Prietena cu Borderline Personality Disorder!? (are o poveste foarte interesanta)

- foarte supusa la pat, face totul sexual

Am stat mai mult de 1 an de relație (16 luni) cu ea. Dupa doar o f mica perioada ma invita sa locuim impreuna la ea. A fost ĂŽn general o persoană drăguță, timidă și a făcut multe pentru mine. Scurtă descriere a ei (am considerat că este foarte interesant, pe masura ce am descoperit lucruri despre ea!) - 32 de ani și spune că nu a avut niciodată o relație lungă / stabilă - foarte timida, stima de sine foarte scăzută, chiar dacă arată bine - foarte supusa la pat, face totul sexual - nu a avut mulți iubiți foști, a avut ‾aventuri”, dar și mai lungi relații de maxim 1an (a dat papucii la o parte din foștii ei iubiți deoadata, după ce s-a supărat pentru lucruri mărunte) - ĂŽși schimbă starea de spirit foarte repede, plânge mult, se supără pentru lucruri mărunte și nu vorbește o zi ĂŽntreagă (unele zile este foarte atașată de mine, unele zile mă ignoră total) - vorbește foarte puțin cu părinții, fratele ei, nu are mulți prieteni și nu vorbește mult - a intalnit chiar 3 baieti in acelasi timp pentru relatii nu serioase, nu foarte loiala in relatii, uneori a acceptat sa mearga la unu acasa si dupa 10 min de discutii (nu direct pentru sex de la prima intalnire, ci pentru a deveni treptat mai intimi etc) - uneori spune că ĂŽși dorește chiar și copii cu mine, ca sunt pefect pt ea, ĂŽn altă zi când se enervează spune că nu este făcută pentru a avea o relație, că s-a saturat de mine și preferă să fie singură - recunoaște că, pentru ea, ĂŽn general, o relație este bună să aibă doar dacă este foarte intensă, dacă nu este mai bine să fie singură și că poate pleca chiar și după 10 ani de relație, dacă nu este intensă - mi-a povestit o gramada de lucruri ciudate (ca se simte urmarita de cineva, ca plangea mult in copilarie din senin, ca se ingrijoreaza exagerat pt lucruri mici etc) (ĂŽn afară de asta, este și o persoană bună, este drăguță cu aproape toată lumea, are intenții bune, a făcut multe pentru mine, ĂŽn general este foarte ok cu mine, sexul este super) Doar că, cred că o relație serioasă ĂŽndelungată cu ea este foarte greu de avut, cred că este foarte imprevizibilă. Pe măsură ce a trecut timpul, ‾ciclurile” ei de idealizare / devalorizare catre mine au ĂŽnceput să se ĂŽnrăutățească și să se devina mai dese: - primele luni se supara numai dupa un motiv (dar reactiona exagerat, plangand si nu vorbea o zi intreaga!). - după 4-6 luni de relație, ĂŽncepea să se supere/sa nu vorbeasca din două ĂŽn două săptămâni fără un motiv real (ĂŽn acel moment am văzut ceva nu este ĂŽn regulă, pentru că uneori era distanta și nu vorbea deloc fara absolut nici un motiv) - după ĂŽncă 3 luni a devenit mai frecvent distantă și fara sa vorbeasca/supărata... cam cel puțin 1 zi la 1 săptămână - și după ĂŽncă 3 luni (deci ultima perioadă) era ĂŽn modul ei de a nu vorbi/distanta/suparata o dată la aproape 3 zile (pentru chestii ff mici! gen ca ii zic sa se grabeasca in aeroport nu vb apoi tot zborul), zicând uneori că ar trebui să ne dam papucii, ca s-a saturat de mine etc. Deci ĂŽn fiecare săptămână, se supara/nu vorbea cel puțin o dată fara un motiv real. Dar dacă vedea că intr-adevar ne putem despărți, ĂŽncepea din nou să poarte ff frumos Si starea ei de spirit in general se schimba și mai des, ĂŽn fiecare zi când mergeam acasă simteam că găsesc o persoană diferită (fie detașată, fie fericită, fie deprimată, fie normală, fie nervoasă etc.) Cum am plecat: Spre final, a ĂŽnceput din ce ĂŽn ce mai des ciclurile ei de a se supăra fără motiv și de a spune că ar trebui să ne dam papucii reciproc, că ar trebui să plec etc (fara motiv real! ca ii zic ca a vb mult la tel cu colega sau ca ii zic ca isi schimba mereu starea) Și am ĂŽmpachetat și am plecat timp de câteva zile, apoi a ĂŽnceput să se poarte foarte frumos, ca mă vrea cu disperare ĂŽnapoi. M-am ĂŽntors, iar ĂŽn 1-2 săptămâni a ĂŽnceput din nou ĂŽncet să fie distanta fara motiv, să nu vorbeasca etc Așa că am plecat din nou, de data aceasta pentru totdeauna sper. Au trecut cateva săptămâni, inca vorbesc cu ea și ĂŽmi trimite mesaje tot timpul că vrea să mă ĂŽntorc, că eu sunt cel mai bun lucru ce i s-a inamplat ei, ea promite că se va schimba etc etc. Eu vreau doar să rezist, să uit de ea și să-mi continui viața mea, pentru că nu văd niciun viitor cu ea. De ce ĂŽmi este atât de dificil? "Idealizarea" ei a fost foarte intensă; nu a fost niciodată doar in perioadele ei de "devalorizare", ci a avut cicluri tot timpul; are explicații pentru tot (nu a fost ‾norocoasă” ĂŽn trecut cu fostii ei, nu a vrut niciodată să-mi facă rău, ca de fapt nu a vrut niciodată să ne dam papucii reciproc etc), pare că are intenții bune și e o persoană bună ĂŽn general (daca n-ar avea problemele ei emoționale); acum ma vrea inapoi foarte intens (promite că se va schimba, pare obsedata de mine etc). Ar fi putut fi mult mai ușor dacă ea ar fi fost ĂŽntr-adevăr doar nervoasa si ĂŽndepărtată de mine in ultima perioada, fără ciclurile ei de f atașata / ĂŽndepărtata, fără ca ea să ĂŽncerce totul să mă convingă să vin din nou acum etc (multe zile este si ff ok) Practic, am văzut toate etapele relației specifice borderline ce am citit pe internet: idealizare intensă la ĂŽnceput, devalorizare din ce ĂŽn ce mai frecventă (nu foarte intensă, dar distanta de mine, nu vorbeste, se supără f usor) pe măsură ce timpul a trecut, după mi-a spus de mai multe ori să ne dam papucii; și când am plecat ĂŽntr-adevăr, a inceput sa faca orice ca sa revin. Voi ce credeti? Crezi că are borderline? Cum crezi că va evolua relația mea cu ea dacă nu aș pleca sau m-aș ĂŽntoarce la ea?

Ce repede da-ti sfaturi despre cum sa abandoneze corabia cand cineva da semne de slabiciune.

Halal intelegere!

cam ce ai facut cu ea, din curiozitate?

Voi aveți aici doar versiunea unei creaturi, IMHO, josnice. A celeilalte n-o aveți. Pe lângă faptul că unele chestii, altfel intime, n-ar trebui făcute publice (de aici aprecierea de josnic), voi analizați ceva foarte subiectiv, repet, fără a avea și versiunea cealaltă.

dacă mai avețiși-un copil