Rugaciunea musulmana

Nu stiu mai nimic despre lumea musulmana. Nici cu biserica ortodoxa nu ma impac, sunt crestin ortodoxa, am credinta, dar consider ca Dumnezeu este peste tot, nu trebuie sa merg neaparat la biserica pentru a ma intalni cu el si nici nu cred ca preotul (mai ales cel la care sunt eu...arondata) mi-ar putea pune vreodata ceva pile la Cel de Sus. Nu-mi place impartirea asta in religii, eu cred ca nu exista decat o singura forta care ne guverneaza, iar religiile au fost inventate ca instrument de manipulare. Dar respect credinta fiecaruia (ma refer la religiile cunoscute, nu la satanisti, sau secte aiurea). Doar un lucru as vrea sa precizez. Prin natura muncii mele am contact cu musulmani foarte des si la ei acasa, in tara lor. Sunt doi ani de cand fac naveta asta catre ei si in tot acest timp nu mi s-a intamplat vreodata ca ceva sa ma supere in lumea lor. Niciodata, in nici o tara din toate cele prin care a trebuit sa merg, nu am intalnit oameni care sa fie atat de deschisi, de comunicativi cu mine, care vin din alta lume, oameni care sa ajute fara sa ceara ceva in schimb, oameni carora sa le pese de unul caruia i se face rau pe strada. Si nu stiu de ce, dar ma simt foarte in siguranta acolo. Sigur ca or fi existand si uscaturi, ca peste tot, dar eu vorbesc de ceea ce am vazut si simtit eu in anii astia, ca am avut bafta si nu am intalnit specimene ciudate. Stau printre ei si cu ei cate 3-5 zile si...stiu sa ma faca sa ma simt linistita, fericita si sa imi fie dor sa revin. Imi pare rau daca am ofensat pe cineva cu ce am scris, dar eu am spus numai parerea mea. Si pentru ca tot ati vorbit atata de Coran...nici nu stiu daca nu trebuia sa scriu altfel, chiar o sa caut unul in limba romana ca sa citesc asa, de curiozitate. Si raman la parerea mea. Dumnezeu ne iubeste pe toti, chiar si pe cei neinregimentati in vreo religie.