”Acts” debunked!

heartu, on 15 octombrie 2022 - 15:29, said:

Și Iacov Episcopul de Ierusalim din care categorie crezi că făcea parte?

heartu, on 15 octombrie 2022 - 15:29, said:

Indirect, da.

dark, on 15 octombrie 2022 - 15:37, said:

1. Mă obosești darkule, Iacov cel drept, fratele lui Isus, nu făcea parte din nicio categorie menționată, nu era nici rabin, nici preot, nici cărturar...

2. Nu înțeleg la ce te referi, cum adică indirect?! Păi ei erau acolo și vorbeau în aramaică cu Iacov Petru & Co.!

heartu, on 15 octombrie 2022 - 22:29, said:

Nici eu nu înțeleg ce ai vrut să spui, prima dată ai scris așa:

2. Nu eleniștii au pus întrebarea la "Centru", ci Pavel, Barnaba și alți câțiva discipoli evrei, care îi reprezentau pe creștinii eleni!

Iar eu ți-am răspuns: bisericile Siriei, adică eleniste, au întrebat la ”Centru”, indirect, prin gura lui Pavel și Barnaba.

heartu, on 15 octombrie 2022 - 22:29, said:

Păi și eu ce ți-am spus?  Că Iacov avusese ocazia să memoreze textul ebraic citit la Sinagogă și nu pe cel grec! Citit de către cine?

dark, on 16 octombrie 2022 - 06:29, said:

1. În contextul discuției noastre era vorba despre limba în care se înțelegeau cele două grupări, tu argumentând că Iacov "analfabetul" nu știa greaca și nu avea cum să se înțeleagă cu gruparea "rivală"... deci este o discrepanță!  
Iar eu ți-am răspuns că nici nu era era nevoie, deoarece cei cu care vorbea Iacov erau evrei vorbitori de aramaică (Pavel Barnaba etc - reprezentanții celeilalte grupări)... tu nu mai ții minte ce discuți?!

2. Adică Iacov "analfabetul" care abia vorbea aramaica galileană, memorase pe de rost versete întregi la sinagogă în ebraica veche, pe care nu o cunoștea și care era o altă limbă pentru el, o limbă străină! E ca și cum un creștin român din Transilvania merge la o biserică ungurească și memorează pe de rost versete din maghiară și într-o discuție cu creștinii unguri el aduce argumente în ungurește, citât din memorie ce a auzit la biserica maghiară!
Tu te auzi ce enormități debitezi?!

Deci eu m-am referit strict la textul biblic pe care-l respecta ca fiind „Scriptură”, cu privire la Iacov cel drept, fratele Domnului! Restul conversației este off-topic. Dacă tu crezi că lui Iacov îi venea mai la îndemână să citeze Biblia (Tanach-ul) care se studia în grupul eleniștilor, adică Septuaginta, ești liber să consideri cum dorești... Eu ce am avut de spus, am spus.

dark, on 16 octombrie 2022 - 11:09, said:

Deci, Iacov cel drept fratele Domnului, nu avea acces la sulurile în limba ebraică veche, compilate de Ezra cu vreo jumătate de mileniu înainte și păstrate cu mare grijă în Templu și probabil în sinagogi. În afară de asta, el nu vorbea, nu citea și nu înțelegea limba ebraică veche, fiind vorbitor de aramaică galileană, iar ebraica, limba stămoșilor lui, era o limbă moartă pentru el, și pentru tot poporul de rând... doar câțiva rabini, preoți și cărturari cunoșteau limba străbunilor și aveau acces la acele suluri pe care le studiau și care se citeau în Shabbat în sinagogi.
Pe de altă parte, Iacov făcea parte din secta ebioniților, sectă persecutată de iudei și nu cred că li se permitea lor, tocmai sectanților, să dețină sfintele suluri ebraice și să le folosească în serviciul lor religios. E mai plauzibilă ipoteza cum că ebioniții aveau acces la vreum targum aramaic (traducere din ebraică în aramaică a Tanakh-ului) sau la textul septuagintei (o traducere autorizată a Tanakh-ului)...
De asemenea, tot menționezi grupul eleniștilor, fără să precizezi la ce grup te referi mai exact (vezi că pe lângă iudeii elenizați creștinați din diaspora, mai sunt și iudeii elenizați necreștinați din diaspora), că se pare că, cam încurci borcanele și ne dai nouă bătăi de cap...

În concluzie, este mai plauzibilă ipoteza ca Iacov să fi citat din septuaginta decât din sulurile originale ebraice, pentru că nici nu le cunoștea, nici nu avea acces la ele (chiar dacă auzise la sinagogă citate din ele)... lămurit?!

heartu, on 16 octombrie 2022 - 12:34, said:

Lămurit că ...Iacov Episcopul de Ierusalim nu știa o boabă greacă (unde să învețe?), dar nu mai zic nimic, sunt sătul de frecat una și aceeași idee! Având în vedere faptul că relația mea cu Jake s-a răcit, deci nu mai putem să setăm nicio premieră, ce zici, te iau colaborator, pui tu discrepanța lui Ehrman din cartea ”Misquoting Jesus”, cu Timotei și Sila? Apoi o comentăm împreună!

dark, on 16 octombrie 2022 - 15:22, said:

Limba greacă comună, adică koine, era o limbă de circulație internațională la acea vreme în tot bazinul mării mediterane, era lingua franca, adică limba în care se înțelegeau oamenii vobitori de alte limbi... atunci când făceau negoț sau călătoreau prin lumea mediteraneană sau din diferite alte motive. De ce ar fi atât de ciudat ca Iacov cel drept, care era capul bisericii creștine timpurii, să vorbească limba în care se înțelegeau toți creștini din lumea romană convertiți de Pavel? De unde ai dedus tu chestia asta (că nu vorbea greaca)? Ai vreo dovadă, vreun argument logic, vreo referință?
Faptul că era capul bisericii creștine primare, biserică care era compusă în marea ei majoritate de vorbitori de koine, este o dovadă indirectă că el ar fi putut să fi învățat greaca!
Ce era așa de ieșit din comun?
Cu cine s-o învețe? Păi cu vreun creștin care o vorbea...
Iar faptul că septuagina circula în lumea din afara Iudeii, și era folosită de grupările creștine vorbitoare de greacă răspândite în imperiu, este un argument în plus că fratele lui Isus vorbea atât aramaica cât și greaca...

Tu cu ce argumente vii (că Iacov nu vorbea grecește)?!

Ți-am spus de ce, ai dovada în Fapte 6:1, nu mai zic încă o dată...
Iacov nu a plecat niciodată din Iudeea, era pescar, unde și de ce să învețe koine, dacă la ei nu se vorbea koine, ci aramaica:

In zilele acelea, cand s-a inmultit numarul ucenicilor, evreii care vorbeau greceste cârteau impotriva evreilor, pentru ca vaduvele lor erau trecute cu vederea la impartirea ajutoarelor de toate zilele. (Fapt.6:1)

E clar, nu toți evreii vorbeau grecește, rezultă din text.
E ... ultima oară când explic... Dacă dorești, trecem la un nou subiect, acesta, zic eu, a fost deja epuizat.

si propovaduia cu indrazneala in Numele Domnului. Vorbea si se intreba și cu evreii care vorbeau greceste, dar ei cautau sa-l omoare. (Fapt.9:29)

dark, on 16 octombrie 2022 - 17:16, said:

În Fapte 6 este vorba despre iudeii vorbitori de greacă creștinați, adică discipolii din diaspora vorbitori de greacă... în Fapte 9 este vorba despre iudeii de limbă greacă necreștinați, adică evreii din diaspora... nu ești deloc atent la context, le amesteci de nici tu și nici alții nu mai înțeleg ce zici!
Iar legat de faptul că Iacov "pescarul" nu avea cum să vorbească grecește, că în text sunt menționați iudeii vorbitori de greacă... mă pufnește râsul!

Deci, chiar dacă existau două grupări de discipoli creștini, unii vorbitori de aramaică (nu ebraică cum spune textul), iar ceilalți vorbitori de greacă, asta nu înseamnă că Iacov nu știa grecește... e ca și cum ai zice că în Transilvania sunt două grupări de creștini, creștinii români și creștinii unguri și liderul creștinilor români Gheorghe, nu știa ungurește pentru că în text se spune că, niște reprezentanți ai creștinilor unguri au venit la el și dacă au fost menționați ca făcând parte din partida creștinilor unguri, înseamnă că Gheorghe nu avea cum să știe ungurește... că creștinii unguri vorbeau o altă limbă iar el era creștin român?!
Noaptea minții darkule!

heartu, on 16 octombrie 2022 - 23:41, said:

I s-a mai spus dar degeaba.
Babornița uită, le amestecă, e confuză rău de tot.
În capul ei e varză și proiectează asupra Bibliei discrepanțe și debuncheli!


Ia uite cum se scuza în februarie, când fusese prins cu mâța-n sac:

dark, on 20 februarie 2022 - 07:54, said:

În octombrie a reluat povestea.
I-o demontezi tu dar în februarie 2023 el o reia.
Și tot așa... Lui îi place debuncheala.

Sfantul Jakob, on 17 octombrie 2022 - 07:58, said:

Nu am reluat povestea, atunci vorbeam despre faptul că în Fapte, există anumite reminescențe despre gruparea ebioniților, care erau iudei, vorbitori de aramaică, nu suportau pe alte nații, deși creștini, țineau Legea lui Moise. Acela era subiectul. Acum discut despre faptul că Iacov, capul lor, folosește totuși textul celor disprețuiți, traducerea greacă LXX...

heartu, on 16 octombrie 2022 - 23:41, said:

Dragule, știu, dar eu am folosit acel text nu pentru a discuta despre creștini, ci ca argument asupra faptului că existau iudei vorbitori de greacă, iar textul spune că Pavel a vorbit ”și cu” aceștia, prin urmare, dacă „și cu”, atunci mai este o categorie, nevorbitoare de greacă. În sensul acesta adusesem textul ca probă! Acum înțelegi?

dark, on 17 octombrie 2022 - 10:31, said:

Probă la ce, la faptul că Iacov nu vorbea grecește?!
Putea să fie șapte grupări, n-are nicio legătură cu limbile vorbite de Iacov...

Dragă Jake, este adevărat ce spui tu acolo, că am făcut o confuzie, dar contextul era cu totul altul! Nu discutam despre ce vorbim acum, subiectul de atunci era ”apostolii nespus de aleși”, față de care Pavel este invidios în propriile lui Epistole, dar cu care se înțelege foarte bine în ”Fapte”. Discuția de atunci era despre modalitatea cum autorul ”Faptelor” reușește să ”niveleze” diferendul (conflictul) dintre Pavel (cum apare în Epistole) și ”Stâlpii” din Ierusalim: Petru, Iacov, Ioan...


BVA
1 Corinteni 15:10 Dar datorită harului lui Dumnezeu, eu am (acum) acest statut. Și harul Său de care am beneficiat, nu a rămas fără rezultate. Astfel, am lucrat mai mult decât ceilalți (apostoli); dar nu eu am fost cauza acestor rezultate, ci harul lui Dumnezeu care este în mine!


Aici, după ce Pavel începe explicând că el este cel mai mic dintre apostoli, dovedește o falsă modestie, căci nu poate să se abțină și scrie imediat: ”am lucrat mai mult decât ei”, idee repetată de același Pavel când vorbește despre niște misterioși apostoli, creștini, dar, din punctul lui de vedere, totuși slujitori ai Satanei:


BVA
2 Corinteni 11:13 Vă vorbesc acum despre acei oameni care sunt niște pseudo-apostoli. Ei îi înșală pe alții, pretinzând că sunt apostoli ai lui Cristos. 14 Și acest lucru nu trebuie să fie pentru noi o surpriză. Chiar și Satan se deghizează într-un înger al luminii. 15 Deci nu este nimic anormal dacă servitorii lui se prezintă ca slujitori ai dreptății. Dar sfârșitul acestor oameni va fi adecvat faptelor lor. 16 Repet: nimeni să nu mă considere (că aș fi chiar) nebun. Sau acceptați-mă ca pe un nebun, ca să mă laud și eu puțin! 17 Ce voi afirma în continuare lăudându-mă, nu este un lucru care mi-ar fi fost cerut de Stăpân să vi-l spun. Ci voi vorbi ca și cum aș face-o din nebunie. 18 Având în vedere că mulți se laudă cu meritele lor omenești, acceptați să procedez și eu la fel, 19 pentru că voi oricum îi suportați pe nebuni, deși sunteți înțelepți! 20 Voi suportați sclavia în care sunteți exploatați prin înșelăciune și acceptați să fiți bătuți peste față de oameni aroganți. 21 În legătură cu acest aspect, recunosc cu rușine faptul că noi am fost slabi. Dar vorbind din perspectiva unui nebun, vă asigur că am curajul să mă laud și eu cu orice lucru despre care ar vorbi cineva ca să se laude. 22 Astfel, dacă ei se laudă că sunt evrei, același lucru îl pot pretinde și eu, pentru că sunt chiar evreu! Spun ei că sunt israelieni? Atunci și eu sunt! Pretind ei că sunt descendenții lui Avraam? Aceeași pretenție o am și eu! 23 Sunt ei slujitori ai lui Cristos (desigur, exagerez)? Atunci eu slujesc Lui chiar mai mult decât ei! De fapt, eu am muncit mult mai mult, făcând un mare efort. Am ajuns de mai multe ori în închisoare. Am fost biciuit mult mai sever; și de multe ori am ajuns în pericol de moarte. 24 De cinci ori am fost pedepsit de iudei cu patruzeci de lovituri fără una. 25 De trei ori am fost bătut cu nuiele. O dată am fost lovit cu pietre. De trei ori am naufragiat și am stat o zi și o noapte în mijlocul mării. 26 În multele mele călătorii, am fost în pericole pe râuri, în pericole din cauza tâlharilor, în pericole cauzate de oamenii din poporul meu și în pericole din cauza celorlalte națiuni. Acestea au apărut atât în orașe, cât și în afara lor, în zona de deșert. Am mai fost în pericole pe mare și în pericole între frații falși. 27 Muncind foarte greu, de multe ori nici nu am putut să dorm. Am fost flămând și însetat. Am fost în multe situații când mi s-a terminat hrana. Am suportat frigul, neavând haine corespunzătoare.

Observi, dragă Jake?
Pavel, implicit, recunoaște eforturile depuse pentru Cristos de către acești pseudo-apostoli, dar că el, Pavel, a muncit mai mult decât ei:

2 Corinteni 11:
23 Sunt ei slujitori ai lui Cristos (desigur, exagerez)? Atunci eu slujesc Lui chiar mai mult decât ei! De fapt, eu am muncit mult mai mult, făcând un mare efort. Am ajuns de mai multe ori în închisoare. Am fost biciuit mult mai sever; și de multe ori am ajuns în pericol de moarte.

iar la 1 Corinteni cap. 15, o spune deschis:

v. 10 Astfel, am lucrat mai mult decât ceilalți (apostoli);

Este clar că Pavel se referă la apostolii cunoscuți de noi: Iacov, Petru, Ioan, din moment ce în ambele scrisori afirmă ideea că el a muncit mult mai mult decât ei!
Nota bene, cum poate cineva să se compare cu unul declarat impostor, zicând: ”eu am muncit mai mult decât [impostorul]”?
De comă!

Și totuși Pavel asta face, căci deși declară că face referire la niște impostori, apostoli mincinoși, totuși, în prostia lui, se dă de gol, zicând că el a muncit pentru Domnul, mai mult! Cum ”mai mult”? Mai mult decât a muncit impostorul? Păi impostorul nu a muncit, bah, a mințit oamenii! Aia nu e muncă! LOL

2 Corinteni 11:
23 Sunt ei slujitori ai lui Cristos (desigur, exagerez)? Atunci eu slujesc Lui chiar mai mult decât ei! De fapt, eu am muncit mult mai mult, făcând un mare efort. Am ajuns de mai multe ori în închisoare. Am fost biciuit mult mai sever; și de multe ori am ajuns în pericol de moarte.

Iar la 1 Corinteni 15:10, spune cât se poate de clar: Eu, Pavel, sunt cel mai mic dintre apostoli, dar am muncit mai mult decât ei [decât Iacov, Petru, Ioan...]:

v. 10 Astfel, am lucrat mai mult decât ceilalți (apostoli);

Iar în Fapte, ce crezi, Pavel execută marele compromis, necesar pentru ”autor” spre a-i normaliza raporturile cu șeful cel mare, Iacov:

Fapte 21:26 Atunci Pavel a plecat cu acei oameni; și a doua zi, după ce au participat la ceremonia de purificare, a intrat împreună cu ei în Templu. Acolo au anunțat câte zile mai sunt până la sfârșitul perioadei de purificare, când urma să fie sacrificat câte un animal pentru fiecare dintre ei.

Bine, noi am mai discutat acestea, dar am considerat necesar să reluăm discuția, pentru ca tu să înțelegi bine contextul invocat.

dark, on 18 octombrie 2022 - 12:26, said:

Am observat că faci confuzii serioase și de tot felul, DA!
În rest ce ar fi de observat?

Sfantul Jakob, on 18 octombrie 2022 - 17:29, said:

Păi, asta:

BTF2015:
1 Corinteni 15:9 Fiindcă dintre apostoli cel mai neînsemnat sunt eu, care nu sunt demn să fiu numit apostol, pentru că am persecutat biserica lui Dumnezeu.
10 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; și harul lui dăruit mie nu a fost în zadar, ci am muncit mult mai mult decât ei toți; totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care a fost cu mine.


BTF2015
2 Corinteni 11:22 Sunt ei evrei? Și eu sunt. Sunt ei Israeliți? Și eu sunt. Sunt ei sămânța lui Avraam? Și eu.
23 Sunt ei servitori ai lui Cristos? (Vorbesc ca un prost) eu, mai mult; în munci mai mult; în biciuiri peste măsură, mai des în închisori, deseori în moarte.


Păi dacă tu spui că ai muncit mai mult ca mine, înseamnă că și eu am muncit, dar mai puțin ca tine!
Mai des în închisori, tu decât mine? Atunci și eu am fost închis!

Sunt ei servitori ai lui Cristos? Eu, mai mult.
Deci implicit și ei sunt servitori ai lui Cristos. , chiar dacă mai puțin, după cum consideră Pavel!
Acum citește cum se comportă Pavel în Fapte, face sluj de fiecare dată în fața lui Iacov, ca un câine dresat!

[ https://media1.giphy.com/media/qF8FZjTAiEgSc/giphy.gif?cid=ecf05e47pgvyshfdlp3rju2pcubrgu3ymmmifwg66cjdiosw&rid=giphy.gif&ct=g - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Practic Pavel, în 2 Corinteni, își dă cu dreptul în stângul, ceea ce în Fapte, nu face! În Fapte este un ascultător cuminte! Dar în Epistole, declară pe unii ca fiind ”apostoli speciali” dar totodată niște impostori, apoi se compară cu ei! De noaptea minții! Cum să te compari cu un fals? cu un impostor? Zice: am muncit mai mult decât [impostorul]...

Uite ce zisese despre ei, puțin mai sus:

BTF2015
2 Corinteni: 11:12 Voi continua să fac ceea ce fac, ca să tai prilejul celor ce caută un prilej să fie recunoscuți ca egali ai noștri în lucrurile cu care se laudă, 13 pentru că astfel de oameni sunt apostoli falși, lucrători care înșală, deghizându‑se în apostoli ai lui Cristos. 14Și nu este de mirare, pentru că însuși Satan se deghizează în înger de lumină. 15Deci, nu este mare lucru dacă și slujitorii săi se deghizează în slujitori ai dreptății. Sfârșitul lor va fi după faptele lor.

Iar în prima scrisoare, 1 Corinteni, o zice direct:

BTF2015:
1 Corinteni 10:9 Fiindcă dintre apostoli cel mai neînsemnat sunt eu, care nu sunt demn să fiu numit apostol, pentru că am persecutat biserica lui Dumnezeu.
10 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; și harul lui dăruit mie nu a fost în zadar, ci am muncit mult mai mult decât ei toți; totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care a fost cu mine.

Observi? Aceeași retorică!

Aici sunt de acord, a spus: eu, ca fost persecutor al Bisericii, sunt mai neînsemnat decât apostolii ceilalți, dar... am muncit mai mult decât ei. Perfect. Da, e o ironie, o falsă modestie, dar textul ”merge”. Totuși, nu poți spune fix același lucru și despre ”apostolii falși”, că ai muncit mai mult decât ei, decât impostorii!

Unde sunt, în Faptele apostolilor, acei ”apostoli falși” din 2 Corinteni, despre care scrie Pavel? La fel ca și Pavel, oare Iacov nu este îngrijorat și el, de existența acestor ”super-apostoli”, ”apostoli nespus de aleși” [ironic]...?
Ce citim în Faptele apostolilor? Că Pavel se înțelegea de minune cu Iacov, și apostoli falși, nu existau! Deloc! Doar unii frați, foști farisei, care la un moment dat, spuseseră că și creștinii trebuiau să se circumcidă. Aceștia erau doar niște pioni, nu puteau fi acei ”apostoli nespus de aleși”, despre care Pavel se plângea corintenilor, în a doua scrisoare!
Dar ce scrie Pavel în propriile sale epistole? Putem să găsim ceva? Da, putem.

NTR:
Filipeni 1:15 Este adevărat că unii Îl proclamă pe Cristos din invidie și ceartă, iar alții din bunăvoință. 16 Aceștia din urmă Îl proclamă din dragoste, știind că am fost pus aici pentru apărarea Evangheliei. 17 Dar ceilalți Îl proclamă pe Cristos din ambiție egoistă, nu în mod sincer, ci gândind să mai adauge un necaz la lanțurile mele.
18 Și ce? Indiferent în ce fel, fie în prefăcătorie, fie în adevăr, Cristos este proclamat și de acest lucru mă bucur. Da, și mă voi bucura. 19 Căci știu că lucrul acesta va duce la eliberarea mea, prin rugăciunile voastre și prin ajutorul Duhului lui Isus Cristos,

Cum, cum?  Am citit noi bine?? Nu-mi vine să cred!
Deci cine erau invidioșii ăștia, frate? Erau unii invidioși!  Dar, atenție, până la urmă, Pavel este dispus să treacă cu vederea această invidie, de ce?   Fiindcă ”Cristos este proclamat”!
Oaaaa!
Cu alte cuvinte, invidioșii proclamau pe Cristos, și lucrul ăsta era ceva bun, prin urmare, nu mai contează că erau invidioși!
Pavel nu spune că proclamarea lui Cristos era făcută prin promovarea unor învățături false! Vă rog, citiți cu atenție!
Cine erau invidioșii ăștia, de fapt? Vă las pe voi să dați răspunsul...
Nu uitați că în 1 Corinteni, Pavel, după ce se consideră cel mai neînsemnat dintre apostoli, bagă imediat aia că ”El a muncit mai mult decât oricare apostol”, apoi, în 2 Corinteni, după ce-i face pe ”apostolii nespus de aleși” ca fiind ”copii ai Satanei”, imediat se laudă că el a muncit mai mult decât ei, că a slujit mai mult pe Cristos, că a fost persecutat pentru Cristos, mai mult decât ei!

18 Și ce? Indiferent în ce fel, fie în prefăcătorie, fie în adevăr, Cristos este proclamat și de acest lucru mă bucur.

Și ce dacă sunt invidioși, Cristos este proclamat și de ei, iar eu, Pavel, mă bucur de acest lucru!
Deci aceștia, invidioșii, erau tot creștini, proclamau pe Cristos în mod corect, însă erau ei așa, invidioși și aveau chef de ceartă [probabil cu Pavel!]
Nota bene: Pavel nu se putea bucura dacă proclamarea lui Cristos era făcută în mod greșit! Ar fi fost o misiune contrară misiunii sale! Pentru că tot el, Pavel, zice: ”Și ce... chiar și așa, tot e bine”...
De ce erau invidioși și certăreți, proclamatorii aceia? Oare din aceste motive?...:

1 Corinteni 15:9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli. Eu nu sunt vrednic să fiu numit apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu, 10 însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui față de mine n‑a fost fără folos, ci m‑am ostenit mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine.

Acuma gândiți-vă, citind ”Faptele apostolilor”, găsim vreo rivalitate între Pavel și alți apostoli creștini? Nu! Pavel este în conflict doar cu iudeii mozaici, care, evident, nu erau creștini! Atât.
Când merge la apostolul Iacov, face tot ce zice Iacov, adică, Pavel se curăță în Templu alături de cei 4 nazareni, cheltuie tot el și pentru ei, iar cu ocazia Conciliului de la Ierusalim, Pavel acceptă bucuros să ducă scrisoarea lui Iacov către bisericile Siriei.

Concluzia?
Pavel mereu se plânge de apostolii falși, în epistolele sale, dar ... autorul ”Faptelor apostolilor” nu știe nimic despre așa ceva, nu vedem conflicte între tabăra ”corectă”, care ar fi formată din Iacov, Petru, Ioan și Pavel, în opoziție cu ”super-apostolii, nespus de aleși”, care erau mincinoși și impostori, copii ai Satanei. Nu există așa ceva în Fapte! Doar în Epistole. Și în Epistole, mereu sunt unii care, ba sunt invidioși, ba certăreți, ba lucrează mai puțin decât Pavel, ba bisericile ascultă de ei...

Edited by dark, 20 October 2022 - 16:19.

”unii Îl proclamă pe Cristos din invidie și ceartă”

Da. Eu înțeleg perfect cum ar putea propovădui cineva pe Cristos, din invidie și dorința de a se certa.
Organizația religioasă Martorii lui Iehova stimula din plin „invidia” din care rezultau uneori chiar certuri, între frați dar și între surori. Proclamarea Regatului din casă în casă, pe care o fac Martorii lui Iehova, este reglementată. În ce sens? Trebuie să dai un raport, câte ore ai petrecut în teritoriul tău, câte reviste ai dat, câte broșuri, câte cărți, câte studii biblice ai ținut, câți oameni ai revizitat (v.u. ---> vizită ulterioară).
În funcție de aceste ”rezultate”, frații primeau funcții, prima funcție, slujitor ministerial, apoi prezbiter. Înainte de astea, eventual niște mici privilegii: citeai Turnul la întrunire, ori erai ușier...
Prin urmare...

... majoritatea fraților propovăduiau mesajul însă...... urmăreau acele funcții. Dacă te angajai să predici 3 ore (acum sunt doar 2 ore) pe zi, te numau ”pionier regular”, mai puțin, erai ”auxiliar”. La fel și pentru surori...
Prin urmare, după ce-și primeau funcțiile, ajunși prezbiteri, mulți frați invocau anumite probleme de familie, necazuri, și renunțau la pionieratul acesta, știind că funcția de prezbiter și-o puteau menține în continuare! Era un șiretlic, o stratagemă...
E bine, aceste reguli legaliste dădeau naștere la mari invidii. Frații, dar și surorile, propovăduiau invidiindu-se unul pe celălalt, aflând ce raport a dat acela, mai mare decât al tău, și știai că, din start, era favorit pentru funcție. Tu rămâneai ”de căruță”, sau, încercai să predici din casă în casă, la fel de mult!

Ei bine, în cartea Faptele apostolilor, găsim rivalități, invidii, între Iacov, Petru, Ioan, Pavel? Absolut deloc! Aceștia colaborează de minune!
Dar în Epistolele sale, Pavel spune că unii predică pe Cristos din invidie și duh de ceartă. Se certau între ei. De ce? Pentru că fiecare dorea cât mai mulți aderenți la grupul respectiv. Aceștia ofereau donații. De aici invidia, ai predicat mai mult decât mine, ai intrat în semănătura mea...:

Si am cautat sa vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca sa nu zidesc pe temelia pusa de altul, (Rom.15:20)