Superconductor la temperatura camerei

Oamenii de stiinta declara ca s-a gasit "superconductorul la temperatura camerei"; relateaza surse online, indicand un articol din nature.com.

https://www.nature.c...1586-020-2801-z

** temperatura camerei este aproximativ 15 grade Celsius, iar presiunea de 267 +/- 10 gigapascali;

Edited by MarianG, 15 October 2020 - 11:52.

Cam racoare in camera aia.

Standardul de temperatira e pe la 22 de grade - cam toate masuratorile se fac asa.

ehh, 15 grade sunt usor de obtinut si mentinut fata de aproape 0 grade kelvin...

Nu 15 grade e problema, dai aerul conditionat mai jos.
Cei 267GPa se obtin mai greu acasa. Doar intr-o presa cu diamant. Cu Swaroksky nu merge.

Citind "maculatura" am adaugat "constrangerile";
La asta ma gandeam si eu, 267 GPa si un mediu special
https://en.wikipedia..._sulfur_hydride

pe la sfirsitul anilor 70, citeam in stiinta si tehnica despre TTF-TCNQ .. superconductor la temperatura camerei.

Quote

Sa tot stai in camera aia...

maccip, on 15 octombrie 2020 - 12:00, said:

in cazul asta ramanem tot la azot lichid...

Nu pot exista superconductori la temperatura camerei. Agitatia termica a atomilor, creaza rezistenta in calea electronilor. Ca sa poate circula lin, fara pierderi de energie, nici un atom nu trebuie sa miste.

Neah. Atomii se misca cu viteze foarte mari si in azot lichid.
Superconductivitatea e un efect cuantic ce nu poate fi explicat te teoria cinetica a electronilor.

XORIAN_L, on 15 octombrie 2020 - 12:35, said:

care agitatie la 267 gigapsacali ?

Presiunea nu impiedica cu nimic miscarea de agitatie termica.
In teoria clasica a lui Boltzmann, energia pe fiecare grad de libertate e data de kT/2.
Sau mv²/2=kT/2. unde v e viteza de translatie pe un grad de libertate.
O molecula (sau orice alta particula) are 3 grade de libertate de translatie, viteza totala medie statistica ar fi  v=sqrt(3kT/2)/m, v² ar fi suma patratelor vitezelor pe cele 3 axe.

Pentru o molecula, e de ordinul a sute de metri pe secunda.
Pentru un electron liber din banda de conductie, e de ordinul a sute de kilometri pe secunda.

Spre comparatie, viteza de drift a electronilor din curentului electric e de micrometri pe secunda, cu muuuuuult inferioara vitezei de agitatie termica.

Energia electrica nu rezulta din viteza cinetica a electronilor. Trasmiterea lucrului mecanic la celalalt capat al conductorului se face prin fortele de respingere dintre electroni. Practic informatia se transmite prin curentul electric, aproape de viteza luminii. Este la fel ca o conducta cu lichid care apesi cu un piston la un capat si se misca instant un alt piston la acapatul opus, desi lichidul se misca foarte incet. Deci nu e vorba de energie cinetica.

del

Edited by Fane, 15 October 2020 - 13:16.

XORIAN_L, on 15 octombrie 2020 - 13:13, said:

Pai si cine a zis ca are?

XORIAN_L, on 15 octombrie 2020 - 13:13, said:

Tu aici vorbesti despre propagarea fortei.

In concluzie, avem superconductor la temperatura camerei dar nu la presiunea camerei.

Pana la urma ce e mai usor? Sa racesti aproape de 0K sau sa presurizezi la 260-something GPa?

Mai importanta cred ca e cercetarea in sine. Desi exista o teorie acceptata, conditiile in care se realizeaza superconductivitatea nu sunt clare.
Superconductivitatea presupune formarea unui condensat bosonic, deci e de asteptat ca asta sa se intample in materiale solide, comprimate, nu-i primul superconductor care functioneaza doar la presiuni mari.
Desi sa presupunem ca teoria ar fi exacta, conditiile de material sunt de departe a fi rezolvate, de aia cercetarile sunt importante, pot aduce lumina in acest fenomen.
Deocamdata nu exista stabilita nicio limita teoretica superioara peste care supraconductibilitatea nu s-ar putea realiza. E si greu, transformarile de faza sunt greu de modelat din datele materialelor.
De exemplu, nu exista nicio teorie care sa limiteze temperatura maxima sub care o substanta (stabila chimic) sa poata exista in stare solida, dar la temperatura camerei stim exact toate elementele din tabelul lui Mendeleev la cat se topesc. Desi nu exista o teorie, cunoasterea e obtinuta experimental. Desigur, o cunoastere profunda nu exista inca, insa cand va exista, tot de la datele experimentale va pleca.