Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Trenul ca fenomen social
Last Updated: Dec 07 2021 12:24, Started by
djl
, Aug 29 2020 22:44
·
0
#1
Posted 29 August 2020 - 22:44
Despre trenuri am discutat de-a lungul timpului. De data asta însă țin să discut despre un anume aspect al trenului, cel social. Mai puțin social d.p.v.d. economic, mai mult social d.p.d.v. al interacțiunii umane. Iar discuția nu se referă strict la România și nu se mărginește la România.
Referindu-mă la aspectul social d.p.v.d. economic, trenul este necesar în unele cazuri. Pentru că autobuzul nu trece sau nu e bun pentru distanțe lungi și nu toți au bani de automobil, plus că există puținii (dar există) care din motive medicale nu pot zbura cu avionul și să mergi ore cu autobuzul sau autocarul, nu e cea mai plăcută chestie. Dar acest aspect cred că ar merge intregrat într-un subiect mai mare al transportului în comun ca necesitate socială versus mers (aproape) numai pe profit, subiect care cred că s-ar preta mai mult de Poaina lui Iocan, deci nu mai insist asupra aspectului socio-economic. Ca fenomen social d.p.v.d. al socializării e cu totul altceva. Am mai menționat și cu alte ocazii despre asta (inclusiv azi pe un alt subiect), dar, pentru că am sărit de la privit chestii cu trenuri Americane și la unul cu trenuri Britanice (am zis să dau un click) [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/tg4VOGNB-Ts?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] am ajuns la concluzia că trebuie discutat despre acest aspect al trenurilor. Dintre toate formele de transport ce merg pe pământ sau pe deasupra lui (zic pe pământ pentru că asemănătoare cu trenurile ar fi vapoarele de parcurs lung, dar ele merg pe apă, nu pe sol) trenurile sunt singurele mijloace de transport care pot uni o așa de mare diversitate de oameni (o.k., și în autocar se poate uneori, dar șansele sunt mai mici), referindu-ne din toate punctele de vedere. Probabil vor zice unii, o.k., dar "Orient Expres" sau alte trenuri de lux nu fac sau nu făceau asta. Sunt de acord că e sau era mai puțină diversitate în trenurile de lux, dar tot se ajungea la ceva socializare, pentru că erau mulți oameni și tot mai intrai în vorbă... puteai să a o discuție banală, precum una despre felurile de mâncare (hmm, vecine, cum e a ta, am să vorbesc și eu cu bucătarul meu...). Nu am studiat prea bine "Orient Expres"-ul să văd ce vagoane avea pe vremuri (după anii '50 au pus chestii mai banale), dar alte trenuri (mai) de vârf aveau și vagoane de clasă (compartimentate sau nu), iar dacă duceai în vagoanele unde se întâleanu oamenii, aveai șansa de a socializa. Și în compartiment ai șansa de a a socializa, dacă dai peste cine trebuie, din motiv de diversitate mai mare. Plus în tren, ești mai mobil. Poate într-un avion te mai poți plimba, dar în autocar mai greu. Repet, dintre tot ce circulă pe sol, trenul e singurul care poate oferi atâta diversitate, d.p.d.v. al călătorilor, dar și d.p.v.d. al serviciilor. Că și serviciile (nu alea secrete) sunt partea a socialului. La un tren simplu poți adăuga un băruleț, dar apoi pot apărea și vagoane restaurant (ceva mai select), poți să ai și vagoane cușetă și de dormit, și posibil și un mini-magazin (habar nu am dacă a existat pe undeva așa ceva, dar la Italieni am văzut în filmări vechi stand de presă în tren, iar "Amtrack" a avut vagoane cu console cu jocuri video). În România nu știu să fi existat trenuri cu vagoane de dormit care să aibă vagon restaurant, în S.U.A. au existat trenuri 100% cu vagoane de dormit ("Pullman") care au avut vagon restaurant. Probabil deja am spus prea multe vorbe (mai trebuia să zic de alte chestii, însă poate pe viitor), dar în afară de tren, pe pământ nu poți pune în mișcare atâta diversitate cu vreun alt tip de vehicul. Și nu veniți că nu te bagi în seamă cu un necunoscut. Dacă nu găsești un început de discuție, nu te bagi, dar în trecut oamenii nu erau așa de speriați social cum sunt acuma. Am zis de vagoanele Pullman. Mult timp cei care lucrau pe asemenea vagane erau exclusiv Negri. Muncă destul de grea, dar a ajutat la creeare unei mici clase mai elevate. Poate nu erau cei mai bine plătiți (șefii de tren, supravgehtorii mari erau Albi ca f.d.), dar aveau posibilitatea de a călători, de a fi oameni mai informați, ceea ce pentru Negri din S.U.A. era ceva rar. Îi făcea ceva special pentru rasa lor. Mai erau și cei care lucrau în vagoanele restaurant și care cam în aceiași categorie intrau. Alte forme de transport nu le-au oferit această șansă. Dar nu numai Negri. Căutați ce-s alea "Harvey Girls". Nu era chestie financiară, dar a ținut de civilizație. Oh, și vă recomand să vă uitați la filmuleț. Ce alt mijloc de transport putea oferi (că acum cu geamuri care nu se deschid mai greu) atâta plăcere călătoriei decât trenul? Poate un autobuz deschis, da. Dar cu mașina nu poți să faci ce faci cu trenul, că poți deranja șoferul și nu te poți mișca așa de ușor. Ca închidere, mulți cred probabil că socialul (indiferent de punctul de vedere la care te referi) se limitează la trenurile de călători. Incorect. Și mărfarele (cică așa e corect, mărfare) oferau și poate oferă. Diversitate. Dar copii (în special băieți) aveau o anumită fascinație și față de ele. Mașinile sunt ceva banal azi, dar și pentru parte din pasionații de auto trenurile au o anumită fascinație, care invers nu știu cât de mult e valabilă. Trenurile au acea putere de fascinație. Iar o locomotivă cu aburi, mașinile de lux atrag priviri, dar o doamnă balaur e o ființă vie. Concluzie: nu judeacți simplist trenurile. Pot oferi multe d.p.d.v. social. Mult mai multe decât s-ar crede. |
#2
Posted 29 August 2020 - 23:10
Hai sa-ti dau eu cateva repere pentru studiul de caz "trenul ca fenomen social" (si ma refer la Romanica, pentru ca in alta parte n-am mers cu trenul, doar cu metroul, dar nu stiu daca se pune). Deci: viteza melcului, vagoane infecte, coji de seminte si peturi goale pe jos, toalete infundate sau in care a vomitat cineva inainte, nasi spagari... mai vrei?
|
#3
Posted 29 August 2020 - 23:46
DJL e pasionat de trenuri. De doua ori m-am intalnit cu el din intamplare in Gara de Nord. Urma sa contacteze niste mecanici sa-i intrebe despre niste boghiuri.
|
#4
Posted 29 August 2020 - 23:49
pufonel, on 29 august 2020 - 23:10, said:
Hai sa-ti dau eu cateva repere pentru studiul de caz "trenul ca fenomen social" (si ma refer la Romanica, pentru ca in alta parte n-am mers cu trenul, doar cu metroul, dar nu stiu daca se pune). Deci: viteza melcului, vagoane infecte, coji de seminte si peturi goale pe jos, toalete infundate sau in care a vomitat cineva inainte, nasi spagari... mai vrei? Ai mers numai la clasa I. Vino in Londra. Nu sunt toalete nici în tren, nici în metrou ( cu câteva exceptii ). Nu , nu sunt toalete nici când te dai jos din tren. |
#5
Posted 30 August 2020 - 01:04
Pufonele, asta era acum 15+ ani.
Nici acum nu-i perfect, dar e departe de cum zugravesti tu imaginea trenului. |
#6
Posted 30 August 2020 - 10:00
Djl-e, trenul a fost odata, "un fenomen social".
Unde puteai socializa, puteai schimba o vorba la o tigara, pe culoar, sau puteai bate o cruce, ca intre navetisti. Acum... e doar o dulce amintire. Trenurile au doua-trei vagoane, mai mult goale, cu cativa calatori pe care daca i-ai inghesui putin, i-ai putea duce doar cu locomotiva... [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/XMOb18M1Y2w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#7
Posted 30 August 2020 - 11:23
Eh, s-a dus dracului placerea de a sta intr-un vagon-restaurant, la masa, cu un pahar de vin si o tigara, privind pe geam din trenul serpuind prin noapte, intre munti...
[ https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2018-10-10-22750530-0-salon-trenul-regal.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Nefumatorii care vor sa dea vreo replica, sa se abtina, ca nu ma intereseaza ce au de zis. Edited by Phobos, 30 August 2020 - 11:34. |
#8
Posted 30 August 2020 - 11:25
djl, on 29 august 2020 - 22:44, said:
Despre trenuri am discutat de-a lungul timpului. De data asta însă ţin să discut despre un anume aspect al trenului, cel social. Mai puţin social d.p.v.d. economic, mai mult social d.p.d.v. al interacţiunii umane. Iar discuţia nu se referă strict la România şi nu se mărgineşte la România. Referindu-mă la aspectul social d.p.v.d. economic, trenul este necesar în unele cazuri. Pentru că autobuzul nu trece sau nu e bun pentru distanţe lungi şi nu toţi au bani de automobil, plus că există puţinii (dar există) care din motive medicale nu pot zbura cu avionul şi să mergi ore cu autobuzul sau autocarul, nu e cea mai plăcută chestie. Dar acest aspect cred că ar merge intregrat într-un subiect mai mare al transportului în comun ca necesitate socială versus mers (aproape) numai pe profit, subiect care cred că s-ar preta mai mult de Poaina lui Iocan, deci nu mai insist asupra aspectului socio-economic. Ca fenomen social d.p.v.d. al socializării e cu totul altceva. Am mai menţionat şi cu alte ocazii despre asta (inclusiv azi pe un alt subiect), dar, pentru că am sărit de la privit chestii cu trenuri Americane şi la unul cu trenuri Britanice (am zis să dau un click) [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/tg4VOGNB-Ts?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] am ajuns la concluzia că trebuie discutat despre acest aspect al trenurilor. Dintre toate formele de transport ce merg pe pământ sau pe deasupra lui (zic pe pământ pentru că asemănătoare cu trenurile ar fi vapoarele de parcurs lung, dar ele merg pe apă, nu pe sol) trenurile sunt singurele mijloace de transport care pot uni o aşa de mare diversitate de oameni (o.k., şi în autocar se poate uneori, dar şansele sunt mai mici), referindu-ne din toate punctele de vedere. Probabil vor zice unii, o.k., dar "Orient Expres" sau alte trenuri de lux nu fac sau nu făceau asta. Sunt de acord că e sau era mai puţină diversitate în trenurile de lux, dar tot se ajungea la ceva socializare, pentru că erau mulţi oameni şi tot mai intrai în vorbă... puteai să a o discuţie banală, precum una despre felurile de mâncare (hmm, vecine, cum e a ta, am să vorbesc şi eu cu bucătarul meu...). Nu am studiat prea bine "Orient Expres"-ul să văd ce vagoane avea pe vremuri (după anii '50 au pus chestii mai banale), dar alte trenuri (mai) de vârf aveau şi vagoane de clasă (compartimentate sau nu), iar dacă duceai în vagoanele unde se întâleanu oamenii, aveai şansa de a socializa. Şi în compartiment ai şansa de a a socializa, dacă dai peste cine trebuie, din motiv de diversitate mai mare. Plus în tren, eşti mai mobil. Poate într-un avion te mai poţi plimba, dar în autocar mai greu. Repet, dintre tot ce circulă pe sol, trenul e singurul care poate oferi atâta diversitate, d.p.d.v. al călătorilor, dar şi d.p.v.d. al serviciilor. Că şi serviciile (nu alea secrete) sunt partea a socialului. La un tren simplu poţi adăuga un băruleţ, dar apoi pot apărea şi vagoane restaurant (ceva mai select), poţi să ai şi vagoane cuşetă şi de dormit, şi posibil şi un mini-magazin (habar nu am dacă a existat pe undeva aşa ceva, dar la Italieni am văzut în filmări vechi stand de presă în tren, iar "Amtrack" a avut vagoane cu console cu jocuri video). În România nu ştiu să fi existat trenuri cu vagoane de dormit care să aibă vagon restaurant, în S.U.A. au existat trenuri 100% cu vagoane de dormit ("Pullman") care au avut vagon restaurant. Probabil deja am spus prea multe vorbe (mai trebuia să zic de alte chestii, însă poate pe viitor), dar în afară de tren, pe pământ nu poţi pune în mişcare atâta diversitate cu vreun alt tip de vehicul. Şi nu veniţi că nu te bagi în seamă cu un necunoscut. Dacă nu găseşti un început de discuţie, nu te bagi, dar în trecut oamenii nu erau aşa de speriaţi social cum sunt acuma. Am zis de vagoanele Pullman. Mult timp cei care lucrau pe asemenea vagane erau exclusiv Negri. Muncă destul de grea, dar a ajutat la creeare unei mici clase mai elevate. Poate nu erau cei mai bine plătiţi (şefii de tren, supravgehtorii mari erau Albi ca f.d.), dar aveau posibilitatea de a călători, de a fi oameni mai informaţi, ceea ce pentru Negri din S.U.A. era ceva rar. Îi făcea ceva special pentru rasa lor. Mai erau şi cei care lucrau în vagoanele restaurant şi care cam în aceiaşi categorie intrau. Alte forme de transport nu le-au oferit această şansă. Dar nu numai Negri. Căutaţi ce-s alea "Harvey Girls". Nu era chestie financiară, dar a ţinut de civilizaţie. Oh, şi vă recomand să vă uitaţi la filmuleţ. Ce alt mijloc de transport putea oferi (că acum cu geamuri care nu se deschid mai greu) atâta plăcere călătoriei decât trenul? Poate un autobuz deschis, da. Dar cu maşina nu poţi să faci ce faci cu trenul, că poţi deranja şoferul şi nu te poţi mişca aşa de uşor. Ca închidere, mulţi cred probabil că socialul (indiferent de punctul de vedere la care te referi) se limitează la trenurile de călători. Incorect. Şi mărfarele (cică aşa e corect, mărfare) oferau şi poate oferă. Diversitate. Dar copii (în special băieţi) aveau o anumită fascinaţie şi faţă de ele. Maşinile sunt ceva banal azi, dar şi pentru parte din pasionaţii de auto trenurile au o anumită fascinaţie, care invers nu ştiu cât de mult e valabilă. Trenurile au acea putere de fascinaţie. Iar o locomotivă cu aburi, maşinile de lux atrag priviri, dar o doamnă balaur e o fiinţă vie. Concluzie: nu judeacţi simplist trenurile. Pot oferi multe d.p.d.v. social. Mult mai multe decât s-ar crede. |
#10
Posted 30 August 2020 - 13:23
Phobos, on 30 august 2020 - 11:23, said:
Eh, s-a dus dracului placerea de a sta intr-un vagon-restaurant, la masa, cu un pahar de vin si o tigara, privind pe geam din trenul serpuind prin noapte, intre munti... Nefumatorii care vor sa dea vreo replica, sa se abtina, ca nu ma intereseaza ce au de zis. |
|
#11
Posted 30 August 2020 - 16:37
cspot, on 29 august 2020 - 23:49, said:
Ai mers numai la clasa I. Vino in Londra. Nu sunt toalete nici în tren, nici în metrou ( cu câteva exceptii ). Nu , nu sunt toalete nici când te dai jos din tren. |
#12
Posted 30 August 2020 - 17:41
In Romania nu am mai mers cu trenul de un car de ani (la propriu). Nu as merge decat daca ar fi necesar.
In schimb as face tururi consacrate cu trenul. Ultimul a fost in 2014 (cum zboara vremea): PeruRail. Minunate si conditiile din tren si starea tehnica a liniei si peisajul. Cand si-or mai reveni lucrurile, si oi prinde curaj, o sa fac si TransSiberianul (Moscova-Beijing). Dupa review-urile de pe TripAdvisor si alte site-uri asemanatoare, precum si din diverse grupuri de calatorii, pare o buna ocazie de a te intalni cu alte culturi/popoare si de a socializa. |
#13
Posted 30 August 2020 - 22:27
cspot, on 29 august 2020 - 23:49, said:
Ai mers numai la clasa I. Vino in Londra. Nu sunt toalete nici în tren, nici în metrou ( cu câteva exceptii ). Nu , nu sunt toalete nici când te dai jos din tren. maccip, on 30 august 2020 - 01:04, said:
Pufonele, asta era acum 15+ ani. Nici acum nu-i perfect, dar e departe de cum zugravesti tu imaginea trenului. |
#14
Posted 31 August 2020 - 05:43
@djl
Cate ore iti petreci in tren intr-o luna? Subiectul e fortat si pleaca de la altceva - nevoia de justificare a unei chestii care nu se poate sustine singura. In cazul asta - ce misto e cu trenul. Daca ai noroc uneori poti vorbi deapre nimic cu niste straini. Daca n-ai noroc, poti povesti acasa despre imputitii cu care ai impartit aerul si basinile din tren. Edited by underb, 31 August 2020 - 05:46. |
#15
Posted 31 August 2020 - 06:55
pufonel, on 30 august 2020 - 22:27, said:
Fac cel ptin de 2 ori pe an traseul Cluj-Ploiesti. Ultima oara am fost in iulie. Ce-i drept, n-am vazut coji de seminte pe jos si nici nasul n-a luat spaga, dar a trebuit sa caut vreo 3 toalete pana am dat de una acceptabila. Sa nu mai spun ca face 9 ore pe un traseu care s-ar putea parcurge in 4. |
|
#16
Posted 31 August 2020 - 07:50
pufonel, on 29 august 2020 - 23:10, said:
Hai sa-ti dau eu cateva repere pentru studiul de caz "trenul ca fenomen social" (si ma refer la Romanica, pentru ca in alta parte n-am mers cu trenul, doar cu metroul, dar nu stiu daca se pune). Deci: viteza melcului, vagoane infecte, coji de seminte si peturi goale pe jos, toalete infundate sau in care a vomitat cineva inainte, nasi spagari... mai vrei? |
#17
Posted 31 August 2020 - 09:38
djl, on 29 august 2020 - 22:44, said:
Mai puţin social d.p.v.d. economic, mai mult social d.p.d.v. al interacţiunii umane. îmi aduci aminte de decembrie 1989, cu o săptămână înainte de marea revoluție! am un unchi cam sărăcuț cu duhul, la țară... era necalificat la o fabrică de sticlă-n ploiești avea cam 42 de ani p-atunci și făcea naveta cu trenul o oră dus - una-ntors! era plecat ceaușescu-n iran (între momentul timișoara și bucale!) eram la masa de seară: bunicii, unchiu și cu mine! de obicei io le citeam titluri din ziare și se făceau mici comentarii când citii io despre „vizita de lucru a tovarășului” în iran, brusc unchiu zice: -a fugit ăsta-n iran, că altfel îl împușcau securiștii!!! (repet, era-ntre 17 și 22 dec.'89!) concluzia mea a fost că așa ceva se vehicula pe navetă, iar el n-a făcut altceva decât să „transporte” părerile oamenilor din tren... dar, dacă nu fu așa, atunci trebuie că era un autist perfect! |
#18
Posted 31 August 2020 - 12:14
nu am mai mers cu trenul in Romania de prin 2014 de cand am masina. Inainte mergeam cu trenul cand mai vizitam parintii la pitesti in timpul facultatii sau cand mergeam la mare/munte cu colegii de facultate. Dar se mergea cu trenul pt ca nu aveam masini, nu neaparat ca voiam sau ne placea trenul. Si in general, cred ca doar in 10% din drumurile cu trenul din facultate chiar am socializat cu cineva, in rest fiecare isi vedea de propria treaba.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users