8 ore pe zi si 40 ore pe sapt

 wiseguy76, on May 15 2009, 18:50, said:

da nenea, ok... ai de platit salarii, evident asta. daca tu le platesti si orele suplimentare, e ok. daca nu... esti (un alt) stapan de sclavi.
iar chestia asta ca vai, le dai bani ca sa duca ei acasa la familie... adica ce bun si ce inima de aur ai ca le dai si bani pentru ca muncesc chiar pentru tine pe bune, pui problema gresit. e ca si cand i-ai multumii statului cand iti platesti taxele, cu toate ca el nu prea face nimic pentru tine.

ps: nu vreau flame-uri, vreau doar sa-ti arat ca gandirea ta... sau cel putin felul in care te exprimi e un pic gresita.
ps2: da, este adevarat, o sa-ti mearga bine in continuare... pentru ca oameni amarati si disperati or sa tot fie ceva vreme de acum incolo...  

in general, "patronii" romani vor sa fie "frati" si "prieteni" cu angajatii cand e vorba de cheltuieli, dar cand e vorba de castiguri se schimba treaba.

 _Smiley_, on May 16 2009, 12:02, said:

Iar angajatii vor sa frece menta cat mai mult si salariul sa vina precum s-a promis! Daca muncesti, primesti, daca stai si zbieri ca ai drepturi si vrei bani meriti suturi in fund.

Am avut ghinionul sa dau peste o lichea care mi-a cerut ingaduinta umana pana cand a putut face rost de un document medical cu care sa ma lege legal de gat pentru aproape 7 luni. Mi-a venit la munca 2 luni apoi a inceput sa se planga ca-i e rau si sa ii dau voie sa faca analize (asta in timp ce eu o pontam in continuare fiindca am crezut in ajutor) analize care au durat alte cateva saptamani bune ca sa-mi vina mai apoi cu burta la gura si cu adeverinta ca ea are sarcina cu risc si trebuie sa-i dau bani in fiecare luna dar sa stea acasa. Nu are rost sa mai spun ca mi s-a angajat insarcinata si mi-a facut-o in stil romanesc cand eu eram la os cu cheltuielile. Asa mi-a trebuit ca nu i-am suspendat contractul imediat ce nu a mai venit la munca. Nu avea sarcina cu risc ci doar chef de primit bani pe degeaba, cand am reusit sa scap de ea am aflat ca intre timp mi s-a dus pe la toate institutiile posibile sa-mi faca rau!!!

O.T. Atata timp cat la angajare ti se pune problema EXACT asa cu va evolua si stii la ce te inhami, macar ofera ce primesti. Iar cand ti se demonstreaza ca esti luat in bataie de joc si regulile se schimba in timpul jocului, atunci apeleaza la Institutiile acreditate sau chiar daca nu se poate rezolva problema amiabil, renunta la job pentru un altul. Nu trebuie sa ne batem joc nici de angajati nici de angajatori fiindca in timp tot noi vom avea de suferit de pe urma repercursiunilor.
Ca dovada eu acum nu mai angajez oameni decat cu contract determinat (un an) dupa care daca demonstreaza ca nu umbla cu prostii vor avea parte de CIM nedeterminat.


Te rog sa eviti offtopicurile! Multumesc.

Editat de clara_spiele, 18 mai 2009 - 15:27.

Cel mai bine așa este, iar în contract să fie trecute clauze acceptate (și respectate) de către ambele părți....

Am mai postat o data. Legiuitorul nu mai incurajeaza plata orelor suplimentare, ci recompensarea cu ore libere. Mai jos, reglementarea legala privind timpul de munca si munca suplimentara. De altfel, incepand din decembrie se lucra la o directiva comunitara in materia timpului de munca, perfect realista tinand cont de reducerea volumului activitatii si a profitirulor  firmelor. Norma europeana nu mai obliga angajatorul sa plateasca munca suplimentara, in schimb, pentru orele prestate peste programul de lucru prevazut in contract, patronul trebuie sa ofere ore/zile libere. Perfect fundamentat economic: in contextul crizei, profitul agentilor economici scade corelativ cu vanzarile, comenzile. Prin urmare, patronului ii este mai la indemana sa-ti dea ore libere pentru timpul in care te solicita motivat decat bani.
A tine salariatul la munca peste program fara recompense este sclavie curata. In cazul diminuarii veniturilor, iti este mai la indemana sa-ti recompensezi salariatul cu ore libere decat cu bonusuri financiare. Daca insa ai un flux atat de mare de comenzi si de clienti incat nu mai prididesti cu munca, n-ai nici o justificare economica sa nu mai platesti orele prestate in plus de salariat.

TITLUL III - Timpul de muncă și timpul de odihnă
Art. 109. [durata normală a timpului de muncă]
(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
Art. 111. [durata maximă a timpului de muncă]
(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 3 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
(21) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate aplicabil, perioade de referință mai mari de 3 luni, dar care să nu depășească 12 luni.
(22) La stabilirea perioadelor de referință prevăzute la alin. (2) și (21) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual și situațiile de suspendare a contractului individual de muncă.

Art. 112. [durata specială a timpului de muncă]
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

SECTIUNEA 2 - Munca suplimentarăArt. 117. [definiția legală și condițiile muncii suplimentare]
(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 109, este considerată muncă suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.

Art. 118. [limitările muncii suplimentare]
(1) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 111 sau 112, după caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 111 sau 112, după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.

Art. 119. [compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite]
(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia.
(2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
[ 1 adnotare ]
Art. 120. [compensarea muncii suplimentare prin acordarea unui spor la salariu]
(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.




ge13ana, angajatii cu probleme de sanatate primesc concediu medical de la Asigurari, nu trebuie sa le dai tu nici un ban. De aceea se plateste, sanatete, CAS.
In al doilea rand, desele angajari pe durata determinata sunt la limita legii, dat fiind ca, prin astfel de practici, ocolesti reglementarile in privinta perioadei de proba.
Dar intram in cu totul alte probleme si refuz sa extind aici discutiile offtopic.

 clara_spiele, on May 18 2009, 16:36, said:

La timpul respectiv am deschis un topic fix cu problema mea. Mi-am recuperat banii de la Sanatate in 6 luni. Totusi au existat alte probleme. Darile la stat pentru contractul ei de munca le-am dat in continuare, am ramas fara om, am avut foarte multe cheltuieli suplimentare (alt om angajat, imposibilitatea de expansiune fiindca nu mai corespondeam statutului de micro din punct de vedere al nr de angajati etc) plus de asta, sentimentul pe care il ai cand cineva te ia de prost si te exploateaza la maximum este groaznic.

Si momentan nu se pune problema de angajari dese pe termen determinat. Persoana pe care am angajat-o pe postul ramas vacant dupa angajata problema a fost din start cu un contract de 6 LUNI. Acum, tocmai i-am prelungit contractul cu inca un an, dupa care i-l voi face pe timp nedeterminat fiindca mi-a demonstrat ca merita si nu cauta sa-si bata joc de angajator. Angajatii vechi (din perioada in care nu credeam ca exista rautate) au contracte nedeterminate.
Oricum, intr-adevar divagam si topicul este despre altceva . Am simtit nevoia unei explicatii datorita faptului ca fiecare problema poate avea un factor comun cu intamplarea altcuiva.

Totusi te-as ruga sa-mi spui exact la ce reglementari ale perioadei de proba te referi. Nu vreau sa-mi scape ceva cu potential negativ.
In situatia in care am angajat persoana din prima zi in care s-a prezentat la punctul de lucru, contractul a fost pe o perioada de 6 luni timp dupa care m-am prezentat la ITM si am mai prelungit acelasi contract cu inca un an ...  perioada de proba a fost platita sub regim normal, practic in ceea ce ma priveste in afara de cifra de zile din contact nu a mai existat nicio alta precizare.