Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

"ZEBRELE" lu' Dorel&#...

Virtualbox Windows 7 nu mai merge

The Super (2018)
 Piese Vemo calitate

Bracket SPDIF

A murit Simona Patraulea, creatoa...

Probleme internet de 1G de la tel...
 Cozile de topor ale hotilor in ju...

De unde pot sa cumpar autocolant ...

Unchi si nepot arsi de vii nevino...

Problema excedentului de medici d...
 C++ Aplicatie grafica

Upgrade PC

Best free antivirus Windows/Android

Youtube playback eroare
 

Verbul „a fi”

- - - - -
  • Please log in to reply
304 replies to this topic

Poll: Pronunția lui „sunt” (228 member(s) have cast votes)

Cum pronunță familia, prietenii, colegii dumneavoastră?

  1. În jurul meu toată lumea pronunță cu u. (44 votes [19.21%])

    Percentage of vote: 19.21%

  2. În jurul meu majoritatea pronunță cu u. (51 votes [22.27%])

    Percentage of vote: 22.27%

  3. În jurul meu proporția este cam de 50% / 50%. (52 votes [22.71%])

    Percentage of vote: 22.71%

  4. În jurul meu majoritatea pronunță cu î. (55 votes [24.02%])

    Percentage of vote: 24.02%

  5. În jurul meu toată lumea pronunță cu î. (27 votes [11.79%])

    Percentage of vote: 11.79%

Cum credeți că ar trebui să pronunțăm?

  1. Neapărat cu u. (110 votes [48.03%])

    Percentage of vote: 48.03%

  2. Neapărat cu î. (45 votes [19.65%])

    Percentage of vote: 19.65%

  3. Fiecare cum s-a obișnuit. (74 votes [32.31%])

    Percentage of vote: 32.31%

Vote Guests cannot vote

#91
Marius1989

Marius1989

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,404
  • Înscris: 09.04.2006
Înainte de schimbarea ortografică din 1993 toată lumea rostea "sînt".
Abia după schimbarea ortografiei au început copiii să fie învățați la școală să rostească "sunt".

#92
mihaicro

mihaicro

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008
Forma "sunt" este proprie limbii latine. Ea este artificială pentru limba română, pentru că româna deși provine din latină nu este identică cu aceasta și s-a dezvoltat independent timp de sute de ani. E normal deci să existe diferențe aduse de evoluția naturală a limbii, iar introducerea de cuvinte latinești este o greșeală, pentru că ele nu respectă această evoluție. Ca urmare efectul de reintroducere a lui "sunt" e că încetinește vorbirea, fiind mai greu de pronunțat decît "Sînt". Se poate verifica ușor la televizor, unde aproape toți cei care vorbesc liber (nu citind pe teleprompter) folosesc forma "sînt".

Obsesia latinizării artificiale a limbii române a apărut în Transilvania în niște vremuri cînd identitatea românilor de acolo era periclitată (secolele 18 și 19). Nu trebuie uitat că tot în Transilvania a apărut "moda" de a numi copii cu nume latinești. Însă acest lucru era inofensiv și nu crea nici o problemă, după cum se vede și azi cu moda numirii copiilor folosind nume englezești, spaniole, italiene, etc. Numele mici ale persoanelor nu afectează limba, însă cuvintele care desemnează lucruri și acțiuni o afectează, pentru că limba a căpătat o anumită consistență de-a lungul timpului, și-a creat o structură proprie și ea nu acceptă orice cuvînt. Eforturile lingviștilor transilvăneni de a introduce forțat cuvinte latinești în română nu au avut succes, pentru că textele rezultate erau ridicole prin lipsa lor de naturalețe. Evident că s-a renunțat la această forțare a limbii, pentru că n-ar fi avut deloc succes la populație. Titu Maiorescu a combătut aceste exagerări pe care le-a descris în articolul Neologismele.

Nu are nici un rost să se sacrifice ușurința de a scrie și de a vorbi pentru a le băga străinilor în ochi originea latină a limbii române, mai ales că acest lucru nu face România o țară mai puternică sau mai respectată pe plan internațional. Singurul lucru obținut este chinuirea poporului român care trebuie să accepte și să aplice modificările ortografice aduse de Academie, deși acestea sînt contestate chiar și de către lingviști.

Există și pe forumul traducătorilor de softuri o discuție pe tema folosirii lui "Î din I" și "sînt":

http://groups.google...ccb9fd307381f4c

#93
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003

View Postmihaicro, on Nov 12 2008, 09:18, said:

Titu Maiorescu a combătut aceste exagerări pe care le-a descris în articolul Neologismele.
Pe vremea lui n-aveau dativ?

Quote

Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea
Si era corect sa zici "ai treilea"?

#94
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View PostLoveDemon, on Nov 12 2008, 14:40, said:

Pe vremea lui n-aveau dativ?

Si era corect sa zici "ai treilea"?


Am două explicații: dativul se înlocuiește și azi frecvent (mai des prin Ardeal) cu la + acuzativ, "dau la mama", ca să nu mai vorbim de urbanul contemporan "dau lu' mama".  :rolleyes:

Poate că felul de a vorbi al lui Maiorescu includea și folosirea unor particularități locale.

"Ai treilea" poate să fie o formulare eliptică după "unor ai treilea".

A doua ipoteză o deduc din ce scrie chiar el în același articol:

Quote

Căci profesorii, deputații și scriitorii noștri mai de frunte și-au făcut o parte însemnată a studiilor în limbi străine. De aici urmează, firește, că o sumă de cuvinte și de deprinderi sintactice le vin mai întâi în minte sub forma limbii străine pe care o cunosc mai bine.

Poate că ceea ce critică el la cei amintiți, îi mai joacă și lui cîte o festă, căci taman construcția cu la unii, alții, ai treilea e un calc perfect după nemțescul: für die einen, für die anderen, für die Dritten. (E drept că și în germană e ceva mai literar tot cu dativul: den einen, den anderen, den Dritten.)

#95
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postpamfil nastase, on Nov 24 2008, 08:36, said:

"Ai treilea" poate să fie o formulare eliptică după "unor ai treilea".

Poate că ceea ce critică el la cei amintiți, îi mai joacă și lui cîte o festă, căci taman construcția cu la unii, alții, ai treilea e un calc perfect după nemțescul: für die einen, für die anderen, für die Dritten. (E drept că și în germană e ceva mai literar tot cu dativul: den einen, den anderen, den Dritten.)
În limba română veche apare formula „ai treilea”, de exemplu la Miron Costin, în De neamul moldovenilor.

Deci nu cred că Maiorescu a luat formula din germană, mai ales că el evita orice împrumut din germană și critica foarte virulent astfel de împrumuturi, care erau relativ frecvente în presa ardeleană de atunci. Dacă totuși presupunem că a împrumutat formula de undeva, atunci e mai probabil că a luat-o din franceză. Am găsit secvențe de tipul „les uns, les autres, les troisièmes” sau „les premiers, les seconds, les troisièmes” în texte franțuzești din secolul al XIX-lea (Chateaubriand etc.).

În fond exprimarea „ai treilea” este ciudată astăzi doar pentru motivul că n-o mai folosește nimeni, deși există situații în care ar fi necesară. Acum folosim alte stratageme pentru a exprima același lucru, dar acestea nu sînt la fel de economice. Iată, nu ar fi mai comod să spui „Românii sînt ai patrulea din lume care au reușit să construiască un laser”?

#96
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View PostAdiJapan, on Nov 24 2008, 08:31, said:

În limba română veche apare formula „ai treilea”, de exemplu la Miron Costin, în De neamul moldovenilor.

Ai dreptate, uitasem de textele vechi.

View PostAdiJapan, on Nov 24 2008, 08:31, said:

Deci nu cred că Maiorescu a luat formula din germană, mai ales că el evita orice împrumut din germană și critica foarte virulent astfel de împrumuturi, care erau relativ frecvente în presa ardeleană [...]

Știu, am recitit, grație linkului, și articolul despre limba română în gazetele din "Austria" (i.e. de atunci), nici nu știam că Maiorescu e atît de prezent pe Wikipedia.

Totuși am mai văzut - ce-i drept rar - cîteva locuri unde îl suspectez de gîndire în germană. Nu sînt lucruri frapante sau care să siluiască limba română, dar genul de mînuire a frazei e mai aproape de germană decît de română. Știu că ar trebui să produc exemple, dar momentan n-am timp.

#97
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postpamfil nastase, on Nov 26 2008, 02:18, said:

Totuși am mai văzut - ce-i drept rar - cîteva locuri unde îl suspectez de gîndire în germană. Nu sînt lucruri frapante sau care să siluiască limba română, dar genul de mînuire a frazei e mai aproape de germană decît de română. Știu că ar trebui să produc exemple, dar momentan n-am timp.
Eu ca nevorbitor de germană nu am sesizat nereguli. Trebuie totuși să admit că atunci cînd citesc texte mai vechi de 10-20 de ani pornesc de la premiza că o parte din lipsa de naturalețe se datorește vechimii, deci e posibil să-i fi „iertat” și lui Maiorescu unele formulări.

#98
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostAdiJapan, on Nov 26 2008, 18:19, said:

Eu ca nevorbitor de germană nu am sesizat nereguli.
Între timp am mai citit cîte ceva din scrierile lui Maiorescu și cred că înțeleg care e motivul pentru care vi se pare că are influențe din germană: virgulele. Iată un citat din Despre scrierea limbei rumăne:

„Speru, că cele espuse vor fi de ajunsu pentru a constatà, că regenerarea dialectică și ceea ce numescu etimologistii corupțiune fonetică este propria viață a limbei și inteligenței unui poporu [...]”

Ambele virgule din citat sînt, dacă nu mă înșel, în stil nemțesc. Maiorescu a trăit și studiat mulți ani în Austria și Germania, deci este foarte posibil ca unele deprinderi să-i fi intrat adînc în reflex.

(Cartea din care am citat se găsește la Google Books, integral, în fotocopie după originalul din 1866, și o recomand tuturor celor interesați de ortografie.)

#99
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View PostAdiJapan, on Dec 1 2008, 04:19, said:

Ambele virgule din citat sînt, dacă nu mă înșel, în stil nemțesc. Maiorescu a trăit și studiat mulți ani în Austria și Germania, deci este foarte posibil ca unele deprinderi să-i fi intrat adînc în reflex.

Absolut nemțește. În germană toate propozițiile secundare se despart prin virgulă de principală, prin urmare și cele introduse de dass (pînă nu demult scris daß). În română în schimb se pun virgule acolo unde în germană nu sînt - și în general se cam abuzează, după părerea mea, mai ales în stilul jurnalistic.

Cine are germana în sînge, poate învăța cele cîteva reguli și pentru regulile de punctuație în română, va rămîne însă cu tendința de a nu pune virgule acolo unde ele nu sînt absolut necesare.

Mie mi-a mai sunat pe alocuri și topica calchiată după germană. Mai citesc, cînd oi avea timp și revin cu exemple.

View PostAdiJapan, on Dec 1 2008, 04:19, said:

(Cartea din care am citat se găsește la Google Books, integral, în fotocopie după originalul din 1866, și o recomand tuturor celor interesați de ortografie.)

Am găsit-o, am descărcat-o și-am să mă delectez spre sfîrșitul anului cu ea. Încă din prefață am mai găsit un exemplu de punctuație tipic nemțească (transcriu cu ortografia de azi):

Cu această rezervă însă primim orice discuțiune asupra materiilor propuse și vom urmări cu luare aminte toate observările, ce ni s-ar face.

În română de obicei s-ar cam pune virgulă după acest "însă", în germană nu. În germană relativa se desparte prin virgulă de propoziția determinată, în română nu neapărat, parcă doar în anumite condiții, pe care nu le mai știu.

"Unter diesem Vorbehalt jedoch nehmen wir mit größter Aufmerksamkeit sämtliche Diskussionen und jegliche Kritik entgegen, die uns begegnen würde."

Cam așa ar suna în germană și e o frază tipică de secolul 19.

#100
mihaicro

mihaicro

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 09.04.2008
A apărut DEXX, un dicționar gratuit care poate fi consultat pe internet și se bazează pe DEXI, dicționarul explicativ scos de Institutul de Filologie "Al. Philippide" de la Iași.

DEXX și DEXI folosesc ortografia cu "Î din I" și "sînt".

#101
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009
Am găsit recent cîteva materiale foarte bune pe tema schimbărilor ortografice din 1993:

Două articole de opinie aparținînd unor scriitori și publicate în România Literară:

http://www.romlit.ro/drag_academie

http://www.romlit.ro...ia_i_propaganda

Cea mai bună analiză făcută de un lingvist (Corneliu Dimitriu), prezentă ca anexă la "Tratatul de Gramatică", ce poate fi citit pe Google Books în versiune scanată:

http://books.google...._ndpwC&pg=PA823

#102
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postcrisdiac, on Feb 19 2009, 22:25, said:

Cea mai bună analiză făcută de un lingvist (Corneliu Dimitriu), prezentă ca anexă la "Tratatul de Gramatică", ce poate fi citit pe Google Books în versiune scanată:
Excelente cele două articole din România literară. Nu reușesc în schimb să văd textul analizei lui Corneliu Dimitriu; pagina pe care o indicați nu conține nici o imagine a textului. Mi-a scăpat ceva?

#103
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostAdiJapan, on Feb 19 2009, 18:01, said:

Nu reușesc în schimb să văd textul analizei lui Corneliu Dimitriu; pagina pe care o indicați nu conține nici o imagine a textului. Mi-a scăpat ceva?

La mine se vede perfect. Se poate ajunge la carte căutînd "Cornel Dimitriu" pe http://books.google.ro/  
Cartea e chiar primul rezultat, anume "Tratat de gramatică a limbii române : Morfologia‎".

http://books.google....cornel dimitriu

Paginile despre ortografie sînt la sfîrșitul cărții, în Anexă.

#104
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006
Se întîmplă ceva ciudat. Am procedat exact așa cum ați spus, dar cartea nu doar că nu este primul rezultat, dar nici nu este printre rezultate. Ieri cînd am încercat îi găseam totuși titlul, chiar dacă nu puteam citi nici un cuvînt din ea. Azi nici măcar atît.

Și mai ciudat este că urmînd legătura spre pagina de prezentare a cărții (cea pe care mi-ați dat-o), nu găsesc decît titlul, autorul și celelalte detalii din fila „Despre această carte”. În schimb fila „Previzualizați această carte” lipsește cu desăvîrșire. Oare face Google niște filtrări în funcție de țara de unde mă conectez?

Am reușit (cu multă răbdare) să descarc capturile de ecran pe care le-ați făcut. Urmează să le citesc. Mulțumesc pentru ajutor.

#105
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostAdiJapan, on Feb 20 2009, 05:26, said:

Se întîmplă ceva ciudat. Am procedat exact așa cum ați spus, dar cartea nu doar că nu este primul rezultat, dar nici nu este printre rezultate. Ieri cînd am încercat îi găseam totuși titlul, chiar dacă nu puteam citi nici un cuvînt din ea. Azi nici măcar atît.

Și mai ciudat este că urmînd legătura spre pagina de prezentare a cărții (cea pe care mi-ați dat-o), nu găsesc decît titlul, autorul și celelalte detalii din fila „Despre această carte”. În schimb fila „Previzualizați această carte” lipsește cu desăvîrșire. Oare face Google niște filtrări în funcție de țara de unde mă conectez?

Da, e clar că Google face filtrare în funcție de țară, cartea nu e disponibilă pentru previzualizare decît la accesarea cu adresă IP de România. Iar previzualizarea e limitată, adică nu sînt afișate toate paginile, de aceea nu am putut captura Anexa în întregime.

Analiza e bună pentru că subliniază faptul că ortografia din 1953-1989 a fost cea mai stabilă și cea mai respectată dintre toate ortografiile românești folosite vreodată. Și mai arată că Academia a adoptat în februarie 1932 o reformă ortografică (varianta Densușianu) care în privința lui Î/sînt era identică cu reforma din 1953 plus amendamentul din 1964 (păstrarea lui  doar în român). Însă această reformă nu a durat decît pînă în mai 1932, cînd după multe discuții s-a revenit la Â/sunt, ceea ce arată că într-adevăr din punct de vedere ortografic Academia a reprezentat încă din perioada interbelică o frînă care blochează măsurile de modernizare a limbii prin simplificarea ortografiei. Și aceeași Academie are o atitudine antiromânească, prin înlocuirea cuvîntului pur românesc "sînt" cu cuvîntul latinesc "sunt", ca și cum limba română nu ar avea dreptul să se dezvolte în mod liber, ci trebuie neapărat să maimuțărească latina.

Opiniile expuse în multe fire de discuție de pe internet (inclusiv acesta), cum că reforma din 1953 a fost realizată de comuniști în scopul rusificării limbii, sînt astfel anulate de prezentarea faptului că reforma din 1953 nu a fost nimic altceva decît preluarea celei din 1932 (varianta Densușianu).

Faptul că ortografia cu Î/sînt nu are nici o legătură cu comunismul este însă cel mai bine demonstrată de unele cărți publicate în jurul anului 1900, de exemplu cartea lui Nicolae Iorga "Studii și documente cu privire la istoria românilor" publicată în anul 1905 la București. În ea sînt prezentate unele documente vechi la a căror transcriere se folosește numai ortografia Î/sînt.

http://www.unibuc.ro...ii9/cuprins.htm

De altfel există o pagină cu multe cărți vechi scanate, care demonstrează că folosirea grafiei Î/sînt nu e o invenție comunistă, ci o variantă de ortografie care s-a practicat încă din secolul 19 în scrierile tipărite cu alfabet latin, deci încă de la începutul folosirii acestui alfabet pentru limba română.

http://www.unibuc.ro/CLASSICA/

#106
druid

druid

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 353
  • Înscris: 15.01.2004

View PostCBV, on Oct 31 2008, 10:38, said:

Domnilor, n-am de ce să mă obosesc aducând argumente în favoarea unei decizii a Academiei Române. Este o decizie și, în primul rând, trebuie respectată. O respect și pot aduce argumente că nu este bună! A nu o respecta echivalează cu a nu respecta legea și a fi pentru anarhie. Nu este o lege în sine, dar știm prea bine că legile, votate în Parlament, nu sunt mai puțin obligatorii, dacă au fost votate de către parlamentari fără nicio legătură cu subiectul legii; a votat și Ion Dolănescu. Acum, haideți să nu respectăm legea, pentru că a votat-o Ion Dolănescu. În Parlament trec, cu ochii închiși, legi referitoare la economie, de exemplu, și votează Adrian Păunescu. Prin urmare, legea nu trebuie respectată, deoarece au ieșit la televizor o serie de economiști, care arată că legea nu este corectă. Nu suntem de acord cu foarte multe lucruri, dar legea e lege. O hotărâre a Academiei Române, în domeniul gramaticii, echivalează cu o lege fără penalități. Doriți ca aceste hotărâri ale Academiei să treacă și prin Parlament, pentru a fi obligați să le respectăm? Vor vota oameni și mai puțin pregătiți decât în Academia Română. Până la urmă observ că dvs. nu respectați, din principiu, cel mai înalt forum al intelectualității. Asta-i problema, că aveți țâfnă pe academicieni.


Postul acesta e de departe cea mai clara apologie a totalitarismului si oricarui fel de impunere abuziva, fara a se pune problema legitimitatii. E socant chiar, cum cineva poate demonstra in termeni de "evitarea anarhiei" sau regula, orice abuz al puterii, indiferent daca este justificat, moral, legitim sau nu.

Au murit oameni in inchisorile comuniste, tocmai pentru ca nu au acceptat sa li se impuna colevtivizare cu forta sau chiar cum sa gindeasca si sa traiasca. Si vine acum un mare "carturar", logician pe deasupra, care toarna sofisme in sustinerea unor aberatii politice. Asta este una din slabiciunile democratiei, un backdoor, prin care esueaza si se sapa singura la radacina. Intotdeauna este nevoie sa ne calauzim dupa foruri mai inalte decit cele omenesti, tocmai pentru a ne feri de impostura si totalitarism.

Remarc insa cu bucurie, ca folositi termeni ca "tifna", care ar fi pacat sa paraseasca limba romana. In consecinta am nadejdea, ca nu e totul pierdut pentru dumneavoastra, deci nu va sfiiti, sa ne infruntati, dar fara minie dar pe argumente ceva mai zdravene si vrednice. :)

Un alt argument pentru scrierea cu "î", in loc de "â" este si situatia scrierii fara diacritice care este mai usor de parcurs, in varianta veche. Un exemplu sugestiv "mânie", care scris fara diacritice poate fi confundat cu manie(dupa normele actuale). ;)

#107
umbbra

umbbra

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 268
  • Înscris: 28.01.2007

View Postcrisdiac, on Feb 19 2009, 19:31, said:

La mine se vede perfect. Se poate ajunge la carte căutînd "Cornel Dimitriu" pe http://books.google.ro/  
Cartea e chiar primul rezultat, anume "Tratat de gramatică a limbii române : Morfologia‎".

http://books.google....cornel dimitriu

Paginile despre ortografie sînt la sfîrșitul cărții, în Anexă.

Are cineva cartea descarcata? As dori si eu...  :rolleyes:

#108
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postumbbra, on 26th May 2009, 23:06, said:

Are cineva cartea descarcata? As dori si eu...  :rolleyes:

Da, este mai jos. Poate fi descărcată de pe mai multe situri, în funcție de care din ele este disponibil în acel moment.

http://flameupload.c...ografie1993.zip

Cine dorește să se convingă că s-a scris cu Î din I cu mult înainte de 1953 poate descărca partea a doua a dicționarului etimologic publicat în 1879 de Alexandru Cihac. Cartea este scanată în versiunea originală. Autorul ei scrie cu Î din I și cu Sînt, deci e dovada cea mai clară că această grafie nu a fost invenția comuniștilor.

http://www.archive.o...t00cihauoft.pdf (fișier PDF de 50 MB)

Edited by ravinescu, 28 May 2009 - 18:49.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate