Durata de viata a datelor de pe un HDD nealimentat

Referitor la hard -uri vechi pot să spun că am desfăcut anul trecut un Hard WD de 850 MB fabricat în 1996 pt că era blocat platanul și nu se învârtea,  și apoi l-am montat la loc. Am fost uimit să văd că Hard- ul respectiv nu avea nici măcar vreo garnitură pt etanșeitate, între cele 2 capace era un spațiu liber de vreo 2 milimetri. etanșeitatea se realiza cu un fel de bandă de schotch (scoci). După ce l-am montat la loc am pus scotch normal și acum hardul merge perfect. Nici nu mă așteptam să mai funcționeze hardul după ce l-am demontat. și totuși funcționează perfect. Probabil că în hard-uri e un gaz inert cum ar fi azotul N2 la presiune mai scăzută ca și în becurile cu incandescență

Hard-urile au o garnitura sub forma de burete, care permite circulatia aerului, pentru egalizarea presiunilor (interna/externa). Majoritatea au chiar un orificiu pentru asa ceva. Gazul din interior este AER, de ce ar pune cineva azot? Scrierea se face magnetic, aerul nu afecteaza cu nimic. Important este sa nu intre praful, de aceea sunt filtre in zona orificiilor si mai exista un filtru in interior, prin care trece aerul antrenat de discul in miscare.

Faptul ca pe un disc sin 1996 se pare ca sunt datele nu este relevant, caci ar trebui o verificare amanuntita pentru a se stabili corectitudinea lor. Tip md5, ceva asemanator. Totusi, este foarte probabil ca datele sa fie intacte.

Este putin probabil ca 2 hard-disc-uride backup, adica EXTERNE, FOLOSITE DOAR IN MOMENTUL BACKUP-ULUI, sa pice simultan.
Cine vorbea de un server caruia i s-au defectat discurile sigur nu se poate referi la discuri de backup. Un disc pe usb nu se strica obligatoriu daca se strica sursa calculatorului. Iar daca ai 2 si le conectezi pe rand...

Mă gândeam că ar putea fi azot pt că este mult mai inert decât aerul, dacă tot spuneau unii că ar putea fi vid. Aerul contine oxigen și vapori de apă care ar putea oxida platanele. probabil că platanele sunt dintr- un material inox foarte rezistent (probabil nici nu conține fier). Există aliaje cu proprietăți magnetice și care nu conțin deloc fer. Ferul pe cât de ieftin pe atât de reactiv, el ruginește.

Știe cineva în general ce turație are un hard vechi din 1996 sau 1997 ?

popascu, on Jul 6 2008, 16:58, said:

Daca ai avut casetofon probabil stii ca la benzi se folosea oxid de fier sau crom, deci nu avea ce sa oxideze. Problema era ca banda se uza prin frecarea de capul de citire, astfel incat in timp se auzea mai slab.
Discurile cred ca nu sunt magnetice, ci sunt doar acoperite cu un strat magnetic, apoi peste acesta cred ca au un alt strat protector.
Eu am un hard de 541M cred ca e cam din 1996 si are 4500rot/min.

Tocmai am pus un magnet pe disc si se pare ca nu e feros.

nelu97, on Jul 6 2008, 22:37, said:

platanele se produc din material anamagnetic(aluminiu sau aliaje, sticla). diskurile din 1996 pot sa aiba max 4200 rpm.
daca luam in consideratie viteza unghuiara si aceea ca casetofonul scrie doar cu 20 khz iar hardul chiar ala al tau de 540mb cu 25mhz vai vai dar datele de pe hard nu se pot auzi mai slab. intr-o limita careva systemul de corectie a datelor CRC le corecteaza.

starpom, on Jun 23 2008, 08:56, said:

Nu te contrazic dar am un Hdd de 480 Mb , pot sa citesc date de pe el si acum.
Conner se numeste firma, mai am un Quantum de 540Mb.
Din 1995

Edited by exorcistul, 06 July 2008 - 22:23.

exorcistul, on Jul 6 2008, 23:22, said:

crezi ca omul vrea sa tina acele dvd pe un hdd de 540 megabytes? ceea ce am scris eu in primul post se referea la un hdd de 160 gigabytes

informatia se deterioreaza cu fiecare secunda care trece din cauza campului magnetic al pamantului si nu se prea poate face nimic in privinta asta!!! discurile sunt magnetice si se demagnetizeaza in timp, timp care poate inseamna ani sau zeci de ani! recomand defragmentarea cu utilitare dedicate!

Faptul ca HDD-urile de acum 10-12 ani functioneaza si acum nu inseamna ca cele de acum vor mai functiona peste aceeasi perioada de timp...

starpom, on Jul 6 2008, 22:13, said:

Se pare ca asta al meu este dintr-un fel de material ceramic, adica practic ceva intre sticla si aluminiu. L-am demontat deja.

starpom, on Jul 6 2008, 22:13, said:

Probabil, nu am cum sa te contrazic.
Este insa putin ambiguu sa spunem "din 1996", caci un an mai mult sau mai putin poate schimba multe.
Eu in 1998 lucram la o firma de calculatoare si hard-urile de 500M erau cele mai folosite, presupun ca daca pe piata noastra au ajuns in 1998, ele au fost fabricate prin 1996 si prin alte tari precum SAU au ajuns cu un an mai devreme (1997). Asta al meu e fabricat in UK. (pe vremea aia se mai fabricau si prin Europa).

starpom, on Jul 6 2008, 22:13, said:

EDIT
M-am uitat acum mai bine pe capac si am vazut data fabricatiei:
iulie 1995.
Deci in 1996 existau harduri si cu 4500 rot/min.

starpom, on Jul 6 2008, 22:13, said:

Nu poti face comparatia din punctul asta de vedere. Informatia pe banda era inregistrata analogic si cea de pe hard este inregistrata digital, deci chiar daca stratul magnetic de pe disc se demagnetizeaza partial, datele pot fi citite ca prima data, atata timp cat aceasta magnetizare nu scade sub limita sensibilitatii capului de citire.
De asemenea, mai conteaza si adancimea de magnetizare, saturatia. La hard-discuri magnetizarea este dusa pana la saturatie, la benzi trebuia tinuta sub aceasta limita, de aceea magnetizarea la benzi era mai slaba. O alta diferenta ar fi ca la hard-disc-uri se foloseste codarea Manchester, adica practic schimbarea semnului magnetizarii reprezinta data in sine, nu magnetizarea propriu-zisa, cum era la sistemele analogice.

Viteza benzii este in relatie cu granulatia, frecventa maxima inregistrata si cu adancimea de magnetizare. La un videorecorder viteza relativa a capului de citire/scriere fata de banda este parca de vreo 2m/sec. Vreau sa spun ca viteza era o consecinta, nu o cauza. Diferenta de calitate intre banda si disc nu sta in viteza. Oricum, si la computere s-au folosit benzi in special pentru backup, dar in ultimii ani cantitatea de date de conservat este tot mai mare.

Edited by nelu97, 07 July 2008 - 17:53.

Dacă tot vorbim de durata de viață a datelor și hardur- ilor vreau să știu dacă funcția de hibernare a computerului are vreun efect negativ asupra hard- ului. (cu alte cuvinte dacă tot pun calculatorul în Hibernare (care folosește fișierul Hiberfil) , (deci nu stand-by) pt a nu-l opri (cu Turn off), se poate deteliora sau uza mai repede hard- ul.

Poate fi mutat fișierul Hiberfil în alt hard ?

popascu, on Jul 7 2008, 21:54, said:

Nimeni nu vorbește de alternativa blu-ray !? O soluție de viitor. Deocamdată puțin mai scump, dar vine vremea când o fi și ăsta mai ieftin.

nelu97, on Jul 7 2008, 18:47, said:

frate, dar voi sunteti stricati cu totul. asta e o simpla matematica sa calculezi cate date incap pe o caseta. daca ai posibilitatea sa gaseti intr-o limba cunascuta de tine documentatia pentru sistemul ARVID si citind-o vei intelege care este situatia.

pentru cei lenosi o lamuresc eu - banda magnetica si platanul. cap geometric mare si cap geometric mic. magnetizare orizontala si magnetizare perpenduculara. viteza liniara si viteza unghiulara. 1 si 2. sper sa intelegi altfel cum am mai zis si in alt topic eu nu pot fi invatatorul vostru.


p.s. 2m pe secunda la banda magnetica este imposibil
asta ar insemna L=2piR?,  cat oare are diametrul mic al bobinei de casetofon? 2cm? ok. 6,28 cm lingimea intitiala. inseamana ca la inceputil benzii bobina se roteste cu viteza de 200/6,28= 31(evident e cu aproximatie) iar daca facem pe minut asta ar insemna 31*60=1800(tot cu aproximatie) aceasta turatie este aproape egala cu viteza initiala a motoarelor folosite in casetofoane unde sa nu uitam ca acolo se folosesc sisteme reductoare. de ar face bobina de la caseta 31 de turatii pe secunda noi demult zburam in spatiu si poate ajungeam la casiopeea.

p.p.s deci referitor la saturatie - cantitaea de date nu depinde de saturatie. pitul suprasaturat nu contine date relevante. pe hard disc datele se scriu nu prin saturare ci prin simpla magnetizare. reversul in hard disc este imposibil.
          .                                                            __________
        ;   .                                                         |                 |    
       ;         .                                                    |                 |
     ;               .                                                |                 |
....            |       .           este intrepretat ca ____|                 |_____
      |peak_time

P.P.P.S codarea mancester? bine. codul manchester desi se socoate ca un cod autosyncronizat nu e chiar asa. majoritatea hardurilor folosesc ca despliter de date un hardware special cu o viteza de syncronizare fixa. acest fapt a fost obsevat pana cand seagatge nu a fololit primul hard disc cu AZL. urmatorul a fost hitachi si apoi a trecut toti. ultimul a fost western digital. la moment nu mai merge vorba de codul manchester. daca ne uitam in tmos-ul de la seagate 7200.11 vedem ca multe s-au schimbat.

popascu, on Jul 7 2008, 20:54, said:

Nu vad de ce ar avea vreun efect negativ.
Durata de viata a hardului este influentata de numarul de "aterizari" ale capetelor de citire, deci practic de numarul de opriri-porniri ale discului, mai putin de scrierea in sine.
Avand in vedere ca un disc este proiectat sa reziste la aproximativ 50.000 de opriri, cred ca se va strica dupa ce va fi oricum depasit moral

Gozmin, on Jul 7 2008, 22:01, said:

Cand o sa se ieftineasca blu-ray , hardurile o sa fie si mai avantajoase.
In plus la blue-ray manipularea neadecvata il poate afecta. Revenim practic la subiectul topicului, numai ca in loc de CD-DVD, vorbim de blue-ray.

starpom, on Jul 8 2008, 00:15, said:

Iti spun eu cate date:
* 1.6TB compressed capacity
    * 240MB/sec compressed data transfer rate
    * AES 256 bit hardware data encryption
    * R/W compatibility w/LTO-3 media (LTO-2 read-only)

Nu era vorba de cantitate, ci de o tehnologie. In momentul folosirii benzilor hardurile erau inca destul de mici. Am precizat deja ca benzile sunt depasite din acest punct de vedere.
Pe de alta parte, cand vine vorba de date importante, unii se gandesc la filme sau muzica, dar cei care chiar platesc bani buni pentru asta au o cantitate mult mai mica de date, care sunt de mii de ori mai importante.

Conform unor cercetari privind pastrarea pe termen indelungat a datelor, se pare ca cel mai bine se conserva HARTIA. Asta avand si in vedere ca anumite bucati de papirus cu texte scrise au fost descoperite dupa secole si chiar milenii. Articolul a fost publicat in revista romaneasca Tehnium, nu stiu de unde a fost preluata informatia, acum imi este destul de greu sa am acces la acea revista.

starpom, on Jul 8 2008, 00:15, said:

A Tape Width   12.65 ? 0.01 mm  
Vt Tape Speed 23.39 ? 0.5% mm/sec
? Drum Diameter 62 ? 0.01 mm Upper Drum
Vh Writing Speed 4.85 m/sec

Nici nu trebuie sa fii invatator, caci cu totii mai avem cate ceva de invatat.
De exemplu se pare ca tu nu ai auzit de capete rotative. Se foloseau la camere video, aparate video, alte aparate care inregistrau semnale digitale sau analogice pe banda.
Se pare ca m-am inselat, nu este 2m si chiar aproape 5m/s. In plus, existau si exista inca sisteme profesionale care au viteze chiar mai mari.
NU ESTE VORBA DE VITEZA DE DEPLASARE A BENZII. Aceasta era 2.4cm/sec.
Calculele pe care le faci denota lipsa ta de cunostinte. Diametrul bobinei de banda, hm...
O scurta documentare pe Wikipedia:
VHS tapes have approximately 3 MHz of video bandwidth, which is achieved at a relatively low tape speed by the use of helical scan recording.

Deci 3MHZ la circa 2.4cm/sec viteza de deplasare a benzii.

Pentru documentare ulterioara vezi aici:
http://en.wikipedia....ki/Helical_scan
"Magnetizarea orizontala" nu are legatura cu nici unul din aparatele din discutie.

Capetele magnetice sunt la fel de mari ca si cele de hard-disc din aceeasi perioada. Poate tu te gandeai la capetele de casetofon...

In principiu este acelasi fenomen, indiferent daca se vorbeste de un disc sau de o banda, oricum la nivel microscopic deplasarea pe o curba poate fi aproximata cu deplasarea in linie dreapta. Renuntarea la benzi s-a facut din ratiuni practice si economice. Nu poti mari densitatea de date prea mult pe un suport magnetic depus pe un material supus uzurii prin deformare (plastic). Pe de alta parte, contactul fizic intre capul de citire si mediul magnetic conduce la uzura.

starpom, on Jul 8 2008, 00:15, said:

Era vorba de demagnetizare, deci de rezistenta magnetizarii in timp, nu de cantitatea de date. Citeste mai cu atentie.

starpom, on Jul 8 2008, 00:15, said:

Nici motorul de la o masina ultimul racnet nu mai este cel de acum 50ani, dar ciclul motorului Otto a ramas neschimbat. Nu denumirea exacta era importanta, oricum fiecare fabricant gaseste diferite denumiri comerciale, ci principiul de baza.

Era vorba de interpretarea datei ca "tranzitie" si nu ca "stare".
Apropos, codarea Manchester foloseste frecventa de sincronizare FIXA.
Ca teoretic, poate varia in jurul unei frecvente asta e altceva. Toate sistemele actuale de citire sincronizeaza frecventa si mai ales faza oscilatorului cu faza semnalelor citite de pe disc prin metoda care are la baza codarea Manchester. Fara aceasta corectie de faza , acel "hardware special" de care vorbesti ar fi inutil.

starpom, on Jul 8 2008, 00:15, said:

Toate hardurile, dar nu numai. Si dichetele de acum 20 ani aveau frecventa fixa dar cu faza sincronizata cu semnalul citit de pe disc.

Cuvantul "despliter" cred ca nu exista. Poate ai vrut sa spui splitter. Oricum nu era cuvantul potrivit.
Acel "hardware special" este un oscilator cu bucla PLL.


In acest topic se vorbeste despre BACKUP si durata de viata a datelor, nu de viteza sau alte criterii.

Iti recomand sa citesti despre sitemele de backup pe banda aici
si aici

    

Este vorba de solutii profesionale nu de un server pe care un amator a montat 2 harduri si se mira ca s-au pierdut informatiile cand nu a facut backup macar pe un dvd.

Edited by nelu97, 09 July 2008 - 14:23.

nelu97, on Jul 9 2008, 14:59, said:

am aruncat undita si tu ai muscat momeala. in sistemele storage nu s-a folosit codul mancester ci doar codul NRZ. Pa. acum mai cauta si de ce anume NRZ.  metoda de citire in hardurile noi folosesc PRML precum si si LTO-urile la fel.

in ceea ce pviveste LTO

"LTO-5 is progressing and well on its way," a consortium spokesperson said, adding that LTO-5 gear could be expected to become available during the first or second quarter of 2009, if the consortium's history of shipping major releases every two years is any guide.

originalul poti sa-l citesti de aici
http://www.itjungle....08-story10.html

din aceasta rezulta ca LTO-5 nu exista pe piata deci viteza de 180MB/s nu a fost atinsa si deci nici cea afirmata de tine de 270MB/s nu este la momentul actual.

am facut un efort ca sa te aduc la quantum
http://www.quantum.c...edia/Index.aspx

si pe la lto
http://www.lto-techn...com/default.php

... and Elvis has left the building!

Sigur, e interesant ce ziceti voi, insa pentru un Gigel care va dori vreodata sa isi faca un amarat de backup si cauta solutia optima, posturile voastre nu il vor indemna decat sa demisioneze si sa se inscrie la mate-fizica cu speranta de a fi angajat vreodata la quantum, maxtor, seagate, western digital sau altii...

Raman la parerea ca cel mai bun back-up este cel pe 2 hdd-uri care se vor pastra in conditii optime OFFLINE.
In momentul in care datele tale sunt de EXTREMA importanta si este VITAL sa le ai si peste zeci de ani INTACTE, fara a schimba mediul de stocare, sunt convins ca nu prea ai de ce sa cauti solutii pe forumul softpedia...

Rigips, on Jul 9 2008, 23:16, said:

Si cam care ar fi acele date de EXTREMA importanta si VITAL sa le ai si peste zeci de ani INTACTE ? Lucrarea de licenta ? Dyna Blaster ? Discografia Tupac ? *.txt cu linkuri de pe net cu site-uri cu free SMS ? Proiectul unei case dărăpănate ?

Unii o spuneți de parcă vine sfârșitul lumii dacă ți se strică hard-disk-ul. Pierzi niște poze, faci altele, niște softuri, apar altele, niște proiecte, le refaci, mai bune, etc.

Cum am mai zis, datele se pastreaza pe hard-disk un  timp indelungat.Demonstrezi tu prin teoreme fizice ca nu e asa, dar in practica, asa e.