Sfat comunicare apropiata cu fiul meu

Salut,

Sunt tatal divortat al unui baietel. Dupa divort fiul meu locuieste cu mama si bunica lui. Are 6 ani si sufera de ADHD.
Relatia dintre noi nu e asa apropiata pe cum mi-as dori, ne vedem destul de rar si putin, in general o data la cateva weekenduri si atunci insotiti de mama lui dupa un incident in care el s-a smuls din mana mea si a fugit fara sa fie atent la strada. Cand ne vedem ne plimbam aproximativ o ora si cam atat.
Am incercat sa vina pe la mine in trecut dar a fost dezastruos in sensul ca se apuca sa distruga tot prin casa si sa se puna in pericol. Asta se intampla cam acum un an, de atunci nu a mai venit pe la mine si ca sa fiu sincer inca imi e teama sa mai facem o incercare.
Vorbim in schimb la telefon zilnic dar si asta e dificil pentru ca el si mama lui isi doresc ca eu sa vorbesc si el sa asculte.El e mai mereu racit si mama lui vrea sa ii protejeze vocea.Mentionez ca mama lui e acolo cand vorbim la cererea lui. Eu sunt o fire introvertita si am fost mereu cel care am ascultat pe altii vorbind decat sa fiu eu cel care vorbeste.
As dori un sfat despre cum sa fac sa vorbesc macar mai mult cu el, de cele mai multe ori ma blochez, am impresia ca am creierul gol si nu mi vine nicio idee despre ce as putea sa vorbesc. Lui nu ii place sa il intreb si cand o fac nu raspunde. Vrea doar sa ii povestesc despre lucrurile care ii plac dar fara ca el sa spuna prea multe.

Multumesc frumos.

As recomanda mai multe activitati impreuna si mai putina vorbarie !

Situatie delicata si dificila pentru toata lumea ... si cel mai mult pentru copil, care este un copil cu probleme (adhd).
Tu esti care trebuie sa aiba rabdare si sa depuna eforturi pentru a imbunatati situatia, incearca sa ti faci timp cat mai mult de petrecut cu el ... cu activitati care sa nu puna presiune pe nici unul dintre voi .... vizite la muzee, mers la spectacole si evenimente adaptate varstei copilului (inclusiv la circ) ... excursii in natura, plimbari pe bicicleta, etc.
Renunta la orice pretentii ... si o sa te bucuri de price semn de apropiere.

Adhd nu exista.
Poti sa iesi cu copilul in natura la plimbari/sport. Ajuta foarte mult la asa zisul adhd cat si la comunicare/petrecut timpul impreuna.
Legea cat spune ca ai voie cu copilul?

Edited by Tipiric, 02 April 2023 - 16:58.

Tipiric, on 02 aprilie 2023 - 16:58, said:

Sa anuntam si comunitatea medicala internationala ca un pielea p.... din Romania a decis ca nu exista ADHD si ei se insala. Sosocar much?

Edited by alexupit, 02 April 2023 - 17:02.

Tipiric, on 02 aprilie 2023 - 16:58, said:

Sursa?

Sursa e ca medicii sunt invatati inca din facultate ca pentru orice boala exista o pastila. Nimeni nu te intreaba ce stil de viata ai, ce mananci sau daca faci sport.
Am cazuri in familie de copii diagnosticati cu adhd carora li s-au dat pastile care ii moleseau si ii faceau sa se simta rau. Cand intrerupeau medicatia adhd-ul revenea.
Pana la urma un medic batran a recomandat parintilor sa ii duca la un sport (copiii au multa energie pe care azi nu li se da ocazia sa si-o consume), sa nu li se mai dea dulciuri bazate pe zahar (zaharul agita sistemul nervos) si sa li se dea miere in schimb, si sa nu mai fie lasati atat de mult la computer/tableta care le scade capacitatea de concentrare.
Acum sunt bine mersi, adhd-ul a disparut cu desavarsire.
Aceasi poveste si cu multe alte boli de care sufera din ce in ce mai mult copiii, boli care pana acum 20-30 nu existau, decat rar la varstnici: diabet, osteoporoza, ginecomastie, colon iritabil etc, etc. Solutia medicilor: da-i pastilele astea. Prea putini intreaba de alimentatie, stilul de viata ca sa stie ce sa se schimbe. E mai simplu sa dai prescriptii de pastile.

@initiator: legea iti permite mult mai mult de o ora la cateva saptamani, o luna. Profita de asta si scoate-ti copilul afara in natura la miscare. Copiilor le place miscarea. La inceput o sa ii fie mai greu, de asta nu trebuie fortat, dar cu timpul o sa se ceara singur la tati.

Edited by Tipiric, 02 April 2023 - 17:20.

Quote

Ce medic a fost, de ăla care diagnostichează pe bază de biorezonanță?

Am pomenit eu de biorezonanta? Pui vorbe in gura si nu e frumos.

situatia e delicata.
iar sotia trebuie sa SIMTA ca vreo sa ajuti.

Tipiric, on 02 aprilie 2023 - 17:17, said:

Cu ecranele e relativ cunoscut, pana la 5 ani ai maxim 30-45min pe zi insumat (tv+telefon+tableta), orice e in plus are efecte nasoale asupra copilului din toate punctele de vedere. Dar asta inseamna ca mereu parintii trebuie sa se ocupe de copil, dar cati vor si fac asta?

Si da, cam asta e solutia, cat mai mult iesit cu copilul afara, acum ca vine primavara poti merge zilnic afara cu copilul.

Ideea e ca tu, ca parinte, daca ai un copil mic e bine sa renunti la ecrane, nu poti avea pretentia sa te asculte cand tu stai toata ziua cu telefonul in mana? Asa ca daca un parinte renunta la retelele sociale, la televizor, tableta si telefon cat timp copilul e treaz ai toate sansele sa ii implenetezi un stil de viata cat mai ok.

Tipiric, on 02 aprilie 2023 - 17:17, said:

Ce nu realizezi tu si multi altii care blameaza doctorii e ca sansele ca cineva sa ia pastilele prescrise sunt mult, mult mai mari decat sa-si schimbe stilul de viata. 99% din populatie merge la doctor pentru o rezolvare rapida si punctuala a unei probleme existente. Nimeni nu vrea sa auda ca de-acum inainte nu mai poate manca ce vrea.
Cei care realizeaza asta, de obicei, fac schimbari inainte sa ajunga in punctul in care trebuie sa te consulte un doctor. Sunt mult prea putini care isi vor schimba stilul de viata pentru ca asa a zis un doctor. Cand aud asta, cauta alt doctor si aia e.

E normal? Nu. Dar asa se procedeaza pe la noi. Doctorii de familie au mii de pacienti, nu au nici timp si probabil nici chef sa monitorizeze progresul cuiva, etc. Tine 100% de pacient sa urmeze un tratament, sa revina pentru control periodic, ajustari, etc. Si aproape nimeni nu face asta. Dar sigur, da vina pe doctor ca nu i-a zis lu' Ionel ca zaharul nu-i bun, si poate nu-i cea mai buna idee sa molfai mici in fiecare zi. Ca daca-i zicea, o dadea direct pe piept de curcan si broccoli pentru restul vietii. Ma lasi?

Tipiric, on 02 aprilie 2023 - 17:17, said:

Diferenta e indicele glicemic ceva mai mic si cam atat. Dar daca ii dai aceeasi cantitate cat ii dadeai zahar inainte, efectul e in mare parte acelasi. Ideea e sa renunti la zaharuri pe cat posibil, sa-i dai miere in loc de zahar nu e o solutie.

red46, on 02 aprilie 2023 - 17:02, said:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/TeRh7l2zZnk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Pai in primul rand trebuie sa ai o relatie buna cu sotia ta si sa lucrati in favoarea lui.
Trebuie sa fi mai prezent fizic in viata lui.La cateva saptamani e cam greu.
Sa petreceti cat mai mult timp langa el,activitati ,muzee .Un loc special al vostru
Poti ruga un cosilier sa te indrume ,sa te ghideze

Nu sunt medic, puteti sa ma injurati, dar eu cred ca si acum sufar de ADHD. Cand eram mic, nu puteam sta locului. Repet, si acum, la fel. Legat de aceste boli care parca sunt inventate, de dragul de a incadra pe oricine intr-o afectiune. Dar repet, nu-s medic.

Initiator, fiul tau creste, Devine om autonom. Cu cat esti mai departe de el, cu atat mai strain ti se va parea. Interventiile tale sporadice, la cateva saptamani in viata lui, nu-i fac decat rau. Ori esti parinte, ori vizitator. Eu iti recomand cu tarie sa fii parinte. Cu sotia nu esti obligat sa traiesti. Ati decis ca va este mai putin rau traind separati, treaba voastra. Dar nu ai divortat si de baiat. Nu cauta prin carti sau sfaturi pe net. Ai nevoie de timp petrecut cu baiatul, nu la telefon. Daca esti dispus sa-l simti ca pe copilul tau, esti pregatit pentru tot si vei trece mult peste vorbitul la telefon. Ori faci asta, ori te retragi total din viata lui.
Caz in care, nu doar pierzi un lucru nepretuit, dar esti si un las.

Pe vremea mea, ADHD se trata bio, cu bataia. Revenind la subiect si vorbind serios, cred ca activitatile in aer liber si indrumat catre un sport ar rezolva o mare parte din problema. Foarte importanta este comunicarea si daca e posibil ar trebui apelat la un psiholog.

lu_chus, on 02 aprilie 2023 - 16:30, said:

Îmi pare rău că treci prin așa situație frustranta.

Dacă înțeleg bine, mama copilului are comportamente controlling și dominatoare și își folosește propriul copil în războiul pe care încă nu l-a încheiat cu tine.
Nimic neobișnuit la mulți oameni, iubirea aia mare s-a transformat în opusul ei, iar copilul e arma perfectă...



Până nu faci cumva să repari relația cu mama copilului, copilul va avea toate adhd-urile, tăcerile și izbucnirile posibile, iar vinovăția ta că nu poți avea o relație cu el, va crește și va crește.


Atâta timp cât mama copilului - care știe că îți este dificil să te exprimi verbal - pretinde că nu îl lasă să vorbească, ca să ii protejeze vocea , e clar că ea e problema pe care trebuie să o rezolvi mai întâi, pentru o buna relație cu copilul tău .

Edited by Chayah, 02 April 2023 - 22:02.

lu_chus, on 02 aprilie 2023 - 16:30, said:

Vezi, câteodată există genul ăsta de situații în care, cel puțin mie, mi se pare că un părinții pot fi oarecum egoiști.

Nu cred că ar trebui să-ți pui problema așa, cum să faci să vorbești mai mult cu el, ci să-ți pui problema cum să faci să ai un impact pozitiv în viața lui.

Pentru că, din câte descrii tu, cred că ar trebui să te gândești că poate poți avea chiar un impact negativ în viața și dezvoltarea lui. Ca părinte, îmi dau seama că e greu să vezi problema obiectiv, dar poate ar trebui să încerci să o faci.


Și ai mei au divorțat, eu rămânând cu maică-mea. Nu eram chiar mic, dar nici mare. În orice caz, faptul că eu trebuia să petrec timp și cu taică-miu, era, de multe ori, o povară. Nu aveam așa multe chestii de discutat, nu îmi făcea plăcere să stau cu el și cu familia lui, mă simțeam ca și cum eu plăteam un preț pentru că nu a putut el să aibă o viață de familie.
Părinții tind să privească din punctul lor de vedere, "vreau să stau cu copilul", dar nu se gândesc dacă și copilul vrea lucrul ăla.