Anatomie, fiziologie, habitus - sa înțelegem pomii fructiferi

Pai iata cam cum apar neintelegerile, urmatorul pas fiind ca tu sa mergi putin mia deoarte si sa faci propria presupunere... Asa apar concluziile eronate.

Se spune e clar.. Toata lumea aliniaza. Problema e ca nimeni nu stie fe se intampla de fapt, presupune fa s3 ating cambiurile.
Pe ce lungimi?.. Pai deja aici e la si altele pentru ca la diverse altoiri "aliniezi" doar pe o. Parte.. In des picătură nu ai cum altfel de ex. În semicolulatie la fel..

Iată deci o prima concluzie, ca nu 3 nevoie de contact total ci de co tact pe o anumita suprafață, lungime... Cat se poate de mare.

Logic, asa este, de ce însă nu zice nimeni..
Mai departe, vine nenea X și zice ca a alinia e complicat și e ușor sa gresesti, ceea ce e logic și rezonabil de prezumat.
El intersectează.... Un X cu axele cât mai apropiate pt a avea practic o apropiere pe o lungime cât mai mare dar pt a fi siguri ca e și contact MĂCAR într-un punct.
Îl cred?
Eu da pt ca are sens, aceleași întrebări aveam și eu, cum poți tu alinia cu contact 2 linii fine cât un strat unicelulare? E utopie asta, dacă era vital acest lucru nu aveam azi altoire, acum sunt 2000 ani aveau aia scule și precizia sa facă asta pana în pod....

Când am luat de buna explicația lu nenea X m-am bazat și pe faptul ca ala asa face și obține rezultate mult peste medie deci clar 3 suficienta intersecția.

A treia chestie, aberația mea cu lipsa de "contact"... Aia e presupunerea mea, n3dovedita, am specificat asta clar... Pot sa greșesc, eu nu am altoit sute de ha cu procente de 95% ca să susțin ca am măcar o statistica în sprijinul afirmației.

Am în sprijinul Ipotezei însă mici indicii și consider ca ale-am înțeles corect și le-am extins Rezonabil.

Adică, pe.de.o.parte încerc sa mai fac un pas în logica
contact pe toată lungimea- contact parțial pe o lungime oar3care- măcar un punct de contact.

În acest punct, apar cel puțin doua informații științifice clare.

1. Ideea aceea cu faptul ca la anumite altoiri fizic nu e pozibil contactul direct.
Aici e vorba de acel studiu legat de altoirea cu mugure în care se vorbea despre contact între calusurile celor doi simbionti și nu între cambiurile acestora.

Adică din cambju creste calus și abia acela produce contactul, apoi acea zona devenita un tot solid diferențiază și apar vasele.

E logic și rezonabil sa consideram ca acel calus cu cât se atinge mai repede unul de altul cu atât zona devine mai repede un tot, îmi IT de aici rezulta ca un contact între cambiuri (în 1 punct sau mai multe) sau o apropiere, cu sau fără contact direct dar pe o lungime cât mai mare, ca e o laterala, ca e toată circumferința... Cu cât mai aproape cuc st mai outin calus e necesar sa fie produs de cei doi parteneri, cu atât mai rapid zona se va lipi și vor apărea vasele... Cu cât vasele apar pe o suprafață mai mare, mai. Aproape de complet, cu atât mai bine, cu atât mai bun rezultatul.


Atenție, mai sus eu am specificat ca eu PRESUPUN ca merge și fără contact direct DOAR in aceste conditii.

Adică nu e musai nici intersecția la o adică DACA reușim sa apropiem suficient de mult cele doua linii de cambiu.

Ca tu ai omis aceste detalii care fac toată diferența și ai luat doar "concluzia" ca se poate și fără contact pur și simplu fără alte precizări... Aia nu mai e vina mea.

Cine citește ce spui tu va face încă un pas și va înțelege ca practic înfige altoaie oricum p'acolo și merge... Când nu va merge, o sa ajungă înapoi la sursa și va spune ca eu sunt ala care a greșit.

Asta apropos de cum informații sau indicii parțiale sau parțial puse în context duc la păreri și informații total aiurea...


2. Nu găsesc studiul de mai sus dar am găsit alt document din sursa serioasa care vorbește despre ce se întâmplă de fapt acolo.. Se atinge cambiul sau calsul celor doi simbionti?

http://www.rooting-h...com/cummins.htm



Success of a graft union depends on the establishment of a callus bridge between the cut surfaces of scion and stock, and the subsequent establishment of a functioning vascular cylinder connecting scion and stock. Initial callus formation appears to develop about equally on the cut surfaces of both partners, arising not from the cambial layers but from parenchyma cells, mostly in the wood just inside the camblum. Soon after scion and stock calluses have merged, callus cells just below the cambial cells of the scion begin to divide in the same plane as the camblum. Waves of cell division proceed from the top down, suggesting that a regulatory stimulus moves to the cut surface from the growing-shoot tip. Callus parenchyma cells inside the new camblum cylinder re-differentiate into functioning xylem cells. Last of all, the new cambium begins producing phloem cells.

Deci contactul calusului e cheia, asa cum am dedus eu și din primul document/studiu(pe care, repet, nu îl mai găsesc), interesant aici mie mi se pare ca ăștia spun ca acel calus nu e generat de csmbiu ci de stratul imediat interior, lemnos, adică lemnul de imediat de sub cambiu... Iată deci ca de fapt cambiul în procesul de altoire nu mai are niciun rol direct pt etapa alipirii. Sau ma rog, nu rolul direct în aceasta etapa.



Deci ca o concluzie pt povestea asta e ca "acolo" aare calus.... Și de fapt ala face treaba. Ca stratul x sau y e sau nu în contact e irelevant, nu 3 necesar un contact fizic, concret, e nevoie ca acele celule apărute ulterior sa între cst mai repede în contact...

Adics fizic am dreptate, nu trebuie nici măcar un punct de contact. Trebuie doar o apropiere cât mai mare în asa fel încât când mai cresc câteva celule peste acele suprafețe acestea sa se stingă cât mai rapid.
Cu cât mai repede, cu atât mai bine, pe o suprafață cât mai mare, cu atât mai mare va fi suprafață de contact și mai mare zona prin care va apărea mai repede floemul   prin care umbla seva...


Tehnic deci nu e niciun contact, e o apropiere.  
Schimba asta cu ceva concret ce facem noi?
Nu, schimba doar modul în care înțelegem i țimitatea fenomenului... Noi urmărim o distanta cam mai. Mica între niște linii....

Dacă ii zicj omului ca nu e nevoie de contact va înțelege aiurea și va înfige aiurea bețe fără sorti de izbândă.
Daca îl pui sa înfieze, sa. Lipească, sa se asigure ca e contact, va reuși probabil MĂCAR  sa apropie suficient de mult și astfel revascularizarea va fi mai rapida și mai generoasa.

Dar, noi ca oameni cu creier, știm cu sta treaba și putem sa fa em unele lucruri mai bine sau altfel în asa fel încât putem obține rezultatele dorite.... Nu rămâne blocați într-o idee total tâmpită ca atingem și aliniem..

Drept dovada ca nenea ala cu cireși dacă stătea sa alinieze și ii punea pe mexicanii lui sa atingă... Mai făcea un drac...asa, cu intersecția aia, orice bou poate și o face și când e odihnit și după 10 ore în frig și vânt, tot are niște rezultate mult mai bune.

La fel putem lucra mai bine în alte situații... Când alegem o varianta dau alta în funcție de circumstanțe fără teama ca vom greși... De 3x, poți face un chip în loc de o oculatie, nu mai stai după moment în care se dezlipește coaja, sau tai așchia chipului fără lemn, pt ca poate fi mai buna lipitura și mai rapida și poți altoi vărs și sa obții și creștere pana în toamna, poți sa nu scoți așchia la mugure csnd faci oculatie în T  sau dimpotrivă....

Adica, știind clar ce se întâmplă, nu mai imiți ce vezi la alții fără sa fii sigur ca vei avea aceleași rezultate din cauza ca la tine poate sa difere un mic parametru..

Asta 3 de fapt ideea, sa înțelegi. Doar înțelegând cât mai exact ce se întâmplă poți avea predictibilitate și cunoscând ce se va întâmpla în fiecare situație poți alege mai bine metodele și mijloacele pt a obține fix ce ai nevoie.

Apropos de vase, o demonstrație pentru un sistem de injectare a tratamentelor de exemplu ilustrează foarte bine cam pe unde umbla seva aia bruta...

Pt cine nu știe, sistemul implica o gaura în lemn pentru a face un canal prin vasele lemnoase și fixarea la întrare a unui dop-valva care permite conectarea aparatului de injectare.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kd7sYFZpnOU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

În mod cert când faci crestături, întrerupi fluxul de seva bruta...
De asta ziceam ca oamenii care susțin asemenea aberații de fapt nu știu nici măcar anatomia plantei...

Și dacă tot am ajuns la metode avansate de intervenție, iată de exemplu cum se vaccinează un pom.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/2B9FKd1YLxg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by parintele, 03 January 2021 - 10:40.

 parintele, on 02 ianuarie 2021 - 14:09, said:

Pt mine care fac altoire in despicatura conteaza si schimba ceva concret in modul cum fac altoirea pt ca atunci urmaresc ceea ce este esential adica intersectia cambiurilor. Adica practic fac alinierea cambiurilor dar cu o mica deviatie astfel incat pe de o parte sa fiu sigur ca intersectia este realizata si ca exista contact intre cambiuri si pe de alta parte, pe restul suprafetei distanta sa fie cat mai redusa.
Eu sunt sceptic ca la toate tipurile de altoire prinderea se realizeaza prin calus sau cu preponderenta prin calus. Din ce stiu eu calusul se formeaza rapid acolo unde este stimulat sa se formeze cum este la altoirea la masa cand exista/ se aplica o diferenta de temperatura intre zona altoita si baza butasului. Primavara, la dezmugurire, cand temperatura este redusa si  circulatia sevei este intensa, contactul cambiurilor este esential si abia dupa realizarea acestui contact cand circulatia este restabilita se formeaza tesut de reparatie care umple zonele libere si desavarseste prinderea altoiului. La altoirile de vara problema este putin diferita si acolo intradevar din cauza temperaturii ridicate calusul este stimulat sa se formeze si prinderea se poate realiza fara contact direct.
Scuze dar filmuletul ala nu a demonstrat nimic, este dupa parerea mea o mica prostiuta in care intr-o gaura intr-un butuc(probabil si uscat) s-a injectat un lichid care a curs prin porii liberi ai lemnului. De fapt din ce se vede pe filmulet acesta era unul de reclama pt aparatul de injectat si nicidecum pt a demonstra circulatia sevei. Ar fi fost interesant daca la un pom adevarat, viu, s-ar fi injectat o substanta de contrast care sa fie radiografiat ca sa se vada cum circula seva.

Edited by AlexD2, 03 January 2021 - 12:47.

O precizare fac din nou de la bun început, asta e pur și simplu o discuție și atât între niște oameni care nu au pretenția ca știu sau sunt de meserie, pur și simplu sunt interesați de un subiect și fiecare spune ce părere are in urma propriilor sale informații, observații, etc. Adică sa nu înțeleagă cineva ca dacă eu contrazic înseamnă că așa e, pur și simplu la concluzia asta am ajuns pe baza informatiilor mele.


1. Exact, țintești "alinierea" și miști puțin sa obții un X foarte strâns pt a avea o intersectie/contact sigur.
2. Apariția calusului e favorizata de temperatura, căldura ajuta procesul.
3.
Primavara, la dezmugurire, cand temperatura este redusa si  circulatia sevei este intensa, contactul cambiurilor este esential si abia dupa realizarea acestui contact cand circulatia este restabilita se formeaza tesut de reparatie care umple zonele libere si desavarseste prinderea altoiului.

La afirmația asta însă nu sunt de acord.
Circulația nu se restabilește prin contactul cambial, prin cambiu nu circula seva, cambiul este un strat extrem extrem de subțire de celule nediferentiate.
Dealtfel afirmația ca seva circula prin cambiu sau ca acolo prin contact 3 refăcută vascularizarea nu o regăsești nicăieri.
Vascularizarea e refăcută prin depunerea de calus(care creste din cambiu) care apoi se transforma în vase prin care circa seva..

Cea mai rapida sursa de confirmare, wiki


In woody plants, it forms a cylinder of unspecialized meristem cells, as a continuous ring from which the new tissues are grown. Unlike the xylem and phloem, it does not transport water, minerals or food through the plant. Other names for the vascular cambium are the main cambium, wood cambium, or bifacial cambium.

Mai jos în aceeași sursa zice și ca


For successful grafting, the vascular cambia of the rootstock and scion must be aligned so they can grow together.

Deci cheia e creșterea, ceea ce creste, nu contactul care sa reprezinte o revascularizare după care are loc crestere...

4. Filmulețul ala normal ca e o reclama și e un mod mai degrabă "metaforic" de a evidenția într-un mod evident, forțat, cam ce se intampla.
Treaba e ca "porii" aia ai lemnului sunt vasele...
Pe măsură ce pomul creste și timpul trece spre centru acele canale, pori care comunica pe verticala șamd.... Sunt obturații, închiși.

Prin alte materiale spre exemplu despre acest subiect al injectării, poți afla și alteuxruri interesante, cum variază "grosimea" acestor canale, la unele specii sunt foarte generoase iar la altele foarte fine, sau cum variază grosimea stratului de țesut vascular, la unele specii rămânând active mulți ani în vreme ce la altele după 2 ani deja stratul devine inactiv, inapt sa mai transporte seva...

Da, ar fi fost interesanta povestea cu substanță de contrast, de fapt cam asa "ar trebui" făcute lucrurile... Trebuie sa aibă și cine sa faca asta, și cu ce.

Noi avem senzația ca cercetătorii în domeniu fac astfel de lucruri, chestii avansate, complexe... Fac dar în buna măsură când vezi cam ce studii apar sau ce studii sunt citate prin diverse lucrări ale instituțiilor mari îți dai seama cam cât de departe de o asemenea treaba sunt lucrurile...
În loc de substanțe de contrast și scanare cu diverse aparate șamd.... 99% din cercetare înseamnă căuam câte 5 sau 10 pomi din fiecsre ii punem unu lângă altu, le dam una la gioale și după o vreme observam efectele... Dacă luam și un fierăstrău și facem o secțiune deja e wow..

De aia spun ca de fapt foarte multe lucruri în domeniul asta sunt departe de ceea ce ni se pare noua..

Edited by parintele, 03 January 2021 - 18:01.

Intradevar exprimarea mea in legatura cu circulatia nu a fost cea mai fericita, ca nu prin cambiu este transportata seva, cel putin nu pe acolo sunt circuitele principale de seva. La nivel micro, celular, sigur ca prin calus se realizeaza primul pas al legaturii intre altoi si portaltoi numai ca asa cum am spus primavara devreme conditiile de formare a calusului nu sunt favorabile (temperatura scazuta si seva abundenta). Din acest motiv, cred eu, la vita de vie si la nuc de ex dintre pomi, altoirea primavara in camp nu da rezultate, fluxul de seva fiind prea puternic ca sa permita fixarea celulelor de calus existente si asa putine. Atunci este esential ca celulele de cambiu a celor doi parteneri sa fie cat mai apropiate, sa se intrepatrunda, calusul format de catre cambiu (celule lemnose pe interior si ale cojii pe ext) creand o presiune suplimentara pentru sudarea partenerilor , vascularizarea comuna cu prinderea altoiului la portaltoi si dezvoltarea ulterioara ca un tot unitar. Cat de importanta este formarea unui calus cat mai abundent care sa poata unifica suprafetele care nu sunt in contact direct, asta depinte cum am spus de momentul cand se face altoirea, de caracteristicile speciei de pomi si nu in ultimul rand de conditiile agrometeorologice din zona (temperatura atmosferica si umiditatea solului). Asta in legatura cu altoirea in camp, altoirea la masa este diferita ca acolo practic nu exista flux de seva si temperatura la nivelul zonei de altoire poate fi controlata.

Edited by AlexD2, 04 January 2021 - 12:13.

Pai tu spui fix ce am zis și eu de la bun început, o alăturare cât mai apropiata pentru a fi suficient un nr mic de celule de calus ca să apară contactul, exact despre asta vorbeam și eu.

Treaba cu primăvara în câmp e o alta discuție.

E vorba de doua probleme distincte.
1. Seva în exces.
Și via și nucul dar și la dud am observat treaba asta spre exemplu, radacina pompează la greu seva.
Excesul asta de umezeala băgată forțat în zona de îmbinare îngreunează lipirea.
Cum și de ce la nivel intim nu am înțeles, astia care altoiesc mult spun ca se "mureaza" altoiul dacă sta în exces de apa.
Dealtfel același lucru se intsmpla și la multe alte specii care au o radsci a ce pompează cantități moderate de seva însă au o. Vârstă și un volum mare, de 3x.pomii mai mari.
Daca nu le lași așa-numitele "nurse limbs", sau ramuri tragatoare de seva, sunt probleme.
Inclusiv mar, par, samburoasele... Dacă tai trunchiul și sub tăietură nu lasi ramura e belea.

Totuși, și via se altoieste primăvara, cred ca baga chip cel mai frecvent, vezi la nenea cu cireși ca are pe canal lucrări cu podgorii altoite fix primăvara.

La nuc de asemenea am văzut altoiri făcute la scara serioasa, tot comercial, nu m-a interesat foarte tare dar am observat ca acolo și dacă lasă ramura pt. Siguranță fac gauri sau sectioneaza sa dea afara pe pământ excesul de seva.
Nu e tocmai ideal sa dai seva afara astfel dar se practica.


2. A doua chestie, aia cu frigul care e defavorabil calusarii...
E adevărat ca frigul încetinește generarea de calus.
Pe de alta parte, când încercăm sa înțeleg procedurile legate de altoirea la masa a pomilor dar și în rest tot studiind diverse lucruri legate de asemenea treburi și regimul termic aplicabil în  varii situații, concluzia 3 cam asa:

Când altoi ești după pornirea sevei ești ok în privința calusarii.
E deja camdut și procesul e relativ rapid. Oricum ideea e ca seva elaborata alimentează altoiul cam în genul în care o floare își ia apa din glastra. E nevoie ca baza altoi ului sa aibă umezeala.
Energia necesara calusului pe altoi cat și dezvoltarii în prima faza a mugurelui e cea. Stocata în altoi în lemnul acestuia, puțin doar vine din ce 3 acumulat în port și radscina acestuia, odată cu seva elaborata. (și aici e o discuție, lemnul și radacina șamd înmagazinează energie, primăvara pana când ai frunza sa proceseze planta se hrănește din energia asta stocata care presupun eu e spălată și transportatanodsta cu apa absorbita de radscina, seva bruta rezultata astfel e practic nutritiva cumva... Aceasta presupunere ar deschide iarăși discuția aia cu mugurel profesorului stanica, poate seva bruta în primăvara chiar hrănește mugurel ala. Și poate nu doar mecanismul hormonal e răspunzător pt activarea mugureluu)


Oricum, altoiul are nevoie de energie proprie și probabil ca asta e unul din motivele pt care primăvara se folosesc lastari altoi în majoritatea cazurilor și nu se face oculatie, în cazul unui singur ochi se baga chip, adică sa aibă un minim de lemn....
Totusi, observand asa, 99% baga segment de lastar, probabil tocmai pt ca are ml ai multa energie stocata.

Tot din acest motiv la speciile mai dificile cum e cireșul lu nenea asta, e critic lemnul... Un anumit diametru minim, sa fie bine maturat sa aibă suficiente resurse...


În fine,. Deci la pornirea sevei e călduț și e ok în genere.

Dar calusarea survine și la temperaturi defavorabile dacă exista suficient timp.

Ăștia care altoiesc merii de 3x, la masa, ii baga la frigider direct, acolo se produce calusarea, durează cam o luna, e deci foarte lent procesul.

La vie se face forțare, e drept ca via nu are nici radscina....

Alții lasă. Pomii o săptămână pana la 10 zile la 7-10 grade, adică puțin mai cald. Asta favorizează calusarea mai mult dar și pericolul sa între în vegetație 3 mai mare...


Nenea cu cireșii dacă te uiți atent la mai multe clipuri altoi este din februarie, și la el acolo februarie e rece... Măcar ca la noi e treaba.
Si zice în câteva rânduri când explica ce și cum face ca la cireși asa cum face el trebuie timp. Dacă faci altoirea csnd pornește seva nu are timp sa caluseze, altoiul 3 stimulat sa plece, rămâne fără energie pt ca procesul de revascularizare e probabil mai lent la specia asta fata de alte specii și per total altoirea eșuează. Alții pleacă și se usucă.

Deci per total, calusarea se produce și la rece, despre asta discutam.. Durează însă mult.
Implicit probabil ca devin critice și alte aspecte, sa nu se deshidrsteze altoiul, sa nu apară fungi în perioada asta, etc.


Un alt exemplu care susține povestea cu calusarea la rece...
Lăsând la o parte experimentul simplu în care uiți în frigider o lunga cu lastari altoi, după 2 luni vei observa ca la baza, la tăietură, au apărut mici puncte de calus.

Dar ca să nu faci experimentul asta, cauta spre exemplu metoda de înrădăcinare a unor butssi lemnificati/lemnosi.
Cel mai comun cred ca e cazul smochinului.metods pungii negre.
Exista și metoda cu punga la căldură dar și cea cu frigiderul. Practic la rece stimulezi cât de cât apariția calusului, lent și fără sa stimulezi întrarea în vegetație a butasului.
Odată apărut căușul, apariția rădăcinilor este mult ușurată /grăbită.

Deci treaba cu apariția calusului la frig e reala, ia mult timp, din ce am citit și observat cam 4-6 săptămâni. De citit am citit despre 4 în cazul mărului dar 3 drept ca mărul e prietenos.
Poate alte specii calusraza mult mai greu... Eu la. Altoi am observat după vreo 6 sau chiar mai mult ca atunci le-am aruncat..

O ultima observație...
Exista și varianta utilizării hormonilor pt a favoriza calusarea, sunt în esenta fix aia pt. Înrădăcinare, IBA parca 3, ISO..butiric draci baltati...
Nu am reținut numele dar când m-am "documentat" despre altoirea la masa șamd.. Am ajuns la concluzia ca hormonul în care poți îmbăia zonele secționate sau direct joncțiunea (dacă altoiesti la masa) e cel comun în produsele de înrădăcinare uzuale.

Dealtfel, favorizarea calusarii mai rapide prin astfel de metode se practica deja la unele specii, probabilca tot la specii mai recalcitrante, la cele uzual făcute la masa pe scara larga nefiind necesar nu se mai complica oamenii cu treaba asta (mar de ex)
La. Nuc deci am văzut ca destui folosesc asa ceva, din păcate prea putini spun ce și cum, cu atât mai puțin ce substanțe și în ce concentrații.

Link-ul de acum câteva posturi fix cu studiu despre hormonii astia era..

Padre, multumesc de subiect si cuprins.
Inelarea se poate aplica si pe crengi sau numai pe trunchi? La bunul simt dupa ce-aam citit as spune ca da, nefiind diferente in straturi, dar nu stiu destule...
Inelarea conduce si la aparitia de muguri noi?
In filmele prezentate, cele din Ungaria, dupa inelare, mugurii existenti s-au transformat in crengi, dar parca au aparut si alte crengi noi, mai subtiri, din muguri care nu erau. Cel putin asa am impresia dupa ce m-am chiombit de ma dor ochii.
Dupa ce faci inelarea, taietura nu ar trebui acoperita cu banda de altoit?

Edited by adip1962, 03 April 2021 - 21:05.

Padre, ce-am gresit?
In prima poza, crestatura facuta la un Passe Crassane.
In a doua poza la un prun. Lumea spune ca-i renclot galben, eu l-am luat ca Regina Claudia Gialla.
Ambii pomi provin din Italia.
Ambele au fost facute acum 2 luni. De ce nu au pornit mugurii dorminzi?

Momentul... Ar fi prima probema.
Inaintende pornirea în vegetație, sau cam 2 săptămâni înainte de inflorit.. Oricum, devreme.
Modul de execuție... Par cam superficiale, te asiguri ca ajungi la lemn.
Dacă nu ești sigur, ori folosești un fierăstrău horticol și harjai pana sare lemn, ori dsca folosești briceagul, faci 2 tăieturi în unghi sa scoți o fâșie ca o felie de pepene cu lemn unde pepenele are cocosul.
A treia greșeală e la capitolul așteptări. Nu toate  aceste intervenții, chiar făcute corect, la timp, peste muguri viabili(asta nu vad, cat de buninerau mugurii) șamd dau rezultatele așteptate.

In functie de multe lucruri pomul poate sa răspundă sau nu. Depinde și de specie...
În multe situații răspunsurile sunt slabe...

Daca ar fi simplu și ar merge ca la mașini, ar face toată lumea...

Cele mai bune efecte ies atunci, in repaus vegetativ, inainte de pornirea in vegetatie, dar merge partial si in timpul perioadei de vegetatie, mai ales in prima parte, cand cresterile sunt importante, deci si primavara ar merge cand lastarii deja au plecat si mai greu vara.
In al doilea rand, crestaturile au fost facute deasupra unor muguri inexistenti, decedati, iar in al treilea rand alea nu sunt crestaturi, ci zgarieturi ale scoartei, care n-ar fi produs niciun efect in niciun moment din an.

Edited by Vincentiu_1981, 07 August 2021 - 21:39.

Multumesc Padre.
Momentul a fost gresit. De fapt, a cam coincis ca citirea acestui subiect. Taieturile, te asigur ca au fost adanci (cam cat am putut apasa pe cutitul de altoit - am folosit cutitul sa nu las urme mari dupa vindecare). Dar la primavara o sa le fac cu fierastraul.

Nu e necesar sa folosești fierăstrăul.
De fapt, dacă ai apăsat calumea în lemn, este mult mai bine asa.
Vincentiu vorbește ca să nu fie liniște, ca Și alții, e plin netul de specialiști care au crestat o ramura și asta mâine...
Eu fac treaba asta de minim 5-6 ani, încă înainte sa se discute public atât de mult.
Ideea e ca nimeni nu spune alte lucruri, nasoale...
O rana urata de fierăstrău în mukte cazuri poate compromite pomul /trunchiul, poate lasă răni urate, o cercuire poate însemna pracric ruperea în vara a trunchiului șamd....
Oricât ai trata și oricât de multe proceduri ai face, ia ani și mii de crestături făcute și apoi mukte observații și alte operațiuni de îngrijire sa mărești șansele de reușită și sa scazi riscul de eșec...
Astea nu le spune nimeni pt ca nu scrie în cărți și cine știe doar din auzite nici nu ii trece prin cap sa menționeze măcar... Sec, cel mult, după ce se face teoria lu peste, în carte zice vs3 tratează cu fungicid, poate reprezenta o poarta pt întrarea bolilor șamd...

Nimic adică...
Dupa ce pornește mugurel..... La fel...oana faci acolo ramura aia dorita... Drum lung... Lung al dracu lui.... De aia nici nu se obosește lumea cu procedura asta prin cărți sa o trateze cu foarte mare atenție, utilitatea ei e mare la metodele moderne de conducere unde vrei ramuri slabe, de aia cartea zice ca retarzi pomul la 60 sau 80 sau cât zice acolo...

E drum lung pana departe și sunt multe chestii, unele importante, altele detalii dar în final duc la 9 plaja foarte mare de rezultate, succes sau eșec, succesul procentual e mic pt ca eșec e și sa îți plece o ramuri a dar sa te chinui 10 ani sa o faci ramura echilibrata cu restul și sa rămână tot olog pomul ala, dezechilibrat...

Deci stai liniștit, in afara de moment in rest erorile sunt minore... Cu excepția așteptărilor, nu te aștepta să îți iasă ce imaginezi tu, în general nu doar în acest caz... Insista, joacă-te și întreabă, dacă ai interes pt pomi in timp vei înțelege multe...

Chiar o sa. Pun poze cu eșecurile unor proceduri, ca prea bat unii câmpii cu teorii supte din deget... Teoria e doar necesara, în niciun caz nu e și suficienta... E un prim pas când înveți sa mergi, pana la medalia olimpica la marton....

Chiar daca faci taieturi cu fierastraul si crestatura este atat mai adanca, cat si mai groasa, nu se intampla nimic, nu se compromite niciun pom si nu intra nicio boala in pom, rana se vindeca foarte repede si frumos, fara alte consecinte.
Si nici nu e necesar sa se aplice fungicide in urma crestaturilor.

Asa e...