Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 

Verbul „a fi”

- - - - -
  • Please log in to reply
305 replies to this topic

Poll: Pronunția lui „sunt” (230 member(s) have cast votes)

Cum pronunță familia, prietenii, colegii dumneavoastră?

  1. În jurul meu toată lumea pronunță cu u. (44 votes [19.05%])

    Percentage of vote: 19.05%

  2. În jurul meu majoritatea pronunță cu u. (51 votes [22.08%])

    Percentage of vote: 22.08%

  3. În jurul meu proporția este cam de 50% / 50%. (53 votes [22.94%])

    Percentage of vote: 22.94%

  4. În jurul meu majoritatea pronunță cu î. (56 votes [24.24%])

    Percentage of vote: 24.24%

  5. În jurul meu toată lumea pronunță cu î. (27 votes [11.69%])

    Percentage of vote: 11.69%

Cum credeți că ar trebui să pronunțăm?

  1. Neapărat cu u. (111 votes [48.05%])

    Percentage of vote: 48.05%

  2. Neapărat cu î. (46 votes [19.91%])

    Percentage of vote: 19.91%

  3. Fiecare cum s-a obișnuit. (74 votes [32.03%])

    Percentage of vote: 32.03%

Vote Guests cannot vote

#109
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
A apărut recent cartea "Gramatica limbii române vechi (1521-1780)" scrisă de Constantin Frâncu, profesor universitar la Iași. Este o carte care ia în discuție modul în care a evoluat limba română din punct de vedere al morfologiei și sintaxei în intervalul de timp analizat. E vorba de o abordare științifică a problemei, totul sprijinindu-se pe nenumărate exemple luate din textele vechi.

M-am uitat special să văd ce se spune despre "sînt" și iată ce am descoperit:

=======================================
În texte [din perioada 1521-1640], curente sînt formele accentuate în mare parte analogice: "sînt", (și "sîmt", "sint", "simt"), "ești", "este" (mai des cu varianta "iaste"), "sem" (și "sintem", "sîntem"), "seți" (și "sînteți" și "sîmteți"), "sînt" (cu variantele "simt" și "sint"). Forma "sînt" de la pers. 1 sg. se explică prin analogie cu cea de la persoana 3 pl. "sînt<*sintunt"<sint", căci "sum" nu putea da decît "su", "-s", care sînt prezente în texte [ca forme scurte].

Formele cu "i" ("sint", "sintem", "sinteți") sînt formate prin literarizare, deci forme hipercorecte, pentru a evita pe "î" după "s" din "sînt", "sîntem", "sînteți" considerat dialectal.
.........................................................
Din aceste exemple, la care se pot adăuga multe altele, reiese că formele de tipul "sem", "seți" erau în textele rotacizante mai puțin întrebuințate, căci formele cu radicalul "sînt" erau cel mai mult folosite, iar formele supercorecte de tipul "simt", "sint" concurau pe celelalte două.
.........................................................
La pers. I-a și a II-a pl. formele etimologice "sem" (<lat. "*simus"), "seți" (<"*sitis") se întîlnesc atît în texte nordice , cît și în cele sudice, dar frecvența lor este mică în textele sudice din cauza concurenței pe care le-o fac noile forme analogice "sîntem", "sînteți" (cu variantele "sintem", "simtem", "sinteți", "simteți", create prin literarizare).
..........................................................
În concluzie, paradigma de prezent indicativ a verbului "a fi" era amalgamată din: forme etimologice ("su-", "s", "e", "i", "sem(u)", "seți", "sînt"), forme analogice ("sînt(u)", "ești", "este", "iaste", "sîntem(u)", "sînteți") și din forme hipercorecte ("sint(u)", "simt(u)", "sintem(u)", "sinteți", "simteți", "sint(u)", "simt(u)". Din această amalgamare de forme concurente [uneori] chiar în același text se conturează mai pregnant paradigma ce se va impune în normele literare: "sînt", "ești", "este", "sîntem", "sînteți", "sînt".

Constantin Frâncu - "Gramatica limbii române vechi" (editura Demiurg, 2009) - pag. 96-99
=========================================

După cum se vede, nu este pomenită nicăieri forma "sunt", ceea ce demonstrează încă o dată că ea este o invenție a Școlii Ardelene din secolul 19, fiind o formă care nu s-a transmis de la latină la română nici pentru persoana I sg., nici pentru persoana III pl. Dar să vedem ce se zice mai departe:

===========================================
La pers. 1 și 2 pl. se generalizează [în perioada 1640-1780] în limba scrisă din toate regiunile formele analogice "sîntem", "sînteți", în locul formelor etimologice "sem", "seți". [...] La persoana a III-a plural forma generală era "sînt", iar în textele neliterare apărau și formele hipercorecte "sint" și "simt". Formele etimologice [sem, seți] se întîlnesc sporadic mai ales la începutul perioadei și numai în texte ardelenești.
.........................................................
În prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină pe la 1770 de un anonim bihorean se dă următoarea paradigmă a verbului "a fi" la indicativul prezent: <Sg.> "sînt", "ești", "iaste", <Pl.> "sîntem", "sînteți", "sînt".
.....................................
Paradigma verbului "a fi" este dată și de S. Micu și Gh. Șincai în gramatica lor de la sfîrșitul perioadei cercetate: "eu sînt", "tu ești", "el e" sau "el este", "noi sîntem", "voi sînteți", "ei sînt".

Constantin Frâncu - "Gramatica limbii române vechi" (editura Demiurg, 2009) - pag. 301
=============================================

E clar că odată cu trecerea timpului formele derivate din "sînt" s-au impus peste tot, inclusiv în Transilvania, de vreme ce erau prezentate și într-o gramatică scrisă de niște reprezentanți ai Școlii Ardelene. Forma "sunt" nu apare în textele din perioada 1520-1780, ea apărînd  de-abia după 1800, ca urmare a unei decizii luate de un grup restrîns de persoane ce aveau ca obiectiv modificarea limbii române pentru a o face să semene cît mai mult cu latina.

Încă o dată se vede că forma naturală pentru limba română este "sînt". Ea e forma care a rezultat din evoluția limbii române și s-a impus de la sine pentru că este cea mai eficientă din punctul de vedere al ușurinței de pronunțare.

Istoria ajută deci nu numai la clarificarea modului în care s-a format și a evoluat poporul român, ea este la fel de utilă și cînd vine vorba de limbă. Trebuie înțeles faptul că evoluția naturală a limbii e similară într-un fel cu evoluția naturală a ființelor vii, adică ea se desfășoară pe baza unei selecții naturale, prin care se păstrează doar formele cele mai eficiente. Este deci o mare greșeală să se intervină în această evoluție naturală prin impunerea de forme artificiale ("sunt"), care nu au nici pe departe puterea celor care s-au format prin evoluția naturală a limbii ("sînt"). Oricît de frumoase ar putea părea aceste forme artificiale, ele nu au "suplețea" celor naturale și nu se pot impune în limba vie, cea vorbită. E la fel ca în viață, unde o operație estetică nu aduce decît eventual un plus de frumusețe, însă funcționalitatea de multe ori scade, pentru că se alterează alcătuirea naturală a corpului .

Mai este însă și un alt aspect în povestea asta cu intervențiile în scopul modificării estetice a limbii. În momentul în care niște autorități de stat vor să scoată din limbă un cuvînt românesc ("sînt") și să-l înlocuiască cu unul străin ("sunt") se dă semnalul că limba română nu este bună, că ea trebuie neapărat modificată pentru a deveni bună. Deci se insinuează faptul că evoluția naturală a limbii române nu a dus la ceva de valoare, ca urmare fructul evoluției trebuie ori să fie mascat (scrierea lui Î ca Â), ori să fie de-a dreptul eliminat (înlocuirea lui "sînt" cu "sunt"). Într-un astfel de semnal subliminal emis de autoritățile de stat trebuie căutată explicația pentru slăbirea din ultimii ani a legăturii dintre români și limba lor. Dacă se tot spune de aproape 200 de ani că limba română nu este bună în forma ei naturală, e normal ca imaginea limbii în subconștientul popular să fie afectată, cu toate modificările estetice care i-au fost aduse limbii în toată această perioadă. Deci dacă se tot semnalează (mai evident sau mai discret) că limba română are valoare doar prin înrudirea ei cu latina, rezultatul e că lumea ajunge să capete o părere proastă despre limbă, pentru că nu e normal ca o limbă modernă și vie (româna) să fie socotită mai prejos decît o limbă veche și dispărută (latina). Și de aici rezultă un complex de inferioritate care duce la tendința de abandonare a limbii în favoarea englezei în anumite domenii sau la scrierea incorectă fără diacritice, care denotă o lipsă de respect față de limbă.

Scrierea naturală (cu "Î din I" și "sînt") este un semnal pe care trebuie să-l dea aceia care au încredere în limba română și doresc ca ea să se dezvolte independent, scopul fiind doar modernizarea și întărirea limbii, nu lăudăroșenia cu originea. Revenirea la grafia naturală și logică este primul pas către refacerea imaginii limbii române în ochii propriului popor, care trebuie să învețe s-o aprecieze așa cum este ea în mod natural, pentru că acest mod este cel care îi conferă forța să reziste în competiția cu alte limbi.

Edited by ravinescu, 26 September 2009 - 22:53.


#110
Thomas-

Thomas-

    Nunc plaudite omnes!

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,436
  • Înscris: 31.10.2008
De fapt forma etimologica este is.

#111
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
Mulțumesc pentru citatele din cartea lui Constantin Frâncu.

View Postravinescu, on 27th September 2009, 05:48, said:

[...] ca urmare a unei decizii luate de un grup restrîns de persoane ce aveau ca obiectiv modificarea limbii române pentru a o face să semene cît mai mult cu latina.
Forma scrisă sunt nu avea ca scop modificarea limbii, pentru că se scria sunt, dar se pronunța tot sînt. Era o simplă convenție grafică. Efectul asupra pronunției a apărut mult mai tîrziu. Eminescu pronunța și el sînt deși scria sunt (pronunția lui o putem deduce simplu din rimele versurilor).

Dacă grafia actuală cu sunt se va perpetua mulți ani este foarte posibil ca pronunția artificială sunt să se răspîndească și să se generalizeze, mai ales dacă în școli se stigmatizează pronunția sînt. În principiu n-ar fi o nenorocire, atîta doar că este total inutil. Tot școlii îi datorăm și generalizarea formelor verbale de persoana a III-a plural în Muntenia (unde acordul dialectal normal era de tipul ei face, ei vine, ei bea), înfierarea cacofoniilor și pleonasmului, etc.

#112
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Eminescu pronunța și el sînt deși scria sunt (pronunția lui o putem deduce simplu din rimele versurilor).” – (AdiJapan)

O deducție fantezistă.
Nu vă mai agitați atât, pentru că nu veți reuși să modificați grafia. Nu vă rămâne decât să vă legați cu lanțuri de gardul Academiei Române și să faceți greva foamei.

#113
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCBV, on 28th September 2009, 00:34, said:

„Eminescu pronunța și el sînt deși scria sunt (pronunția lui o putem deduce simplu din rimele versurilor).” – (AdiJapan)

O deducție fantezistă.
Nu vă mai agitați atât, pentru că nu veți reuși să modificați grafia. Nu vă rămâne decât să vă legați cu lanțuri de gardul Academiei Române și să faceți greva foamei.
Cum explicați atunci că în versurile lui Eminescu cuvîntul scris sunt rimează sistematic cu cuvinte ca pământ, vânt, sfânt, mormânt etc., și niciodată cu cuvinte ca crunt, mărunt, cărunt, înfrunt sau altele asemenea? Apoi mai discutăm a cui deducție este fantezistă și a cui nu. (Desigur, veți ocoli răspunsul, așa cum ați făcut întotdeauna cînd v-am întrebat ceva concret.)

Cît despre gardul Academiei, nu mi-am propus să schimb eu grafia. Se va schimba atunci cînd în România deciziile vor fi luate de cei care gîndesc cu capul.

#114
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Cît despre gardul Academiei, nu mi-am propus să schimb eu grafia. Se va schimba atunci cînd în România deciziile vor fi luate de cei care gîndesc cu capul.” – (AdiJapan)

Nu credeți că jigniți oameni mult mai competenți decât dumneavoastră?

E o ambiție copilărească să scrieți tot felul de lucruri, care derutează pe cei neavizați. Și așa se fac destule greșeli gramaticale. Vă irită faptul că norma gramaticală cere să se scrie „sunt” și căutați tot felul de metode prin care să vă susțineți încăpățânarea de a scrie incorect. Dacă ați judeca puțin v-ați da seama că este inutil efortul pe care îl faceți, dar și dăunător celor care nu sunt suficient pregătiți. Nu v-ați găsit locul potrivit pentru a vă expune teoriile. Încercați pe un site de specialitate.

#115
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
Exact ce spuneam. Cum întreb ceva concret, cum vă faceți că plouă.

View PostCBV, on 28th September 2009, 01:30, said:

Nu credeți că jigniți oameni mult mai competenți decât dumneavoastră?
Nu eu sînt referința competenței. Țara asta are o mulțime de oameni care se pricep la ortografie și sînt capabili s-o normeze așa cum e mai bine. Cum se face că opinia lor a fost aruncată la gunoi, iar decizia a fost luată de agronomi, chimiști și alți incompetenți în ale ortografiei?

View PostCBV, on 28th September 2009, 01:30, said:

E o ambiție copilărească să scrieți tot felul de lucruri, care derutează pe cei neavizați. ?i a?a se fac destule gre?eli gramaticale. Vă irită faptul că norma gramaticală cere să se scrie ?sunt? ?i căutați tot felul de metode prin care să vă susțineți încăpățânarea de a scrie incorect. Dacă ați judeca puțin v-ați da seama că este inutil efortul pe care îl faceți, dar ?i dăunător celor care nu sunt suficient pregătiți. Nu v-ați găsit locul potrivit pentru a vă expune teoriile. Încercați pe un site de specialitate.
Cu alte cuvinte, cei neștiutori nu trebuie să afle adevărul. Trebuie să li se servească doar informații bine filtrate. Domnule CBV, au murit oameni pentru ca azi, în loc de cenzură, să avem libertate de exprimare. Decizia din 1993 a Academiei a fost un act dictatorial. Nu mă mir că sînteți de acord cu el, pentru că, iată, gîndiți la fel ca aceia care l-au săvîrșit.

Edited by LoveDemon, 27 September 2009 - 20:07.


#116
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Orice normă trebuie respectată. Altfel este anarhie.
Norma spune că se scrie: „sunt”, indiferent de cum ne place să pronunțăm.

#117
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCBV, on 28th September 2009, 16:01, said:

Orice normă trebuie respectată. Altfel este anarhie.
Vorbiți probabil de legi, nu de norme în general. Norma ortografică nu este o lege, ci este o convenție de cum se scrie corect, în raport cu o referință mai mult sau mai puțin artificială, stabilită de cineva. Nu e nici un risc de anarhie.

În plus, am tot dreptul să critic o normă (inclusiv o lege) dacă o consider proastă. Mai mult, am chiar datoria s-o critic, pentru că tot ce e strîmb trebuie îndreptat. Numai într-un regim dictatorial oamenii sînt nevoiți să înghită în tăcere tot ce le vine de sus.

View PostCBV, on 28th September 2009, 16:01, said:

Norma spune că se scrie: „sunt”, indiferent de cum ne place să pronunțăm.
Cîteva observații:

1. Norma post-1993 spune că se și pronunță sunt, nu doar că așa se scrie. Dacă un scriitor vrea să reflecte faptul că unul din personajele sale pronunță sînt, trebuie să scrie sânt (conform acestei norme).

2. Pronunția nu e după cum „ne place”. Cu foarte rare excepții pronunțăm în mod inconștient, fără să ne putem influența pronunția, cam în același fel cum respirăm într-un ritm sau altul fără să ne reglăm conștient respirația.

3. Cînd spuneți „norma” e bine să precizați care anume. Norma post-1993 nu este singura (și cu siguranță nu e cea mai bună). Oricît vă displace, limba română actuală cunoaște două norme ortografice, plus cîteva mici variațiuni ale fiecăreia.

Dar nu înțeleg de ce discuția alunecă mereu spre normarea limbii. Subiectul discuției este despre cum pronunță în realitate oamenii, nu despre cum ne cer normele să pronunțăm. Probabil de vină e faptul că pentru foarte multă lume gramatica e o activitate normativă, care stabilește ce e corect și ce nu. De fapt lucrurile stau cu totul altfel: normarea este un capitol infim și marginal în cadrul gramaticii, care în realitate este o știință. Frumusețea gramaticii stă în primul rînd în observarea și analiza faptelor de limbă și găsirea de regularități și de conexiuni între ele.

#118
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Dacă vorbim despre cum se pronunță; se cunoaște povestea lui Anton Bacalbașa.

Colonelul și generalul discutau despre cum se spune corect: „cartușieră” sau „cartușeră”.
Unul susținea într-un fel, celălalt în alt fel.
- Hai să-l întrebăm pe Ion, ordonanța , că el e de la țară și trebuie să știe – a spus generalul.
- De acord – a răspuns colonelul.
L-au chemat pe Ion.
- Măi Ioane, cum se spune corect, „cartușieră sau cartușeră”?
- Să trăiți, dom’ general, la noi în sat se spune „cartușelă”.  

Eminescu știa varianta populară „sînt”, așa că a rimat cu pământ, acolo unde a avut nevoie de această rimă, dar a avut bunul simț să scrie conform regulilor: „sunt”. Vreți să pronunțați ca Ion, moldoveanul, pronunțați: „sînt”.

#119
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCBV, on 28th September 2009, 19:58, said:

Eminescu știa varianta populară „sînt”, așa că a rimat cu pământ, acolo unde a avut nevoie de această rimă, dar a avut bunul simț să scrie conform regulilor: „sunt”. Vreți să pronunțați ca Ion, moldoveanul, pronunțați: „sînt”.
Mai zic o dată: nu pronunțăm cum vrem, ci pronunțăm așa cum pronunțăm. Așa că și cu încercarea dumneavoastră de a mă jigni, și fără ea, eu tot sînt pronunț, pentru că n-am cum să mă schimb. Iar dacă Ion moldoveanul și Eminescu pronunțau la fel ca mine, e un motiv în plus să mă bucur.

Forma sînt nu este „populară” (termen prin care probabil vreți să sugerați că forma sunt ar fi mai cultă), ci este forma obișnuită, folosită deopotrivă de țărani și orășeni, de muncitori necalificați și profesori universitari, de moldoveni și ardeleni și munteni, de strămoșii vechi și de copiii de azi. De ce mi-ar fi rușine cu ea? Cum să-mi fie rușine cu limba învățată de la părinții mei?

#120
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Forma sînt nu este „populară” (termen prin care probabil vreți să sugerați că forma sunt ar fi mai cultă), ci este forma obișnuită, folosită deopotrivă de țărani și orășeni, de muncitori necalificați și profesori universitari, de moldoveni și ardeleni și munteni, de strămoșii vechi și de copiii de azi. De ce mi-ar fi rușine cu ea? Cum să-mi fie rușine cu limba învățată de la părinții mei?” – (AdiJapan)

Forma „sînt” este moldovenească. Noi, cei din Țara Românească, spunem „sunt”. Eu i-am auzit pe ai mei pronunțând „sunt”. Majoritatea celor din jurul meu pronunțau așa, până când au venit comuniștii. De atunci s-au ferit să mai pronunțe așa. Era și timpul să se revină la spiritul latin al neamului românesc.

#121
Thomas-

Thomas-

    Nunc plaudite omnes!

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,436
  • Înscris: 31.10.2008
Nu inteleg de unde pana unde este Eminescu normatorul limbii romane actuale, care, colac piste pupaza, e si un grai muntenesc normat.

#122
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCBV, on 29th September 2009, 00:31, said:

Forma „sînt” este moldovenească. Noi, cei din Țara Românească, spunem „sunt”. Eu i-am auzit pe ai mei pronunțând „sunt”. Majoritatea celor din jurul meu pronunțau așa, până când au venit comuniștii. De atunci s-au ferit să mai pronunțe așa. Era și timpul să se revină la spiritul latin al neamului românesc.
Forma sînt nu este moldovenească, este românească și este folosită de secole întregi în tot teritoriul locuit de români. Este adevărat că de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea au început să apară vorbitori care pronunțau sunt, dar fenomenul s-a produs sub influența grafiei, nu pentru că așa vorbeau strămoșii lor. Era o modă: cine vorbea cu sunt dădea impresia că e om citit. Așa se face că azi în unele familii se vorbește cu sunt. Afirmația „Noi, cei din Țara Românească, spunem sunt” e aberantă. Eu am trăit practic toată copilăria și tinerețea în miezul Munteniei, și foarte rar auzeam cîte un bătrînel pronunțînd sunt.

Chestia cu revenirea la spiritul latin al neamului este de un ridicol extrem. Limba română are un caracter latin care nu poate fi contestat de absolut nimeni și pe care oricum nu-l demonstrăm deformînd un cuvînt.

View PostThomas-, on 29th September 2009, 00:57, said:

Nu inteleg de unde pana unde este Eminescu normatorul limbii romane actuale, care, colac piste pupaza, e si un grai muntenesc normat.
N-a zis nimeni că Eminescu ar fi normatorul limbii. Există totuși tendința printre lingviști de a-l considera unul din reperele importante ale limbii române frumoase, din motive evidente.

Limba literară actuală se bazează majoritar pe graiul muntenesc, nu este „un grai muntenesc normat”.

#123
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Forma sînt nu este moldovenească, este românească și este folosită de secole întregi în tot teritoriul locuit de români.” – (AdiJapan)

Dezinformați.
Sunetul „î” este slav, or, când au venit slavii? Poporul român nu este slav. Limba vorbită, înainte de venirea slavilor, nu avea acest sunet. Influența slavă se simte mai pregnant în estul țării și încearcă să inunde toate regiunile. Noi suntem o insulă de latinitate într-o mare de slavi. Insistența dumneavoastră este năstrușnică; încercați să-i convingeți pe cititori să se lase slavizați. De ce oare?

#124
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003

View PostCBV, on 29th September 2009, 08:49, said:

„Forma sînt nu este moldovenească, este românească și este folosită de secole întregi în tot teritoriul locuit de români.” – (AdiJapan)

Dezinformați.
Sunetul „î” este slav, or, când au venit slavii? Poporul român nu este slav. Limba vorbită, înainte de venirea slavilor, nu avea acest sunet. Influența slavă se simte mai pregnant în estul țării și încearcă să inunde toate regiunile. Noi suntem o insulă de latinitate într-o mare de slavi. Insistența dumneavoastră este năstrușnică; încercați să-i convingeți pe cititori să se lase slavizați. De ce oare?
Prin faptul ca AdiJapan pledeaza pentru transcrierea fonetica a unui cuvant care asa este pronuntat in mod natural de populatie, inseamna ca incurajeaza "slavizarea"?!?

#125
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
„Prin faptul ca AdiJapan pledeaza pentru transcrierea fonetica a unui cuvant care asa este pronuntat in mod natural de populatie, inseamna ca incurajeaza "slavizarea"?!?” – (LoveDemon)

Cuvântul nu este folosit „în mod natural” cu sunetul „î”. Asta este doar părerea celor care așa pronunță. Încurajarea spre slavizare vine din insistență. A cerut o părere. S-a făcut un sondaj. Din sondaj rezultă că nu are dreptate. De ce mai insistă?

#126
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostCBV, on 28th September 2009, 18:31, said:

Forma „sînt” este moldovenească.

Din contră, forma "sînt" este muntenească (sau mai degrabă sudică), iar asta se poate dovedi și cu ajutorul istoriei, dar și cu ajutorul logicii.
Să începem cu istoria. Am să citez din nou din cartea la care am făcut referință mai sus:

=============================================
Formele analogice apar în secolul al XVI-lea numai în textele sudice (Tipăriturile coresiene, Tetraevangheliarul de la Sibiu) și în cele dn zona Banat-Hunedoara, lipsind din texte provenite din Moldova, nord-estul Transilvaniei: "sîntem", "szemte", "sinteț", "sînteți". Numărul acestor forme analogice este mai mare în textele coresiene și în cele din Banat-Hunedoara decît al formelor vechi, etimologice, care de multe ori sînt influențe ale textelor nordice puse la contribuție de diaconul Coresi. Astfel, cercetînd psaltirile coresiene [în număr de trei] observăm tendința de a înlocui pe "sem" din primele două [psaltiri] cu "sîntem". Pe de altă parte folosirea în aceeași frază a celor două forme <<de prooroci certați "sîntem" și de apostoli învățați "sem">> poate fi privită ca o pătrundere a unor forme din vorbirea tipografului în limba scrisă, mai conservatoare, care folosea forma etimologică. Cert este faptul că inovația analogică [sîntem, sînteți] este înregistrată mai întîi în textele literare de tip muntenesc și de textele din zona Banat-Hunedoara.
...............................................................
În primele decenii ale secolului al XVII-lea forma nouă este înregistrată și de texte literare din Moldova: "sintem", "sinteți", forme analogice după "sint".
.................................................................
În documente [texte oficiale, neliterare] formele analogice sînt generale, iar formele vechi [sem, seți], moștenite din latină, se întîlnesc într-un singur document din secolul al XVI-lea care reprezintă graiurile nordice: "seți înțelepți", "ne seți priatini" (ambele de la M-rea Moldovița, 1592).

Constantin Frâncu - "Gramatica limbii române vechi" (editura Demiurg, 2009) - pag. 98 și 99
===============================================

După cum se vede, formele "sîntem/sînteți" au apărut întîi (sec. XVI) în textele literare sudice (Țara Românească și Banat-Hunedoara) și abia peste un secol (Sec. XVII) pot fi găsite și în texte literare moldovenești. Asta arată clar originea lor nemoldovenească.

Însă hai să apelăm și la logică pentru a demonstra același lucru. Toată lumea știe că dialectul vorbit în Moldova e mai molcom, deci lumea vorbește mai lent, ca și în Transilvania de altfel. În schimb în Țara Românească se vorbește repede, iar în București se vorbește probabil cel mai repede. Forma "sunt" nu este propice pentru vorbirea rapidă, asta poate observa oricine ascultîndu-i la TV pe cei care folosesc "sunt", dar apoi trec la "sînt" cînd începe să crească viteza vorbirii. În schimb "sînt" e perfect adaptat pentru ambele tipuri de vorbire, rapidă sau lentă. Deci "sînt" n-ar fi avut cum să fie originar din Moldova, pentru că în Moldova n-ar fi  fost nevoie de el, din moment ce se vorbește mai lent. Pe de altă parte în sud (Țara Românească), unde se turuie, era nevoie de o formă adaptată vorbirii rapide și din cauza asta s-a născut și generalizat "sînt", care apoi a fost adoptat și în celelalte provincii din cauză că este forma cea mai eficientă atunci cînd vine vorba de randamentul vorbirii.

View PostCBV, on 28th September 2009, 18:31, said:

Noi, cei din Țara Românească, spunem „sunt”. Eu i-am auzit pe ai mei pronunțând „sunt”. Majoritatea celor din jurul meu pronunțau așa, până când au venit comuniștii. De atunci s-au ferit să mai pronunțe așa.

Eu sînt din București și nu confirm faptul că se folosea "sunt". Nu știu cum se vorbea înainte de 1953, dar ținînd cont că forma "sunt" nu e folosită nici azi în vorbirea liberă tind să cred că nu se folosea nici atunci. Este o formă neadaptată pentru vorbirea rapidă din sudul țării.

View PostCBV, on 28th September 2009, 18:31, said:

Era și timpul să se revină la spiritul latin al neamului românesc.

Nu știu cînd a avut neamul românesc spirit latin, adică spirit de neam creator de civilizație și cuceritor. Eu observ doar spiritul balcanic (distructiv, dezbinator) și mai nou cel țigănesc (agresiv și insultător).

View PostThomas-, on 28th September 2009, 18:57, said:

Nu inteleg de unde pana unde este Eminescu normatorul limbii romane actuale, care, colac piste pupaza, e si un grai muntenesc normat.

Eminescu este folosit de multe ori pentru a demonstra caracterul latin al limbii române, pentru că cineva a analizat vocabularul folosit de el și a găsit că folosea în mare parte cuvinte de origine latină. Problema e că Eminescu a folosit o limbă elevată, tocmai de aceea este socotit creatorul limbii literare moderne. Deci limba folosită de Eminescu nu era limba țăranilor din acea vreme, era limba orășenilor. Iar limba românească cea mai pură era și este la sat (la țară), nu la oraș, unde limba suferă tot felul de influențe străine venite direct sau pe cale literară. Deci a trage concluzii despre limba română pe baza operei lui Eminescu nu este o metodă cu grad mare de obiectivitate. Limba populară este mult mai potrivită pentru a analiza vocabularul limbii române, asta și pentru că populația rurală depășește populația orășenească (iar pe timpul lui Eminescu populația de la sate era covîrșitor majoritară, probabil undeva pe la 80-90%).

View PostCBV, on 29th September 2009, 08:49, said:

Dezinformați.
Sunetul „î” este slav, or, când au venit slavii? Poporul român nu este slav. Limba vorbită, înainte de venirea slavilor, nu avea acest sunet.

Slavii au venit pe teritoriul României de azi cam pe la anul 500, deci la vreo 200 și ceva de ani după plecarea romanilor.

================================================
În număr mic, veniți prin infiltrații și constituind insule sau enclave etnice, slavii se poate să fi existat în Dacia și înainte de secolul al VI-lea [...]. În număr mare, luînd în stăpînire întregul ținut locuit astăzi de români, ei nu vin însă decît începînd cu secolul al VI-lea [anul 500].

C.C. Giurescu - Istoria Românilor (editura All, 2007) - pag. 201
================================================

Nu se știe care era limba vorbită pe teritoriul României înainte de venirea slavilor și nu se știe nici dacă era o limbă unitară, pentru că e greu de crezut că populația Daciei Traiane (Oltenia, Banatul și Ardealul) s-ar fi putut extinde în 200 de ani în tot teritoriul dintre Dunăre, Nistru și Tisa, teritoriu în care locuiesc azi vorbitorii de română. Nu trebuie uitat că o parte (mare, mică?) din populația Daciei Traiane a plecat odată cu armata romană pînă în anul 275, cînd s-a terminat retragerea aureliană.

În afară de asta nu se știe nici ce modificări suferise latina în cei aproape 170 de ani cît a existat colonizarea romană la nord de Dunăre. Coloniștii aduși de romani nu prea erau latini, adică din Italia, deși majoritatea probabil că vorbeau latina. Din inscripțiile rămase de la ei s-a putut deduce originea lor, iar majoritatea proveneau din populații romanizate anterior, în special din Peninsula Balcanică. Toți istoricii români mai vechi sau mai noi susțin asta.

=======================================
Originea coloniștilor este însă foarte diferită. Majoritatea au venit însă din cele două Moesii, din Panonia, Tracia, Dalmația. Lor li se aduagă alții din Noricum, Raetia, cele două Germanii, Gallia, Italia, Africa și din provinciile orientale ale Imperiului, pentru a nu mai vorbi de trupele cantonate în provincie și de veteranii acestor trupe stabiliți tot în provincie.

Ioan Glodariu: Etnogeneza Românilor (în volumul "Istoria României. Transilvania", editura George Barițiu, Cluj-Napoca 1997)
http://www.istoriatr...o/vol1/v1c2.pdf

Pentru harta provinciilor Imperiului Roman se pot vedea imaginile de mai jos:

http://www.euratlas....e_map_0200.html (anul 200)

http://en.wikipedia...._Empire_125.svg (anul 124)
======================================

View PostCBV, on 29th September 2009, 08:49, said:

Influența slavă se simte mai pregnant în estul țării și încearcă să inunde toate regiunile. Noi suntem o insulă de latinitate într-o mare de slavi. Insistența dumneavoastră este năstrușnică; încercați să-i convingeți pe cititori să se lase slavizați. De ce oare?

Slavii au venit și s-au așezat în toate regiunile țării, dovadă fiind multele nume de localități, rîuri și elemente de relief (munți, dealuri, etc.) care sînt de origine slavă. Nu e vorba de nici o "inundare" dinspre estul țării, pentru că slavii au venit din nordul țării, nu din est. Iar treaba cu insula de latinitate este doar o formulă propagandistică care îi face pe străini să rîdă cu gura pînă la urechi. Și îi face și pe români să rîdă, ținînd cont că există milioane de români cu nume de familie de origine slavă (Bogdan, Bratu/Brătescu/Brătianu, Dobre/Dobrescu/Dobrin, Dragomir/Dragomirescu, Dragoș, Drăgan/Drăgănescu, Mircea/Mircescu, Neacșu/Necșulescu, Neagu/Negulescu, Preda, Predescu, Pancu, Radu/Rădulescu/Rădoi, Stan/Stănescu, Stancu/Stănculescu, Stoica/Stoicescu, Șerban/Șerbănescu, Voicu/Voiculescu, Voinea/Voinescu, Vlad/Vlădescu, etc.), care sînt la fel de români ca și cei care au nume de familie de origine română. Limba e una și genetica e alta, dar amîndouă contează cînd vine vorba de formarea poporului român, care n-a stat pe nici o insulă, ci a stat alături de alte popoare. În cazul poporului român contribuția genetică a venit în special de la daci, traci (unde se includ și majoritatea coloniștilor aduși de romani) și de la slavi. Contribuția genetică latină (italică) este minoră, spre deosebire de popoarele romanice vestice, unde colonizarea s-a făcut cu italici. Deci românii sînt deja "slavizați" la nivel genetic. În ce privește limba, nu dorește nimeni s-o slavizeze, tendința actuală a populației și elitelor culturale este mai degrabă de englezificare, lucrul e ușor de constatat mai ales pe internet. Deci pericolul actual pentru latinitatea limbii române este altul, nu slavizarea.

View PostCBV, on 29th September 2009, 09:31, said:

Cuvântul nu este folosit „în mod natural” cu sunetul „î”. Asta este doar părerea celor care așa pronunță. Încurajarea spre slavizare vine din insistență.

Ba da, din scrierile vechi rezultă că în mod natural s-a impus sunetul Î, ceea ce e logic, pentru că "sînt" e mai ușor de pronunțat decît "sunt". Dar dacă e să vorbim de influența slavă, atunci trebuie menționat iotacismul (Eu, El, Ea, Era, Este sînt pronunțate cu un I înainte, adică Ieu, Iel, Ia, Iera, Ieste) pe care nu-l combate nimeni, pentru că face pronunția mai ușoară și este tot o tendință naturală apărută în evoluția limbii române. În DOOM 2 (pag. XLVI) se scrie clar într-o notă de subsol că pronunțarea ca Eu, El, Ea, Era, Este e greșită.

Edited by ravinescu, 29 September 2009 - 12:15.


Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate