Cum comunicau telefoanele publice cu centrala

Ce naiba fascinație e asta, descărcam un MP3 prăpădit in 5 minute pe dial up ...

Dial-up-ul nu l-am considerat internet, pentru mine <1 mbps non conexiune, 2 mbps conexiune decenta, 3 mbps conexiune buna (m-ar bucura daca as avea macar atat in Turcia dar am mereu 1 mbps la dragii hotelieri) si orice e >3 mbps conexiune foarte buna, acasa am 1000 mbps.

Viteza netului am manie sa fie cat mai mare, chiar daca nu e o nevoie reala, 20 mbps sau 1000 mbps la fel i-as resimti, mai putin cand dau speed test.

In Romania e o mare realizare ca practic oriunde merg, am mereu peste 3 mbps pe conexiunea de net fie mobila sau fixa. Asa ca e prea fain telecomunicational astazi ca sa ma mai fascineze vechiturile.

De pe telefoanele publice puteai lua microbi/boli?

Pe vremea cand maica-mea vorbea mult la fix, microfonul capata un miros de ma

Neaceasca85, on 27 ianuarie 2019 - 04:24, said:

nu știi cum era cât când 14400 kbs erau singura opțiune. Și ”b” din ”kbs” nu înseamnă biți, ci ceva mai puțin.

Pentru mine pana in 2006 nu a existat internet, exista insa televiziunea de care eram pasionat si care ma facea fericit. Din 2006 am inceput sa ma dau pe net si in 2017 am inlocuit total TV-ul cu Youtube, cu mici exceptii. Am incercat dial-up-ul si am zis clar, mult mai bine la TV.

Daca formai un numar de dial up de la un telefon public, auzeai tonul de conectare?

Neaceasca85, on 27 ianuarie 2019 - 04:43, said:

văd că și tu ești nou pe aici
Da, dacă formai de la orice telefon un număr de dial-up auzeai tonul specific de conectare. Exact la fel și la FAX, dacă aparatul de FAX era setat să răspundă automat pe fax auzeai piuituri.

Nu erau simple deloc centralele analogice. La noi a fost centrală belgiană Rotary, se intindeaa pe trei nivele plus etajul centralistelor. Centrală de 5 000 perechi ridicate ulterior la 7 000 arhisuficiente pentru orăşelul nostru. Am făcut multe după amieze acolo cu fratele meu dar din păcate eram prea micut să să pricep prea multe. Stiu ca avea „Masa de verificare”, „Masa urbană”, ramele cu „căutătorii ” rotativi, „urlătorul” pentru semnalizarea celor care nu au pus bine microreceptorul în furcă si telefonul intra în „apel fals”, bateriile cu acumulatori cinindrici de trei V (sau 1,5 V?). Generatorul de apel de 75 V. Grupul electrogen care pornea automat dupa o temporizare de lipsă a curentului de câteva minute. Interurbanul functiona prin centralistă, formai 09 sau 05 international, dădeai comanda si centralista intervenea din când in când în convorbire: „Vorbiti?” si te taxa in funcţie de timp, minim trei minute parcă. Mai erau contorii care erau fotografiaţi lunar si se citea manual consumul fiecărui telefon. Abonamentul lunar a fost 50 lei, ulterior 60 lei şi 100 lei in care intrau 200 de apeluri. Convorbirile locale cu fisă de la telefoanele publice costau 25 de bani, fără limita de timp, ulterior au trecut pe un leu cu limită de trei minute?. Banii din casetă trebuiau să corespunda cu impulsurile măsurate de contorul din centrală aferent, dar oamenii foloseau tot felul de tertipuri si improvizaţii.

si cand "fugea" un contor.....daca aveai urechea fina fugeai si puneai palmele sa vezi care vibreaza ))), da era centrala plina de oameni. Cand pornea grupul ziceai ca e cutremur, cu toate ca era afara

Sidorin, on 27 ianuarie 2019 - 11:12, said:

OAhhh...am lucrat in Brasov intr-o PentaConta 2-3 / Rotary system.
Tot ce ai spus mai sus imi aduce aminte de acele vremuri...multam.

Erau zile blestemate cand trebuia sa verifici contoarele jos (erau intr-o camera sigilata si daca nu mergeau sau contorizau)si cand nu corespondeau cu cele de pe hartie de factura,trebuia sa mergi sus pe randuri si cand gaseai cate un abonat cu firul de pe terminalul C neconectat...hahaha
Sau dupa o ploaie sau zapada buna,incepeau sa sune rack-urile de scurturi si trebuiau sa izolezi numerele care tacaiau tot blocul de 50 de numere.
Sau trebuia sa verifici in fiecare dimineata junctiunile de interurban si dadeai peste cateva convorbiri pe care trebuia sa "astepti" sa termine sau sa le intrerupi ca sa termini testul.
Sau ce durere in picioare a fost cand s-au schimbat numerele si fiecare judet au avut numarul lor si au fost adaugate numere in plus,ca sa se alinieze la standardul EU.

Fiecare cartier avea a lor centrala,cu numerele aferenta,adica un cartier avea numarul 2 si 3 (Steagul Rosu,Racadau,tot spre Bucuresti) ,altul 4 (Centru Oras),6 (cred ca era spre Tractor) si 8 (noile blocuri dinspre Florilor). Era foarte greu sa transferi numerele si asa iti dadeai seama unde era locatia abonatului.

Ce este curios,cat am stat pe acolo,nu am avut tangenta cu serviciile de interceptare...si acuma ma gandesc cum faceau,unde se conectau...imi aduc aminte era departamentul de concentratoare (pentru acele zone unde aveai doua numere pe acelasi fir,am uitat cum se chemau ...erai in comun cu un vecin,numai unul putea sa sune la un moment dat dar puteai fi sunat pe exact numar)‌ cred ca pe acolo era o camera inchisa mai tot timpul.
Era alta zi buna, unde in oficiu care faceau listing-ul la telefoane ascultate.Daca faceai contestatie ca plateai prea mult,te puneau sub "urmarire" , ti se inregistrau toate apelurile date,ca timp.Nu se inregistrau vocile convorbirile,no chance cu acele telex-uri  / imprimante massive...dar puteai sa vezi numerele sunate. Nu pot descria fata prietenei mele cand I-am spus ca inca isi suna ex-friend ! Multam la Rotary canu inregistra vocile,acuma imi este sotie...

Nu pot descrie ziua cand am fost anuntati ca positia noastra va fi luata de un singur om care va lucra intr-o central digitala Alcatel. Erau cateva cutii si un monitor.Au luat numerele cu 5 ‌. Si toti ceilalti am trebuit sa plecam...o generatie de technicieni,pierduti,nu am mai tinut legatura cu ei,sper ca s-au asezat bine, erau de o valoare si imaginatie deosebita,iti trebuia ceva desosebit sa intelegi toate acele sisteme ...apoi,o cladire imensa acuma am vazut-o scoasa la vanzare,goala,neingrijita,fara nici o valoare pentru acei "dezvoltatori" locali...

Digitalul a invins...doar apesi pe un buton si iti varsa totul pe ecran, nu mai tii minte nici numarul de la mama,sot/sotie sau de acasa ...nu trebuie sa gandesti prea mult,chiar deloc...devenim se pare, "smart€r" pentru corporatii...

Edited by EmeraldCountryHouse, 27 January 2019 - 12:05.

Scuze daca a mai scris cineva, taxarea se facea simplu la cele cu moneda, se inversa bucla de curent si lua moneda.
Taxarea o dadea centrala pe firul C, fir care era legat in adaptorul de publice care inversa pentru un scurt timp polaritatea firelor A, B
care mergeau la public.
Daca mai venea un impuls de taxare si nu lua moneda, fie nu mai era pe canal fie era deformata telefonul era cel care deconecta, avea contact de confirmare ca a cazut moneda.
Daca nu cadea la intoarcerea buclei aceasta se intrerupea si termina convorbirea.

Edited by Ion_Bumbu, 27 January 2019 - 13:32.

Cred ca in mod asemanator cu telefoanele casnice. Chiar, daca impungeai cu 2 ace firele la un telefon public si puneai un telefon casnic obisnuit beneficiai de convorbiri optim nelimitat gratis?

La alea cu 25 de bani, da.

Ion_Bumbu, on 27 ianuarie 2019 - 13:18, said:

Interesant deci dacă aveai acces la firele de conexiune ale telefonului cu centrala și introduceai o punte redresoare în circuit puteai vorbi cu o singură monedă cât doreai , păcat că nu aveam cont pe Softpedia pe vremea aia , foloseam o altă metodă ca să vorbesc gratis, lucram într-o fabrică într-o secție cu foc continuu și la atelierul electric evident aveam un telefon care mergea doar pe "intern" în fabrică, pentru extern trebuia să ceri legătura prin centrală (era o centrală manuală cu operatoare), dar la sediul partidului aveau un telefon care era legat pe o linie separată direct pe centrala orașului iar linia aia venea într-o cutie de distribuție chiar pe colțul atelierului electric și era suficient să  deconectez telefonul de la partid și conectam în loc linia noastră, evident făceam asta doar în week-end când nu era nimeni la partid

Ion_Bumbu, on 27 ianuarie 2019 - 13:18, said:

Ion_Bumbu, on 27 ianuarie 2019 - 16:39, said:

Care buclă? De 48 Volţi sau de 110 Volţi?
La T.M. 2 tot cu inversare era?

Am vorbit doar de alea vechi cu 25bani, da, bucla de 48Vdc.
Cele mai noi, erau si cu alimentare interna, alea cu 2 beculete dar tot pe bucla mergeau si
numarau intern impulsurile pentru 1 leu si 3 lei.

Cum adică alimentare internă?  
Deci aveau cronometru propriu? Dar cele cu o fantă (T.M. 3)?
La T.M. 2 exista contorizare? Bănuies că T.M. 1 nu a mai apucat nimeni. Şi cum se făcea inversarea? (menţionează ceva despre T.M. 2 în paginile postate de către mine, dar nimic despre inversare).
Şi ce făcea repartitorul?

Adica se alimentau de la retea, nu erau alimentata doar ca alea cu 25 de bani negre.
Cinstit nu stiu denumirile lor.
Domnule inversarea se facea cu un releu in adaptorul care era in centrala.
Repartitorul era o rama in care erau aduse firele de abonat si de la centrala si legate in reglete.
Era repartitorul centralei, cel de retea, del de la telegraf, repartitorul statiei de frecventa, repartitoare intermediare cable de interconectare...
Legaturile se faceau cu punti, asanumitul fir saritor.

Edited by Ion_Bumbu, 27 January 2019 - 23:35.

"Adica se alimentau de la retea, nu erau alimentata doar ca alea cu 25 de bani negre". Pe asta nu am înţeles-o.
În fine, cum făcea inversarea contorizarea? Eu aş cere o explicaţie a tot sistemului, dar nu cred că e dispus să scrie cineva un post de vreo 100-200 de rânduri  
Să fiu sincer, nu mi-a păsat chiar aşa de mult de dispariţia lor când nu au mai fost... mai mult cred că m-a enervat faptul că rămăseseră doar alea cu cartelă. De al meu am făcut rost întâmplător, când pe un alt forum căutam spre achiziţionare telefon de ebonită sau primul model de telefon Românesc de plastic (R.S.-70.533) şi mă întreabă cineva dacă nu vreau un telefon public... trebuia să-l iau şi pe T.M. 3, dar nu mi l-a mai dat. Şi nici cheie pentru desfăcut compartimentul de sus nu am găsit (jos nu mai avea yala); caseta pentru monede nu mai are capacul... dar măcar am telefonul.
Dar "Telkor" bănuiesc că foloseau microprocesor sau bloc logic pentru a comunica încasarea monezii, nu mai era cu inversare de polaritate. Poate fac rost din Bulgaria de un telefon public cu monede, model digital. Dacă o vinde cineva vreunul sau dau ăia de la compania de acolo.

Edited by djl, 28 January 2019 - 00:16.

Văd că trebuie să revin cu întrebări.
1) Un telefon public cu monede făcut pentru centralele digitale are sau nu nevoie de adaptor pentru a funcţiona cu o centrală digitală. Cine făcea comanda încasării: centrala sau telefonul (în cazul centralelor digitale şi a telefoanelor făcute pentru ele);
2) "Telkor"urile bănuiesc că nu mai aveau nevoie de 110 Volţi. 2b) "Telkor"-urile, dacă se dorea, puteau fi conectate la centrale analogice?;
3) Faptul că la telefoanele cu monede tot trebuia schimbată taxarea din cauza creşterii tarifelor a dus la scotarea lor din uz?

Poate sunt părtinitor, dar telefoanele publice Româneşti (cu disc) au fost printre cele mai frumoase ca şi aspect. Doar Francezii au mai avut frumoase (până la cele vopiste în albastru - cu banderola argintie pe care scrie "Taxiphone"; cele galbene erau frumoase ca formă, dar culoarea...): http://publiphonie.m...ea27e0d3d3.html
http://alain.levasse...e.fr/page21.htm
Şi alea Americane cu disc erau frumoase, deşi la modelul cu faţă argintie (cel care seamănă cu cele clasice cu fise ale lor) nu-mi place argintiul de pe faţă şi discul ăla cu cerc înconjurător prea mare...
Americanii cred că au dat tonul cu argintiul ăla... că ei au făcut şi vagoane de călători - vagoane cu caroseria din inox (au existat aşa ceva în Franţa şi Portugalia, precum şi un tren făcut pentru Spania).
Telefonul ăsta cred că e inspirat de ceva American: https://www.etsy.com...-dial-phone-ptt

Edited by djl, 29 January 2019 - 01:59.