum e off-topic. Dv faceti ce vreti. Numai bine!

 sibisel44, on 28 ianuarie 2015 - 20:38, said:

Nu sunt plantati cam aproape uni de alti...?

eu am observat acolo ceva ce nu e prea normal sa existe intr-o livada de nuc: baltirea aceea. Mie unul aia imi spune ca  terenul nu a fost scarificat , ca posibil are un procent ridicat de argila  si ca nu a facut niciun fel de  lucrari de drenaj ( santuri de desecare/evacuare ) . Din ceea ce stiu eu  despre zona respectiva, panza freatica din zona de acolo are un continut semnificativ de  saruri ( de unde vine si denumirea localitatii printre altele), dar... din cate am vazut pomii s-au dezvoltat  cat de cat. Acum... nu am de unde sa stiu cum s-a hotarit proprietarul sa isi lucreze livada si cum sa mentina  o iluminare corespunzatoare  in coroanele pomilor.

poi am pus filmarea pentru ca ,, noii specialisti spuneau ca nu merge nucul din geoagiu numai la geoagiu, si mie mi se par coroanele un pic indesite si nu foarte profesionale dar in general destul de frumosi si inca ceva franquette merge si in sua la 7000 km de locul lui de bastina , chandler merge foarte bine in australia si spania , ma rog pot sa dau exemple pina miine  cat despre polenizare florile de nuc avorteaza si fara polen si de prea mult polen, dar in livezile de nuci selectionat care rodesc pe margine sant sigur ca nu este problema de polenizare excesiva circulatia aerului in interiorul livezii care sigur nu au coroanele aerisite este  mai greaoie decat in exterior si deci circulatia polenului este mult incetinita , deaia s-a incercat obtinerea de soiuri homogame , chiar daca plouain timpula polenizarii  sau nu bate vantul cand ne trebe noua este asigurata o productie buna  imi pare rau pentru stilul direct si fara multa poezie, NU AM STUDII IN DOMENIU)))))))))))))))) .

Edited by sibisel44, 29 January 2015 - 10:28.

cu sibisel 44 si cu Geoagiu 65 am avut o intalnire "star trek" in ....China . Vina,  Tehama, Serr, si inca vreo cateva din America de nord sunt si la Valcea si se comporta onorabil in conditiile noastre. Chandlerul nu e numai in Australia: il gasim si in Turcia si in Iran si in Romania  si in Italia si in Franta si in SUA si in Chile. Soiurile turcesti din familia Yalova le gasim si in Romania- chiar in Botosaniul lui zozo36- si in Moldova si in Ucraina si in Iran si  Franta. Soiul unguresc Milotai 10 este cultivat si langa Targoviste si la Sibiu. Soiul italian Sorento e cultivat la Vaslui fara probleme.

Ca sa nu mai zic ca soiul Pieral  e cultivat si in Romania cu foarte bune rezultate in Timis, Arad, Valcea, Hunedoara, Alba, Mures, Prahova, Buzau,  Vaslui,  Dambovita, Ilfov, Braila.

Dar asa cum spuneam mai sus... conteaza in primul rand omul care se ocupa de ei si cat de bine intelege ce nevoi are un soi sau altul si ce face pentru a le asigura conditiile optime de manifestare a potentialului genertic.

Edited by iosif73, 29 January 2015 - 10:28.

Si totusi nu sunt prea apropiati pt soiurile selectionate? Forma pare vas clasic, nu exista pericolul dezbinari, rupera unei ramuri de schelet din acel punct?
Nu cred ca apa baltea peste tot ci doar pe la capete, asta ce am vazut eu...

yany : incearca sa " vezi" in profilul solului. Daca undeva  se vede o baltire , asta se traduce  prin faptul ca solul nu ai are capacitate de inmagazinare si drenaj. Posibila cauza este faptul ca undeva pe la 30-50 de cm exista un strat foarte tasat de sol, care este foarte putin permeabil pentru apa sau ca exista  un procent ridicat de argila care - la fel- nu permite apei sa se infiltreze in profunzime. Asta  poate duce la asfixia mecanica a radacinilor- la disparitia microorganismelor simbionte cu radacina nucului. Ori asta echivaleaza- daca problema persista o perioada mare de timp- la  putrefactia/fermentatia radacinilor si la uscarea pomului. De asta , una din lucrarile de baza  pentru pregatirea terenului pentru o livada de nuci este SCARIFICAREA  insotita- acolo unde e cazul- de realizarea  de amenajari de imbunatatiri funciare care sa conduca la eliminare excesului de apa in situatiile critice. Dar cum astea costa, multi  trec la aprins lumanari si la rugaciuni pline de evlavie la Maica Domnului , ca sa fie feriti de precipitatii in exces.

Edited by iosif73, 29 January 2015 - 10:57.

Aceeasi problema o am si eu solul este argilos, norocul meu, daca il pot numi asa este ca mica mea livada e situata in panta si nu sta apa dar "spala" tot....asa ca tot nu am noroc