radio rusesc anii '70 comutator - medii - lungi; comportament tranzistori germaniu

Salut !

1. Poate este vreun coleg care cunoaste limba rusa. Nu stiu pe ce pozitie a comutatorului de game sunt undele medii. Am gasit comutatorul stricat si vreau sa-l fixez pe medii, sa ramana asa dar nu mi-e clar care din cele 2 pozitii sunt mediile si care lungile.

Pe schema este notata o pozitie cu п1 - cu 7 contacte active. Pare ca ar fi undele lungi.
Complementar, trebuie sa fie celalata pozitie cu doar 2 contacte active. Pare ca ar fi undele medii.



2. Daca a mai patit cineva urmatorul fenomen, la mine este a 2-a oara cu tranzistori pe germaniu cand se intampla asta:

T5 intra in regim de lucru numai dupa scurtcircuitarea scurta a lui R19. Altfel prezinta scurt E-C. Dupa indepartarea scurtului, lucreaza bine, pana e decuplata alimentarea.

Am mai patit povestea asta cu un VEF la care am micsorat foarte mult rezistenta din emitor sa fortez un curent mai mare. Altfel, in polarizarea originara, tensiunea din E = tensiunea din C = 0V = GND

Foloseste camera de pe aplicatia Google Translate.

Leo2006, on 02 decembrie 2021 - 17:01, said:

Din pacate n-au si versiunea pentru desktop...

Dacă ai aceeași tensiune și pe emitor și pe colector ori e tranzistorul în scurt sau depreciat fizic ori e întreruptă rezistența R19. La tranzistoarele punctiforme cu germaniu joncțiunea se forma la fabricație prin trecerea unui curent mare de scurtă durată prin firul care înțepa pastila de germaniu, probabil la tine se întâmplă același lucru.

Edited by mihaicozac, 02 December 2021 - 17:14.

CB, medii.

Da, comutatorul este figurat in schema pe pozitia unde lungi.
(ДВ = DV, dlinie volni, unde lungi,  СВ = SV, srednie volni, unde medii).

Despre acest radio pentru automobil sunt informatii la:

http://rw6ase.narod..../awto/at64.html

Acolo sunt doua descarcari in format .djv, una dintr-o carte (explicat tot in amanunt), cealalta din revista Radio.

.djv se deschide  (ca si .pdf) cu:

https://www.sumatrap...free-pdf-reader

Uite tensiunile la tranzistori, cand alimentezi de la acumulatorul masinii cu 12,8V:

tranzistorii rusesti cu Ge nu prea se degradeaza dar condensatorii rusesti da. Mai degraba schimba intre ei tranzistorii T4 si T5 si vezi daca defectul se muta la T4 sau ramane la T5. Eu suspectez ca e una din piesele alaturate sau o autooscilatie si de fapt cand scurcircuitezi R19 intrerupi acesta oscilatie. Corect ar fi sa verifici cu un osciloscop dar presupun ca nu ai. Cred ca C32 are rolul de a impiedica autooscilatia si e posibil sa fie degradat sau chiar intrerupt (se crapa usor) si tranzistorul autooscileaza si de fapt nu e in scurt, ci aproape in saturatie.

Edited by chilly willy, 02 December 2021 - 21:56.

Ion_Bumbu, on 02 decembrie 2021 - 17:23, said:

Dar pe care poziție ?

mihaicozac, on 02 decembrie 2021 - 17:13, said:

Probabil asta ar fi explicația. Și eu am întâlnit la germaniu ceva similar.

T4 si T5 formeaza amplificatorul de frecventa intermediara care poate autooscila (sunt 2 tranzistori care ofera la iesire semnal in faza cu intrarea). Condensatorul C32 ala cu steluta trebuie verificat si as verifica si condensatorii de decuplare c36 si c20. Cea mai buna verificare ar fi cu osciloscopul si eventual extragerea tranzistorului si verificarea lui intr-un montaj simplu de oscilator sau amplificator si verificarea celorlalte piese din jur. Daca e degradat nu va functiona.

Edited by chilly willy, 03 December 2021 - 10:54.

Eu cred că dacă ar autooscila s-ar auzi ceva prin difuzor, din intermodulaţii.
Şi chiar la autooscilaţie tensiunea din punctul static de funcţionare nu se schimbă prea mult, pt. că semnalul RF variază în jurul PSF, adică un multimetru CC va arăta ceva tensiune în orice situaţie.

Anca12, on 02 decembrie 2021 - 17:36, said:

Super, uitasem de site-ul asta rusesc cu traditie, cred ca-l bag in bara de marcaje, aparea la cautari facute in alfabet chirilic - pe vremuri asa am gasit mai multe la ei, mai putin apare insa la cautari cu caractere latine. Tensunile astea pe tranzistori sunt importante. Multumesc

mihaicozac, on 03 decembrie 2021 - 11:28, said:

Corect ! In plus, la autooscilatii ar fi crescut consumul in raport cu situatia punerii colectorului la masa, cand ar fi fost doar idle current. Mai mult ca sigur este o deficienta a tranzistorului. O sa-l schimb dupa ce reusesc acordul pe unde medii.

E de asa natura conceput incat are 7 fire intre bobinele de acord si cablaj, initial au fost scurte insa nu se putea depana. Nu le pot scurta iarasi decat in ultimul moment. O sa vad cum ma descurc cu capacitatile si inductantele parazite de la firele astea.

chilly willy, on 03 decembrie 2021 - 10:48, said:

Nu exclud nici o varianta insa in regim de test nu este ergonomic sa stabilesc cand se inchide si cand se deschide E-C si daca isi mentine caracteristica constanta sau strapungerea este "aleatorie", imi este mai simplu sa-l schimb.

O sa verific si condensatorii, totusi, sa ma lamuresc.

Cel mai simplu test, daca ar oscila, ar fi schimbarea frecventei / dezamorsarea oscilatiilor cu alti condensatori peste jonctiunea B-C. Sau B-masa. Sau C-masa etc

Revin dupa solutionare, cu concluzii. Momentan ma gandesc cum sa scurtez firele de la bobinele de acord si sa pot pastra accesul la placa.

daca tranzistorul e defect intr-adevar trebuie schimbat de aia as schimba intre ei T4 si T5 fiind tranzistori identici. Daca defectul se muta la T4 e tranzistorul, daca ramane la T5 e altceva. E o operatiune de maxim 5 min.

Edited by chilly willy, 03 December 2021 - 12:51.

Detectia se face cu dioda D1 (D2E) si circuitul R47, C37, R24.
Iesirea spre amplificatorul audio se face prin C38.

Tot de la dioda D1 se trimite tensiune la baza lui T6, amplificator pentru tensiunea de reglare automata a amplificarii de inalta frecventa (T1) si medie frecventa (T4), astfel:

1. Din colectorul lui T6 se incarca cu tensiune continua electroliticul C36 si aceasta tensiune (proportionala cu "taria" postului receptionat) ajunge prin R13 la baza lui T4, reactie negativa (scade amplificarea lui T4 pe post puternic pentru a nu distorsiona audio).
2. In continuare, tensiunea cu care s-a incarcat C36 este trimisa  prin R12 si incarca un nou condensator, C20, a carui tensiune continua este aplicata la baza lui T1, producand, tot asa, reactie negativa.

Acesti doi condensatori au capacitatea de 10uF. Daca scade aceasta capacitate, prin imbatranire, reglajul automat al amplificarii devine insignifiant, pe post puternic radioul reda foarte puternic si foarte distorsionat, dar pe posturi slabe redarea este buna.
Acest circuit trebuie sa functioneze bine si sa fie eficient, tinand cont ca radioul de automobil trece rapid prin zone cu receptie foarte puternica si foarte slaba.

In privinta defectului in discutie, daca amplificatorul de medie frecventa (465 kHz) oscileaza, aceasta s-ar traduce prin blocarea totala, adica spre detector ar veni o tensiune mare cu frecventa 465 kHz, aceasta ar incarca puternic C36 si C20, amplificarea ar scadea drastic si radioul nu ar avea sensibilitate, s-ar auzi distorsionat si slab doar postul local.


C32 6,8pF este condensatorul de neutrodinare, micsoreaza efectul de reflectare a semnalului inapoi spre intrarea tranzistorului T5, prin capacitatea jonctiunilor.

In lipsa tranzistorului cu Ge se poate inlocui cu unul cu siliciu, cu ajustarea polarizarii statice, astfel incat sa ofere, ca si originalul, o amplificare de 10 ori a tensiunii de medie frecventa 465 kHz.

Pe unde medii, deci in domeniul centrat pe 1MHz, firele provizorii de 10...15 cm nu perturba foarte mult functionarea. La bunicul lui Zefir, comutatorul de game UL-UM era montat separat de placa de baza si era legat prin fire lungi trecute pe langa multe alte piese - si functiona bine.

Anca12, on 03 decembrie 2021 - 14:12, said:

Multumesc pentru completari. Am tranzistori pe germaniu, inclusiv rusesti. Momentan lucreaza bine (mereu, dupa scurcircuitarea R din emitor).

Problema este ca radioul nu pare umblat cu exceptia comutatorului, placa te textolit originala fusese rupta si inadita cu o tabla metalica - probabil prin anii '70-'80-'90 judecand dupa coroziunea tablei, radioul in rest nu pare umblat, este in conditie mult mai buna comparativ cu pozele rusilor de pe site-ul indicat, firele initiale catre bobinele de acord erau de 4-5 cm, eu am pus de 10-15 cm provizoriu pentru test - urmand a le scurta, pe cale de consecinta ma asteptam la un acord imediat pe posturile locale - ceea ce nu s-a intamplat, am dat vina pe fire desi este posibil ca si conexiunile initiale sa fi fost modificate - nu se putea repara comutatorul fara dezlipirea lor la acea vreme, o sa le urmaresc unul cate unul.

In .djv din carte sunt aceste doua figuri. Trage-le la imprimanta marite si marcheaza cu pixul ce contacte sunt facute la comutator pe pozitia unde medii.
Apoi urmaresti hartia si placa si vei lipi puntile definitive.

Deoarece in loc de condensator variabil ai variometre, aducerea corecta in banda (daca este dezacordat) presupune mai intai sa verifici capacitatile condensatorilor care sunt cu bobinele variometrelor in pozitia unde medii.

Reglarea fina se face mecanic la variometre (trebuie sa fie un surub, ceva care regleaza pozitia initiala a miezului de ferita din bobina variometrului), pentru frecvente joase: in jur de 600 kHz la circuitul de intrare, respectiv (600 + 465)kHz la oscilatorul local. Dar atentie la ce modifici, fa semne cu marcherul si fotografii cu starea actuala, sa poti reveni.

Edited by Anca12, 03 December 2021 - 16:28.

faptul ca isi revine sistematic si functioneaza perfect face foarte greu credibila ipoteza ca tranzistorul ar fi cumva defect si se reface jonctiunea de fiecare data prin scurtcircuitarea respectiva. Fiind si cablajul rupt e clar ca s-a produs o trauma severa care putea afecta unele piese. Mai mult e vorba de un tranzistor de radiofrecventa care nu e solicitat termic si nu cred ca ar putea functiona constant cu cristalul deteriorat. Condensatorii electrolitici rusesti sunt garantat devalorizati dupa atatia ani asa ca trebuie inlocuiti mai ales cei din bucla de CAA. Cei ceramici rusesti se crapau foarte usor (aia rosii) asa ca sunt suspecti. Fara verificarea si schimbarea pieselor pasive defecte e greu de reparat. Daca e o reparare "de antrenament" ar trebui facuta sistematic cu verificarea pieselor suspecte in special condensatorii cu un capacimetru si esr-metru.
In esenta e un radio de muzeu, chiar si refacut nu prea are ce receptiona fiind foarte putine posturi pe gama de UM si alea de calitate mediocra, multe statii AM au incetat emisia neavand ascultatori si au trecut in FM sau pe net. In destule zone in afara de antena satelor care pastreaza un post in UM sau UL nu mai exista alt post in AM. Din punctul asta de vedere ca o restaurare de "muzeu" nu cred ca ar fi ok lipirea contactelor in pozitia UM dar na e radioul tau si faci ce vrei cu el. Comutatorul ala nu poate fi foarte complicat de reparat cu niste WD40 si niste spray de contacte.

Edited by chilly willy, 03 December 2021 - 20:54.